Asia Centrală, obiectiv strategic pentru președinția românească a Consiliului UE

Asia Centrală, obiectiv strategic pentru președinția românească a Consiliului UE

Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE

Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE

Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.

Reuniune ministerială

În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)

Share our work
Uniunea Vamala, „răul cel mai mic” pentru Kirghizstan

Uniunea Vamala, „răul cel mai mic” pentru Kirghizstan

Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale

Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale

Președintele kârgâz Almazbek Atambayev, a declarat că țara sa a fost nevoită să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, in pofida faptului ca aceasta miscare va costa stabilitatea economica a tarii, relateaza mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dar, pe de alta parte, refuzul de aderare va amplifica riscurile macroeconomice si de securitate, mai afirma presedintele fostei republici sovietice. “Dacă refuzăm să aderam la aceasta organizație, atunci vom avea o versiune mai grava a acelorasi riscuri. Fără supărare pentru țările membre ale acestei organizații, dar suntem nevoiti sa alegem dintre doua rele pe cel mai mic, nu avem altă soluție” a mai declarat liderul kârgâz.
Așa cum a explicat Atambayev, Kârgâzstan ar trebui să adere la Uniunea Vamală acum, pentru a avea șanse și drepturi egale cu ale celorlalti  membri fondatori ai asociației. “Suntem obligați să aderam la Uniunea Vamală cat timp o putem face cu capul sus, (…), intram si vom începe sa primim preferințe, împrumuturi și subvenții“ a mai declarat liderul Kârgâzstanului, pe fondul temerilor expertilor ca exportatorii din statul central-asiatic ar putea pierde o parte din piata chineza.

Foaie de parcurs

Liderii Republicii Kârgâzstan si-au anunțat decizia sa de aderare la Uniunea Vamală în primăvara anului 2011, iar in mai 2014 tara a aprobat un program de integrare economică cu Belarus, Kazahstan și Rusia. Potrivit “foii de parcurs” al acestei integrari, Kârgâzstanul ar trebui să devină membru cu drepturi depline al Uniunii vamale și să intre în Spațiul Economic Comun la 1 ianuarie 2015, dar pentru asta trebuie sa aprobe o serie de legi și acte normative, aspru constestate de o parte a opozitiei politice si a societatii civile din tara.
Anterior, mass-media locala a relatat că razboiul sancțiunilor dintre Rusia și statele occidentale a contribuit la consolidarea relațiilor comerciale dintre Moscova și Bishkek, Kârgâzstan dorind sa profite de embargoul alimentar impus asupra produselor din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia, pentru a înlocui o parte din aceste importuri cu propriile produse.

SUA, exclusa din regiune

Presa locala, citand surse oficiale, a mai precizat de că Federatia Rusa a platit mult pentru a se asigura de bunavointa elitei tarii central-asiatice. Astfel, pe langa cele aproximativ 500 milioane dolari promise de Moscova, Rusia a alocat din 2009 credite, cu dobanda preferentiala, în valoare de aproximativ patru miliarde de dolari și un grant de 150 de milioane de dolari. Totodata, in 2012 Moscova a anulat Biskekului o parte din datoria națională.
Raspunzand solicitarilor repetate din partea autoritatilor de la Bishkek, Fedratia Rusa a promis să furnizeze Kârgâzstanului arme și echipamente militare, preluand controlul asupra rețelei de alimentare cu gaz a ţarii. Ca urmare a acestei ofensive politico-economice ruse in Asia Centrala, autoritatile de la Biskek au refuzat prelungirea contractului de inchiriere a unei importante baze aeriene a SUA la Manas, punând astfel capăt prezenței militare americane în regiune.

Amenintari cu anexarea

Reamintim ca in urma cu cateva luni, ministerul kîrgîz de Externe a transmis o notă oficială de protest Rusiei după ce vicepreședintele Dumei ruse, Vladimir Jirinovski, a afirmat recent că ţările din Asia Centrală ar trebui incluse într-un nou district federal rus. Autorităţile de la Bişkek s-au declarat indignate de afirmaţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, şi au cerut Moscovei explicaţii oficiale. Politicianul rus a fost acuzat de falsificarea datelor istorice şi de aducerea unei ofense la adresa sentimentelor naţionale ale poporului kîrgîz.
Deputatul Vladimir Jirinovski a declarat în cadrul unui miting din luna februarie 2014, că este oportun să se creeze Districtul Federal Asia Centrală în componenţa Federaţiei Ruse, din care să facă parte Kîrgîzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
La declaraţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, au reacţionat şi autorităţile de la Astana, capitala kazahă. În Camera Inferioară a Parlamentului Kazahstanului, Mijilis, s-a propus ca politicianului rus să i se interzică accesul pe teritoriul Republicii Kazahstan.

Share our work
Kîrgîzstanul, colonie economica a Chinei

Kîrgîzstanul, colonie economica a Chinei

Colonizarea economica chineza poate provoaca tulburari in Kirghizstan

Colonizarea economica chineza poate provoaca tulburari in Kirghizstan

Premierul kârgâz, Jantor Satîbaldiev, a dispus începerea negocierilor cu compania chineză Tebian Electric Apparatus Stock Co (TBEA) pentru modernizarea centralei termoelectrice (CET) din Bișkek, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, din fondurile puse la dispozitie de partea chineza, în fosta republică sovietica se construiește o rafinărie de petrol, linii de tensiune înaltă, China investind în economia kârgâză peste 1 miliard de dolari.
Centrala termo-electrică din capitală, inaugurată în 1961, este cel mai mare producător de energie electrică din nordul țării. După destrămarea URSS întreprinderea a intrat în declin. Inițial CET putea produce 666 MWt pe oră, dar în prezent producția ei maximă nu depășește 270 MWt pe oră. Din 24 de cazane funcționează doar 13, iar 85 % din utilaj este uzat în totalitate și necesită înclocuire.

Investitii strategice

Principalul investitor în infrastructura Kîrgîzstanului, este, conform datelor oficiale, China, iar in fiecare an prezența capitalului chinezesc este tot mai simțită. Totodata, minerii chinezi exploateză depozitele de resurse minerale, iar muncitorii chinezi construiesc autostrada spre Issyk Kul, precum si diferite uzine.
CET din Bișkek va fi modernizată de către compania TBEA din banii obținuți dintr-un credit preferențial de 500 mln dolari (pentru 20 ani cu o rată a dobânzii de 2% anual), oferiți de catre Banca de Export-Import din China autoritatilor din fosta republica sovietica.
Acesta nu va fi singurul proiect major care este realizat de chinezi în Kârgâzstan. Aceeași TBEA modernizează liniile de transportare a energiei electrice, constuiește stații de distribuții, precum si linia de transportare a energiei electrice „Datka-Kemin”, care va lega producătorii de energie electrică din sudul țării cu zona de nord, care este deficitară la capitolul energie electrică. Costul proiectului este estimat la peste 600 de milioane de dolari, finantarea fiind oferita tot de catre Banca de Export-Import din China.

Independenta energetica

Rafinaria din Kara-Balta (nordul Kârgâzstanului), realizata de catre China Petrol Company Zhongda, cu o capacitate de aproximativ 850 mii tone de petrol, va fi terminata in urmatoarele luni. Datorita faptului ca Republica Kârgâzstan nu are resurse proprii de petrol, materia primă pentru rafinărie va fi adusă pe cale ferată din Kazahstan și Rusia. Conform planului, rafinăria va asigura până la 65 % din necesitățile Kârgâzstanului în domeniul carburanților si lubrifianților, reducând astfel dependența țării de importurile din Rusia.
Alt proiect important al Chinei, construcția căii ferate ce va lega China de Kârgâzstan si Uzbekistan, este blocat, in acest moment, la faza de acorduri și identificarea resurselor financiare necesare. Devizul de cheltuieli al proiectului a crescut, treptat, de la 2 miliarde la aproximativ 6 milirade de dolari.

Colonizare sau cooperare?

Planurile de implementare ale proiectelor partii chineze s-au ciocnit de un baraj de critici dure din partea experților și a reprezentanților societății civile din statul central-asiatic. Unii critică pericolul asimilării chineze, alții necesitatea proiectelor pentru țară și costurile crescânde. O trasatura predominanta a proiectelor realizate de China în Kârâgzstan, criticata de expertii de la Biskek, este faptul că toate sunt legate, fie de infrastructură, sau de dobândirea resurselor și exportarea lor ulterioară în China.
La randul lor, oficiali din serviciile de securitate locale au avertizat ca pericolul expansiunii chineze exista cu adevarat, subliniind ca in fiecare an crește numărul de cetățeni chinezi care locuiesc si activeaza în Kârgâzstan. Diaspora chineză a ajuns până la 300 mii de persoane, din populația totală de 6 milioane a țării. Deși, in mod oficial, pentru un emigrant chinez, este extrem de dificilă obținerea cetățeniei kârgâze, totul se rezolvă prin mită sau prin căsătorii fictive.

Share our work
Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Concernul rus „Gazprom” va cumpăra drepturile de proprietate a supra rețelei de transportare a gazelor din Kîrgîzstan cu suma de un dolar, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Părțile au pregătit un proiect de acord interguvernamental de predare în proprietatea Gazpromului a rețelei gazifiere din republica din Asia Centrală. Decizia respectivă a fost semnată in data de 9 iulie 2013 de catre de premierul Federației Ruse, Dmitrii Medvedev.
Astfel, conform acordului, în Kîrgîzstan va fi creată o filială sub forma unui SRL a actualei întreprinderi cu capital de sta, Kîrgîzgaz. Noua companie va primi de la Kîrgîzgaz, gratuit, toate proprietățile (gazoducte, stațiile de distribuție a gazelor, depozitele subterane, terenuri și alte proprietăți), urmand ca, in perioada urmatoare, 100% din acțiunile noii companii sa fie cedate Gazpromului în schimbul unui dolar.
La randul sau, compania rusească se obligă să investească în modernizarea și reconstrucția infrastructurii gazifiere nu mai puțin de 20 mlrd ruble (cca 650 mln dolari) în decurs de cinci ani. Acordul are o perioadă de valabilitate de 25 ani și impune anumite restricții companiei rusești. Spre exemplu, noua companie va putea ceda proprietățile sale altor filiale ale Gazpromului, sau altor companiii rusești, numai cu acordul părții kîrgîze.

Drepturi exclusive

Prin noul contrac, fosta republica sovietica se obligă să acorde noii companii dreptul exclusiv de import al gazelor, să achite la timp plata pentru consumul de gaze de către institutiile bugetari. Statul kîrgîz garantează că prețul la gaze va include cheltuielile companiei pentru achiziția gazului, transportarea, păstrararea și alte cheltuieli aferente.
Totodata, impozitul pe profit  al noii companii pentru următorii 25 de ani nu va depăși 10 %, iar autoritatile locale garantează protejarea investițiilor Gazpromului de la expropriere și naționalizare, precum si transferul liber al plăților peste hotarele țării, inclusiv in valuta straina.
Cele doua parti au mai convebit ca tarifele pentru tranzitul internațional și depozitarea gazelor sa fie stabilite exclusiv de catre Gazprom, fara amestecul institutiilor oficiale. Toate litigiile vor fi soluționate ad hoc la Curtea Internațională de arbitraj de la Stokholm.

Share our work
Rusia „isi cumpara” sprijinul militar al Kirgizstanului si Tadjikistanului

Rusia „isi cumpara” sprijinul militar al Kirgizstanului si Tadjikistanului

Rusia intenţioneaza sa aloce 1,3 miliarde de dolari pentru a oferi asistenţa militara Kirgizstanului şi Tadjikistanului, doua foste republici sovietice vecine cu Afganistanul, relateaza ziarul Kommersant. O parte din aceasta suma, 1,1 miliarde de dolari, este destinata Kirgizstanului, ţara a carei armata are echipamente invechite. Conform Kommersant, Moscova intenţioneaza sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma va fi consacrata modernizarii armatei şi apararii antiaeriene, aşa cum a promis preşedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Duşanbe in octombrie. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan. In noiembrie 2011, presedintele Kirghistanului, Almazbek Atambaiev, declara ca ca baza aeriana de la Manas, data cu chirie SUA pentru sustinerea operatiunilor din Afganistan, va fi inchisa. Baza Manas, inchiriata de Statele Unite dupa atentatele din 11 septembrie, este cruciala pentru operatiunile din Afganistan si pentru retragerea trupelor planificata de presedintele Barack Obama. Pe de alta parte, Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica. In toamna lui 2011, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.

Share our work