Uzbekistan si Kargizstan se acuza reciproc pentru incidente armate de la granita

Uzbekistan si Kargizstan se acuza reciproc pentru incidente armate de la granita

Serviciul Securitatii Nationale din Uzbekistan invinovatescte granicerii kirghizi pentru criza din enclava uzbeca Soh din sudul Kirgizstanului, relateaza postul Europa Libera. Autoritatile uzbece spun ca graniceri kirghizi au tras focuri in localnicii care protestau fata de amplasarea unui transformator electric. Cinci cetateni uzbeci ar fi fost raniti. Pe de alta parte, autoritatile kirghize spun ca granicerii au fost atacati de locuitorii satului Hoshyar care ar fi luat ostateci aproximativ 40 de cetateni kirghizi, ranind un politist. Se pare ca locuitorii satului Hoshyar ar fi atacat granicerii sambata dupa amiaza, cand acestia supravegheau instalarea liniilor electrice la nou construitul post de granita „Charbak”. Serviciul kirghiz al Europei Libere relateaza ca 14 femei si copii au fost eliberati astazi iar aproximativ 20 de kirghiz s-ar afla in continuare la sectia de la Soh a serviciilor de securitate uzbece. Agentia de presa rusa Interfax relateaza ca autoritatile locale kirghize si oficiali uzbeci ar purta convorbiri pentru aplanarea situatiei.

Share our work
Gazpromul inghite Kirgizstanul

Gazpromul inghite Kirgizstanul

Președintele rus Vladimir Putin în compania omogului sau kirgiz, Almazbek Atambaiev

Gigantul energic rus Gazprom isi continua campania de achizitii in sectorul energetic a tarilor din zona Asiei Centrale. Compania rusa urmeaza sa cumpere compania nationala de gaze a Kirgizstanului. Aceasta mica tara de numai 5,5 milioane locuitori se confrunta cu o puternica criza financiara iar liderii spera ca aceasta cedare va redresa economia tarii. Zeci de mii de locuitori din capitala kirgiza Biskek au fost nevoiti sa suporte temperaturi de pana la minus 20 de grade Celsius in aceasta iarna, din cauza livrarilor intermitente de gaze din furnizorul principal al tarii, Kazahstan, ca urmare a facturilor neplatite, scriu agentiile internationale, citate de Karadeniz Press. Daca in primul trimestru al anului Gazprom devine proprietarul Kirgizgas, nu vor mai exista intreruperi ale livrarilor de gaze”, a declarat presedintele Almazbek Atambaiev intr-o conferinta de presa. „in calitate de cetatean si presedinte, nu sunt atasat de Kirgizgas. Tot ce vreau este livrari de gaze neintrerupte si la un pret rezonabil pentru orasele noastre”, a completat acesta, In prezent, Kazahstanul livreaza Kirgizstanului 50.000 de metri cubi de gaze naturale pe ora la un pret de 224 dolari pe mia de metri cubi. Uzbekistanul livreaza 8.700 de metri cubi regiunii de sud a Kirgizstanului, la un pret de 290 dolari pe mia de metri cubi.

Concesii militare pentru datorii

Rusia, care opereaza o baza militara in Kirgizstan, la fel ca Statele Unite, doreste sa-si intareasca influenta economica in fosta republica sovietica de 5,5 milioane de locuitori. In schimbul detinerii pachetului intreg de actiuni la compania kirgiza, Gazprom a acceptat si sa investeasca 500 milioane de dolari in modernizarea infrastructurii de gaze naturale a statului si in lucrari de explorare pentru a descoperi zacaminte de gaze chiar in Kirgizstan, a mai spus Atambaiev. In luna septembrie, Moscova a acceptat sa stearga datorii de aproape 500 milioane de dolari din partea Kirgizstanului, in schimbul unor acorduri cu Biskek in domeniul militar si cel al energiei. in octombrie, Atambaiev a participat la ceremonia de inaugurare a lucrarilor prin care compania rusa de stat RusHydro va construi patru centrale electrice pana in 2016. resa locala a relatat, citand oficiali din guvern, ca Kirgizstan ar urma sa vanda compania nationala de gaze in schimbul sumei simbolice de un dolar pentru a-si asigura implicarea unui investitori puternic in sectorul energetic. „Nu stiu de unde le-a venit aceasta cifra de un dolar”, a afirmat Atambaiev. „Gazprom va trebui sa plateasca mai mult, pentru ca Kirgizgas datoreaza doar Kazahstanului 40 milioane de dolari”, a conchis acesta.

Share our work
Kirgizstan: Fratele lui Bakiev a evadat din inchisoare

Kirgizstan: Fratele lui Bakiev a evadat din inchisoare

Ahmat Bakiev, fratele fostului preşedinte al Kîrgîzstanului Kurmanbek Bakiev, care a fost înlăturat de la putere, a evadat din închisoarea unde ispăşea o pedeapsă pentru „organizare de tulburări masive ale ordinii publice” în 2010, a anunţat marţi serviciul pentru aplicarea pedepselor.
„La 3 martie, condamnatul Ahmat Bakiev a evadat”, a precizat biroul de presă serviciului pentru aplicarea pedepselor. Acest serviciu a adăugat că Ahmat Bakiev a fugit în timp ce era spitalizat la Bişkek, într-un centru medical unde nu era supravegheat în permanenţă. El este în prezent căutat de poliţie, a precizat sursa citată.
În 2011, el a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru organizare de tulburări masive ale ordinii publice, posesie de arme şi organizare de grupări armate, în timpul revoltei din aprilie 2010 în urma căreia a fost înlăturat de la putere fratele său, Kurmanbek Bakiev. În prezent, fostul preşedinte kîrgîz trăieşte în exil în Belarus.
Kurmanbek Bakiev este de asemenea acuzat de autorităţile kîrgîze că ar fi responsabil de moartea a 87 de persoane în timpul confruntărilor violente de la începutul lui aprilie 2010, care au condus la înlăturarea regimului său.

Share our work
Militarii americani raman in Kirgizstan pana in 2014

Militarii americani raman in Kirgizstan pana in 2014

ManasBaza militară americană instalată pe aeroportul internaţional Manas, în apropiere de Bişkek, va rămîne acolo pînă în 2014, data expirării acordului semnat cu SUA, a anunţat marţi preşedinta kîrgîză, Rosa Otunbaeva, al cărei mandat se va încheia la 31 decembrie. Instalată în 2001, în cadrul operaţiunii Enduring Freedom, baza aeriană americană a fost rebotezată în „centru de tranzit” şi care are în prezent un rol cheie în transportul echipamentelor şi al militarilor spre zone de operaţiuni în Afganistan. „Nu există nici o îndoială că acest centru va rămîne operaţional pînă în 2014”, a declarat Otunbaeva într-o conferinţă de presă la sediul ONU din New York. Premierul Almazbek Atambaev, care a cîştigat alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2011, a declarat în trecut că baza americană ar urma să fie retrasă din Kîrgîzstan. După ce a subliniat că prezenţa acestei baze nu corespunde intereselor ţării sale, Atambaev a subliniat că baza americană ar putea reprezenta ţinta unei eventuale măsuri de retorsiune. Atambaev a făcut totodată cunoscut că înţelegerile încheiate între Kîrgîzstan şi SUA vor fi respectate. Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica.

Share our work
Spatiu Schengen in spatiul turcic

Spatiu Schengen in spatiul turcic

Turcia deschide frontierele pentru cetatenii statelor turcofone din Asia Centrala

Turcia deschide frontierele pentru cetatenii statelor turcofone din Asia Centrala

“Lumea turcica trebuie sa-si creeze propriul sau spatiu Schengen” – titra cotidianul “Hurriyet Daily News” la sfarsitul lunii aprilie, dupa vizita in Kirgizstan a premierului Erdogan. Ideea, enuntata de seful guvernului de la Ankara, se incadreaza logic in coordonatele noului curs al politicii externe turce lansat dupa incheierea razboiului rece, curs pe care presa internationala il numeste neootomanism sau neokemalism iar oficialii turci il definesc “Probleme zero cu vecinii”, dar care vizeaza, de fapt, obiective mult mai ambitioase.

Turcia tine totusi sa precizeze, din capul locului, ca nu este stapanita de impulsuri imperialiste si hegemonic in dinamismul imprimat politicii sale externe, dar intelege sa valorifice contextul geopolitic favorabil creat dupa incheierea razboiului rece si dezmembrarea URSS, pentru a reactiva si dezvolta multiform relatiile cu statele si popoarele din traditionalul spatiu cultural si de civilizatie, dar si geopolitic, in care indeplineste, la scara istoriei, un rol preeminent si se afirma astazi ca o putere regionala emergenta.

Demersurile de inlesnire a liberei circulatii au fost impulsionate de taraganarea fara precedent a procesului de aderare a tarii la Uniunea Europeana si vizeaza relatiile cu toate statele si zonele ce prezinta interes special pentru Ankara. Eliminarea vizelor s-a realizat de curand cu Siria, ceea ce a dus la dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale, iar masura similara cu Rusia va avea efecte favorabile in planul economic si al turismului.

“Cetatenii turci vor putea vizita Kirgizstanul cu pasaportul fara viza, si viceversa”, a declarat premierul Erdogan, care a adaugat ca si celelalte state din Asia central trebuie sa urmeze acest exemplu, pentru “a se crea o zona libera de vize de calatorie in stil Schengen”. Turcia a eliminat vizele cu Uzbekistanul si Kazahstanul, in timp ce Taskentul si Astana solicita inca vize cetatenilor turci.

Share our work