KFOR, susținut de NATO

KFOR, susținut de NATO

NATO susține KFOR

NATO susține KFOR

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat angajamentul statelor aliate faţă de misiunea de pace din Kosovo (KFOR), relatează mass-media internațională.

Într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, organizată la sediul NATO din Bruxelles, Stoltenberg a spus că trupele croate din cadrul KFOR operează conform aceloraşi reguli ca toate celelalte trupe NATO în Kosovo.
”Toate trupele furnizate de aliaţii NATO şi de ţările partenere la operaţiunea noastră în Kosovo acţionează în conformitate cu principii şi cu un cadru bine stabilite, aşa cum prevede Rezoluţia 1244 a ONU”, a subliniat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Supărare sârbă

Vucic se declarase consternat de un anunţ privind suplimentarea trupelor croate desfăşurate în Kosovo în cadrul misiunii KFOR, conform unor relatări din presa balcanică.

În urmă cu patru zile, şeful statului sârb a declarat că o mare putere va solicita retragerea misiunilor KFOR şi UNMIK din Kosovo şi a ţinut să remarce că acest lucru ar fi ”un dezastru pentru noi toţi”. El a refuzat să dezvăluie numele ţării respective, dar a precizat că informaţia provine de la surse oficiale din domeniul securităţii.
De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.

Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru). (N.G)

Share our work
Kremlin, mișcări diplomatice dure contra axei SUA-UE

Kremlin, mișcări diplomatice dure contra axei SUA-UE

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Apel american

Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work
Presedintele sârb Vucic, atac dur la KFOR

Presedintele sârb Vucic, atac dur la KFOR

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că prezenţa de trupe albaneze în nordul Kosovo are drept scop intimidarea sârbilor şi provocarea suplimentară a Serbiei, relatează agenţia Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un demers care i-a nemulţumit şi mai mult pe locuitorii de etnie sârbă din nordul Kosovo, trupe KFOR (Forţa internaţională de pace sub comanda NATO în Kosovo), inclusiv mulţi soldaţi albanezi, au patrulat joi prin Mitrovica de Nord.

În opinia lui Vucic, este perfect logic ca populaţia să fie nemulţumită de acest fapt.

”Dacă incluzi trupe albaneze în cadrul NATO, luaţi-le pentru un tur în Zrze şi Djakovica (sud), nu le duceţi în Mitrovica de Nord (cu populaţie sârbă, nota red.), a declarat Vucic într-un mesaj către NATO şi KFOR. ”Nu vor exista consecinţe drastice, deoarece trebuie să evaluăm toate acţiunile viitoare într-un mod serios şi responsabil (…) În ce priveşte poporul nostru, dacă KFOR nu-şi face treaba, va exista cine s-o facă”, a mai afirmat Vucic, citat de mass-media.

Referindu-se și la anunțul conform căruia foștii secretari de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton vor vizita Pristina în data de 12 iunie, cu ocazia aniversării intrării KFOR în Kosovo, președintele sârb a spus că era de așteptat, având în vedere că cele două au fost implicate în crearea „ unui Kosovo independent”.

”Este copilul lor, au creat un Kosovo independent, contrar normelor dreptului internațional, pe care majoritatea lumii îl vede așa astăzi. Ne vom asigura că și administrația Trump va vedea  cine sunt cei care au creat un Kosovo independent”, a subliniat liderul de la Belgrad. (M.B.)
Share our work
Kosovo. Un general german preia comanda KFOR

Kosovo. Un general german preia comanda KFOR

Generalul german Volker Halbauer a preluat vineri comanda Forţei NATO din Kosovo, în timp ce tensiunile persistă în fosta provincie sârbă, în special în nord.
Generalul Halbauer este cel de-al patrulea ofiţer german care a preluat comanda KFOR, Germania jucând un rol cheie în menţinerea securităţii în nordul Kosovo, regiune populată aproape în exclusivitate de sârbi şi care a fost deseori scena unor incidente violente. Cel mai recent incident de acest gen s-a produs cu doar câteva ore înainte de ceremonia de preluare a comandamentului. Un poliţist a fost rănit dimineaţa în nordul Kosovo, unde indivizi cu cagule pe cap au tras împotriva vehiculelor care transportau poliţişti kosovari şi din cadrul Misiunii Uniunii Europene (EULEX).
Felicitându-i pe militarii KFOR pentru contribuţia lor la reducerea tensiunilor din nordul Kosovo, comandantul Forţelor Aliate Întrunite de la Napoli, amiralul Bruce Clingan, a declarat că aceşti militari „au contribuit la progresul Kosovo”. Preşedintele kosovar Atifete Jahjaga a afirmat, la rândul său, că prezenţa KFOR a permis Kosovo să „depăşească într-un timp scurt multe dintre consecinţele războiului”.
KFOR, formată în prezent din 5.600 de militari, a fost desfăşurată în Kosovo la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila kosovară albaneză. Kosovo şi-a proclamat în 2008 independenţa de Serbia, recunoscută apoi de circa 90 de ţări. Belgradul, care se opune ferm independenţei fostei sale provincii, îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi care trăiesc încă în Kosovo să sfideze autorităţile de la Pristina.

Share our work
Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Kosovo-focAproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. „Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de „o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.

Share our work