Ucraina, pod aerian Kiev-Kabul pentru sute de evacuați
Peste 400 de persoane au fost evacuate de avioane ucrainene din Kabul, a declarat Myhailo Podoliak, consilier în cadrul Administraței Prezidențiale de la Kiev. 3 avioane au fost folosite pentru deservirea podului aerian Kabul-Kiev, relatează agenția Glavkom.
Printre cei evacuați se numără cetățeni ucraineni, americani, precum și jurnaliști, a menționat Podoliak.
Ucraina nu a anunțat stoparea propriului proces de evacuare în data de 31 august, termen stabilit de Statele Unite și alte state occidentale. Din luna septembrie, orice evacuare va fi negociată cu regimul taliban.
Oficialii noii administrații de la Kabul au acuzat statele occidentale că evacuează, alături de proprii cetățeni, diferite categorii de specialiști. ONU a avertizat că statul musulman se va confrunta cu o foamete iminentă, cerând sprijin internațional pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. (K.P.)
Zece soldaţi străini şi-au pierdut viaţa într-un atentat sinucigaş petrecut la Kabul, la sfr;itul saptamanii trecute, care a vizat un convoi al NATO, alţi patru civili afgani fiind şi ei ucişi în deflagraţie. ‘Atentatul a vizat o maşină americană din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate)’, a declarată o sursă militară occidentală sub acoperirea anonimatului. ‘Există zece sau 11 morţi, în principal americani’, a adăugat sursa citată. De asemenea, a mai precizat aceasta, este posibil ca în autovehiculul vizat să se fi aflat şi soldaţi canadieni. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Siddiq Siddiqi, trei civili şi un poliţist afgan ar fi murit în atentatul sinucigaş. Insurgenţii talibani au revendicat printr-un SMS trimis de unul dintre purtătorii lor de cuvânt obişnuiţi atentatul comis la Kabul. De asemenea, trei militari NATO au fost ucişi sâmbătă în sudul Afganistanului, de un bărbat care purta uniformă a armatei afgane, a anunţat forţa NATO, fără a preciza naţionalitatea victimelor. Forţa NATO din Afganistan a afirmat că şi autorul atacului a fost ucis în urma incidentului. ISAF, care nu dezvăluie niciodată naţionalitatea militarilor ucişi şi nici locul unde au loc atentatele, nu a precizat nici dacă atacatorul era cu adevărat militar afgan. Mai mulţi militari străini au fost ucişi în Afganistan de soldaţi sau poliţişti locali, fără ca motivaţiile atacurilor să fie stabilite în toate cazurile. Relaţiile dintre militarii străini şi afgani sunt deseori tensionate, însă experţii avertizează şi asupra numărului tot mai mare al cazurilor de infiltrare a insurgenţilor talibani în rândurile forţelor de securitate afgane. Mai multe operaţiuni de dată recentă ale rebeliunii afgane au fost lansate de persoane care purtau uniforme ale armatei sau poliţiei afgane sau s-au desfăşurat cu complicitatea unor membri ai forţelor de securitate. Cel mai grav atac de acest tip datează din 27 aprilie, când opt militari şi un instructor civil, toţi americani, au fost ucişi după ce un militar afgan a deschis focul asupra lor în interiorul bazei aeriene din Kabul. Cel puţin 378 de militari americani au fost ucişi în Afganistan de la începutul anului, potrivit unui bilanţ realizat de site-ul icasualties.org, care nu ia însă în calcul şi victimele înregistrate în atacurile de sâmbătă.
Legislativul de la Kabul a cerut la începutul săptămânii, printr-o declaraţie, guvernul ţării să rupă relaţiile diplomatice cu Pakistanul, în replică la tirurile continue ale artileriei pakistaneze asupra provinciilor Nangarhar şi Kunar din ultimele două luni, scrie presa regionala, citata de agentiile intrernaţionale. Mai mulţi deputaţi au afirmat că vor susţine orice măsură a executivului menită să pună capăt bombardamentelor pakistaneze, inclusiv recurgerea la măsuri de retorsiune militară. Conform poliţiei afgane de frontieră, peste 700 de obuze şi rachete provenind din teritoriul pakistanez au fost lansate în ultimele două luni asupra acestor provincii din estul ţării. Peste 50 de civili afgani şi-au pierdut viaţa, alte zeci au fost răniţi şi mai multe mii au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. „Pakistanul trebuie să plătească compensaţii Afganistanului pentru victime şi distrugeri”, conform declaraţiei parlamentului afgan. Pe de altă parte, documentul conţine un apel la ONU şi la statele islamice să facă presiuni asupra Pakistanului pentru a-l obliga să înceteze aceste acte de agresiune împotriva Afganistanului.În ceea ce-l priveşte, Islamabadul a respins luni acuzaţiile de bombardamente masive, susţinînd că este vorba doar de cîteva tiruri accidentale ce au vizat activităţi islamiste. In luna februarie, presa internationala scria ca trupele pakistaneze şi afgane au fost implicate într-un schimb de focuri de artilerie la frontiera dintre cele două ţări, cel puţin o persoană murind în urma confruntărilor. Acesta era catalogat ca fiind cel mai grav incident între militarii celor două ţări după cel din mai 2007, soldat cu moartea a trei civili şi a unui poliţist afgan. Un ofiţer din cadrul armatei afgane a confirmat existenţa incidentului armat, acuzând partea pakistaneză că a deschis focul. “În cursul dimineţii, trupele pakistaneze au deschis focul spre posturile de poliţie din districtul Gurbuz (provincia Khost). Militarii noştri au ripostat. Ne-au atacat fără motiv. Luptele continuă şi nu sunt victime de partea noastră”, a spus oficialul afgan. “Forţele afgane au lansat mai multe obuze de mortieră asupra poziţiilor noastre, omorând un militar şi rănind alţi trei, iar noi am ripostat”, a declarat un oficial de rang înalt al armatei pakistaneze.