de Isac Mihai | oct. 6, 2020 | FEDERATIA RUSA
Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală
Susținători ai opoziției au ocupat principalele clădiri guvernamentale din capitala Bișkek și alte centre regionale, semnalând victoria contestatarilor rezultatului alegerilor, relatează 24.kg. Protestatarii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev, arestat în urmă cu peste un an de forțele de securitate.
Surse locale au mai declarat că aproximativ 5 mii de protestatari au participat la ocuparea obiectivelor guvernamentale, inclusiv membrii ai unor unități militare.
Răscoală cu repetiție
Protestatarii au solicitat demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri prezidențiale și parlamentare. Scrutinul de duminică a fost umbrit de acuzații dese de fraudă și încălcarea drepturilor opoziției.
Repetând scenariul revoltelor din 2005 și 2010, protestatarii au ocupat Casa Albă din Bișkek, care găzduiește parlamentul și administrația prezidențială a fosrtei republici sovietice. Surse locale menționează că au avut loc jafuri ale proprietății publice și în unele zone rezidențiale
Manifestanții au ocupat sediul serviciilor locale de securitate și fostul președinte al Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, care anterior fusese condamnat la 11 ani de închisoare, a fost eliberat din centrul de detenție preventivă. Fostul prim-ministru al Kârgâzstanului Sapar Isakov, care a fost condamnat la 15 ani pentru corupție, a fost eliberat și el din închisoare.
Până în acest moment aproximativ 1000 de persoane au fost rănite în ciocnirile din diferite orașe din fosta republică sovietică. Câteva sute de persoane au fost spitalizate, majoritatea suferind răni ușoare. Surse locale au menționat și existența unor persoane decedate, versiune neconfirmată de mass-media.
Alegeri repetate
După protestele violente, liderii partidelor de opoziție au anunțat primele măsuri menite să aduc stabilitatea internă. Zhanar Akayev, președintele formațiunii Ata Meken (Patria), a declarat că opoziția va forma un guvern în locul Executivului actual și va numi un premier interimar. Misiunea acestuia va fi să gestioneze situația internă și să organizeze alegeri parlamentare, locale și prezidențiale anticipate.
Liderii opoziției au mai anunțat că vor urgenta procesul de adoptare a unei noi Constituții a țării, care va limita prerogativele serviciilor de securitate și a va garanta protecția drepturilor omului.
Concomitent, oficiali din câteva regiuni au demisonat și opoziția a numit noi comandanți militari și ai serviciilor de securitate. Almambet Shykmamatov, fost deputat și contestatar al regimului Sooronbai Jeenbekov, a declarat că a devenit noul procuror general. El a anunțat anularea rezultatului alegerilor parlamentare și a promis arestarea celor implicați în fraudarea alegerilor parlamentare.
Expectativă rusă
Federația Rusă are interese strategice importante în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Câteva mii de militari ruși sunt desfășurați în acest stat, inclusiv la baza aeriană militară de la Kant.
Kârgâzstan este dependent militar și economic de Moscova, o mare parte din populația activă lucrând în Federația Rusă. Fosta republică sovietică este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și Uniunii Economice Euroasiatice. Moscova nu se așteaptă la schimbări majore în direcția politicii externe promovate de Bișkek, toți liderii politici evitând să antagonizeze Federația Rusă.
Ascensiune chineză
Confruntată cu o criză politică în desfășurare în Belarus, Moscova nu va implementa măsuri dure față de statul asiatic. Lovitura de stat în desfășurare la Bișkek dovedește încă o dată ineficiența OTSC, îngrijorând elitele politice loiale Moscovei.
Eșecul structurilor de securitate regionale construite de Moscova împinge și mai mult statele Asiei Centrale în brațele Chinei. Beijingul exercită deja o influență economică și politică majoră prin investițiile strategice și împrumuturile acordate. Strategia marii puteri de a nu impune condiții privind democratizarea politică, liberalizarea economiei ori protecția drepturilor omului au dus la schimbarea treptată a orientării elitelor regionale către China. Ușurința accesării fondurilor acordate de Beijing au limitat posibilitatea UE de a folosi pârghiile economice clasice pentru a obține implementarea unor măsuri menite să democratizeze viața politică internă.
Strategie antiseparatistă
Beijingul are o colaborare extrem de apropiată cu serviciile de securitate din statele Asiei Centrale pe fondul ofensivei împotriva mișcării de independență din Xinjiang, regiune majoritar musulmană de la granița Chinei cu statele central-asiatice. Eliminarea treptată a influenței Moscovei în regiune nu este decât o chestiune de timp, care va fi accelerată de problemele întâmpinate de Kremlin în alte regiuni.
NATO și UE, inexistente în Asia Centrală
Mulaj geopolitic
Considerată câteva decenii drept zonă tradițional dependentă de Moscova, Asia Centrală a devenit treptat o simplă anexă a Chinei. Influxul masiv de investiții de la Beijing și aparenta abandonare a regiunii după retragerea accelerată a SUA din Afganistan nu a făcut decât să arunce zona în brațele larg deschise ale gigantului chinez.
Elitele locale, crescute în tradiția regimurilor dictatoriale și politicii de clan, au acceptat rapid dominația Beijingului în schimbul unor garanții economice și de securitate. China își folosește cu succes imensul aparat financiar, mediatic și de intelligence pentru a înlătura treptat orice obstacol rusesc, european ori american din calea dominării totale a regiunii. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | apr. 5, 2017 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Fortele speciale ruse vaneaza teroristi islamisti radicali
Șase cetățeni provenind din țări din Asia Centrală au fost reținuți la Sankt Petersburg, fiind suspectați că încercau să recruteze „teroriști”, a anunțat azi filiala locală a Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General rus, citată de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceștia încercau să recruteze „persoane originare din Asia Centrală pentru a comite crime cum ar fi atentate teroriste”, a indicat Comitetul, care precizează că, în acest stadiu, reținerea celor șase nu are legătură cu presupusul autor al atentatului de luni din metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți și circa 50 de răniți, conform celui mai recent bilanț.
Legături periculoase
Potrivit Comitetului, cei șase sunt suspectați de recrutare de persoane pentru grupări cum ar Statul Islamic sau Fatah al-Sham (fostul Front Al Nusra înainte de ruperea de Al Qaida). Aceștia îi îndemnau să se alăture unor „grupări armate ilegale, inclusiv în afara Rusiei” și să „participe la activități” ale Statului Islamic sau Fatah al-Sham. Percheziții au avut loc la domiciliul suspecților, unde s-au găsit, printre altele, literatură „islamistă și extremistă”, mai adaugă Comitetul de anchetă rus.
Aceste acțiuni au loc la scurt timp după ce autorul atentatului sinucigaș de luni din metroul din Sankt Petersburg a fost identificat de anchetatori ca Akbarjon Djalilov, născut în 1995 în Kârgâzstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală. Potrivit autorităților kârgâze, tânărul de 22 de ani locuia în Rusia din 2011 și avea cetățenie rusă.
Surse locale din statul central-asiatic au subliniat că serviciile de securitate din Kârgâzstan colaborează cu serviciile ruse, o delegație FSB fiind desfășurată în acest stat pentru identificarea altor suspecți de terorism care au legătură cu atacul de luni.
Profil de atentator
Profilul presupusului autor al atentatului terorist care a avut loc luni la metroul din Sankt Petersburg, soldându-se cu 14 morți și 49 de răniți, a început să prindă contur, relatează mass-media rusă. Chiar dacă atacul nu a fost revendicat, Comisia de Anchetă al Rusiei examinează eventualele legături ale lui Akbarjon Djalilov, 22 de ani, cu organizația jihadistă Statul Islamic (SI). Este pentru prima dată când anchetatorii menționează în mod oficial gruparea Statul Islamic, care are deja la activ câteva atentate și atacuri armate împotrica forțelor ruse din regiunea caucaziană, mai ales după aderarea la SI a unor grupuri de luptători din rezistența militară a popoarelor din Caucaz, majoritar musulmane, împotriva prezenței Federației Ruse.
‘O percheziție a avut loc la domiciliul său’, a anunțat Comisia de Anchetă, fără a preciza unde se află acest domiciliu. Tot potrivit comunicatului acestei Comisii, camerele de supraveghere îl arată pe Akbarjon Djalilov ‘ieșind din locuința lui cu o geantă și un rucsac’. Înainte să ‘acționeze’ o ‘bombă artizanală’ între stațiile Sennaia Ploșiadi și Tehnologhiceskii Institut, bărbatul de 22 de ani, născut în Kârgâzstan, a amplasat o a doua bombă într-o altă stație în centrul orașului, dezamorsată la timp.
Mai mult de 40 de persoane, printre care martori oculari și angajați de la metrou, au fost interogați de anchetatori, a mai precizat Comisia de Anchetă.
Reuniune antitero
La Moscova, președintele rus Vladimir Putin i-a chemat pe șefii serviciilor secrete ale țărilor din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) pentru o reuniune asupra luptei antiteroriste, prevăzută încă înainte de atentatul de la Sankt Petersburg.
Potrivit poliției din regiunea kârgâză Oș, unde este născut Djalilov, acesta a sosit la Sankt Petersburg în data de 3 martie venind din Oș, unde părinții săi locuiesc din 2014. În noaptea de marți spre miercuri, părinții săi au sosit cu avionul la Sankt Petersburg, a constatat o jurnalistă a AFP prezentă la aeroport.
‘Ei sunt într-o stare de plâns. Familia Djalilov a venit în 2011 pentru a munci în Rusia, însă în 2014 părinții au revenit în Kârgâzstan, iar fiul lor Akbar (versiune a prenumelui Akbarjon) a rămas la Sankt Petersburg’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției din regiunea Oș, Zamir Sidikov. Potrivit informațiilor difuzate de un post de televiziune rus, citate de DPA, părinții vor trebui să identifice rămășițele pământești ale fiului lor și să răspundă întrebărilor anchetatorilor.
Djalilov avea naționalitatea rusă, la fel ca ‘toată familia sa’, potrivit acestui purtător de cuvânt, informație neconfirmată de autoritățile ruse.
Pepinieră pentru Statul Islamic
Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân necunoscute, însă regiunea Oș este cunoscută pentru că ar fi furnizat un contingent important pentru gruparea Statul Islamic (SI) în Siria și Irak. Un număr de câteva mii de persoane din statele membre CSI, inclusiv din Asia Centrală și Federația Rusă, luptă pentru Statul Islamic, ocupând funcții de conducere în structurile organizației.
Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg, reprezintă un nou val de islamiști radicali care se integrează în societate departe de mișcările jihadiste existente – făcând mai dificilă sarcina forțelor de securitate de a le opri atacurile, relatează agenția Reuters într-o analiză publicată miercuri, preluată de Agerpres.
Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe rețeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violență, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viață aparent laică.
Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori — cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acțiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei și un alt grup, care a mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).
Noua generație de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte și provine din aceleași comunități musulmane, notează Reuters.
Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizații militante și nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, a unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie și traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forțele de securitate pentru a păstra o evidență a islamiștilor radicali violenți.
Strategie diferită
„Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de amenințare teroristă față de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse”, a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informații. Serviciile de securitate caută de obicei o organizație și o rețea de finanțare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt-Petersburg. „Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta”, a spus Soldatov.
Poliția britanică s-a confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu mașina în mulțime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane și rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un polițist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împușcat mortal de poliție, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, şi ministrul afacerilor externe al Kârgâzstanului, Ruslan Kazabekov, au semnat în timpul summitului de la Chicago un acord privind tranzitul terestru al coaliţiei internaţionale.
A fost definitivat al doilea traseu terestru al Reţelei de Distribuţie Nordică a încărcăturilor spre Afganistan şi invers. Noul traseu va trece prin ţările Asiei Centrale, inclusiv prin Kârgâzstan. „Noul acord demonstrează continuarea politicii NATO privind ţările din regiune: cooperarea se extinde. Este important că acest lucru are loc practic cu sprijinul Federaţiei Ruse – Alianţa a primit posibilitatea de a înfiinţa pentru tranzitul de încărcături un punct de transbordare în oraşul rus Ulianovsk”, a declarat deputatul kârgâz Davşan Djeenbekov, liderul partidului „Alianţa democratică”, citat de presa rusă.
Înainte, Kârgâzstanul îi oferea coaliţiei doar spaţiul aerian şi aeroportul Manas, unde a fost înfiinţată o bază militară americană. După ce Kârgâzstanul a semnat documentele privind oferirea de artere de transport terestre, NATO a obţinut o schemă logistică completă pentru scoaterea de încărcături din Afganistan. Kârgâzstanul a primit posibilitatea de a participa în acelaşi timp la două trasee ale NATO: Afganistan-Tadjikistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia şi Afganistan-Uzbekistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia. Dacă traseul prin Uzbekistan a început deja să funcţioneze, în direcţie tadjikă nu a existat încă nicio mişcare, deoarece Kârgâzstanul a devenit parte a acordului abia la Chicago.
Iniţial, pentru a transporta încărcături spre Afganistan, SUA utilizau teritoriul Pakistanului. Însă, după o operaţiune nereuşită desfăşurată în această ţară, în timpul căreia aviaţia NATO a atacat un post al armatei pakistaneze şi a ucis 28 de soldaţi, Islamabadul a pus capăt cooperării. Washingtonul a fost nevoit să se reorienteze spre Rusia şi spre ţările din Asia Centrală şi să încheie cu acestea acorduri privind tranzitul terestru. Singura ţară care nu a semnat nici la această dată acordul rămâne Turkmenistanul.
de Natalia Ciobanu | apr. 25, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Liderul uzbek, Islam Karimov, pregatit sa apere granitele Uzbekistanului
Republica Uzbekistan a început amplasarea unui gard de-a lungul graniţei, fără acordul Kârgâzstanului, a declarat şeful direcţiei pentru delimitarea graniţei şi dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere din cadrul aparatului guvernului kârgâz, Kurbanbai Iskenderov, citat de mass-media regionala. Iskenderov a afirmat că partea uzbecă a început deja lucrările de amplasare a gardului. „Şi noi intenţionăm să amplasăm propriile garduri, în acest sens fiind deja alocate 7 milioane de somi (n.r.-moneda locala)”, a declarat oficialul kârgâz. El a subliniat că, în zona graniţei dintre Kârgâzstan şi Uzbekistan, din cele 18 puncte de trecere a frontierei lucrează, în prezent, doar unul. „Unele dintre aceste puncte lucrează doar în regim unilateral. Iar ca să fim mai clari, cetăţenii noştri nu sunt lăsaţi să treacă în Uzbekistan, în schimb cetăţenii Uzbekistanului intră fără nicio problemă pe teritoriul Kârgâzstanului”, a adăugat Iskenderov.
Problema stabilirii şi a delimitării graniţelor dintre cele două foste republici sovietice din Asia Centrală nu a fost rezolvata nici la aproape 20 de ani de la disparitia URSS. Reamintim ca Uzbekistanul, în regim unilateral, a demarat in urma cu cativa ani amplasarea unor campuri de mine de-a lungul graniţei sale cu Kargazstan, fapt ce a dus la moartea mai multor persoane, inclusiv a unor cetateni europeni si turci.
