Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Asociația Promo-LEX din Republica Moldova a decis să schimbe paradigma pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva abuzurilor funcționarilor transnistreni în privința respectării drepturilor omului. 

Pentru a opri ilegalitățile așa numiților procurori, judecătoriși politicieni din stânga Nistrului, avocații asociației optează pentru tragerea la răspundere individuală, în baza unei liste de persoane implicate în ilegalități elaborată în urma Hotărîrilor CEDO.

Asociația Promo-LEX a întocmit, în martie 2020, o listă cu persoanele responsabile pentru fărădelegile comise în stânga Nistrului cu scopul de a determina autoritățile de la Chișinău să ia atitudine în cazul încălcărilor flagrante ale drepturilor omului. Este deja al treilea raport annual de acest gen prezentat de către Asociația Promo LEX.

Lista este bazată pe hotărârile CEDO din 2019 privind diverse încălcări comise de regimul separatist de la Tiraspol prin funcționarii săi din instituțiile de forță și pretinsa magistratură ce funcționează pe celălalt mal al Nistrului.

Drepturile omului sunt o noțiune abstractă în stânga Nistrului, acolo unde autoritățile separatiste au dezvoltat, în aproape trei decenii, un pseudosistem judiciar abuziv, cred experții.

„Este un lucru notoriu că se încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană. Sub paravanul negocierilor, sub pretextul că trecerea timpului va determina uitarea păcatelor, mulți dintre cei care își bat joc de oamenii de acolo se îmbogățesc, trăiesc bine-mersi, ies la pensie și îșii cumpără afaceri și imobile. Se stabilesc cu traiul în alte țări etc.”, spune Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului a Asociației.

De ani de zile, organizațiile ce apără drepturile omului în Moldova trag semnale de alarmă asupra unor cazuri grave în care cetățeni ai R. Moldova își pierd sănătatea, averea și demnitatea ca urmare a unor abuzuri desprinse din alt secol.

Chișinăul se scuză că are mâinile legate și ridică din umeri atunci când vine vorba să tragă la răspundere în cazul abuzurilor săvârșite asupra cetățenilor R. Moldova de pe malul stâng.

De la tortură, rele tratamente și preluare abuzivă a unor proprietăți sau afaceri, sistemul polițienesc și judecătoresc de sub controlul regimului de la Tiraspol le-a făcut pe toate sub privirile Chișinăului care asistă la aceste abuzuri săvârșite pe ambele maluri.

Lista menționată conține 16 hotărâri ale CEDO din 2019, nu mai puțin de 11 violări ale prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, document la care R. Moldova a aderat încă din septembrie 1997.

Pe hârtie, conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale la care statul este parte au prioritate față de legile interne în domeniul drepturilor omului. Cu toate acestea, realitatea în acest domeniu este alta.

„Scopul documentului respectiv este să facă o analiză a situației. Am încercat să fim cât mai echidistanți, să operăm cu documente a căror veridicitate nu poate fi contestată. Vorbim aici de niște hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și violarea anumitor drepturi pentru anumite perioade”, ne-a mai spus avocatul.

Numai în 2019, CEDO a dat dreptate de cauză la nu mai puțin de 61 de reclamanți. Toți sunt cetățeni ai R. Moldova supuși unor diverse forme de injustiție din partea aparatului de la Tiraspol.

Atât R. Moldova, cât și Rusia, în cea mai mare parte, au fost obligate să achite despăgubiri de 732.274 de euro. Federația Rusă a fost condamnată de Curtea de la Strasbourg pe motiv că sprijină regimul neconstituţional de la Tiraspol, dar nu a achitat niciodată pentru despăgubirile dictate de judecătorii CEDO.

Cazuri câștigate la CEDO

Cazurile câștigate la CEDO anul trecut de către cetățenii R. Moldova au ca numitor comun abuzurile sistemului de la Tiraspol și ale funcționarilor săi.

În dosarul Babchin împotriva Moldovei și Rusiei, judecătorii de la Strasbourg au decis că reclamantul a fost deținut permanent în condiții de detenție inumane și degradante în patru locuri de detenție din regiunea transnistreană preț de cinci ani și o lună.

Milițieni din stânga Nistrului în timpul unui protest. Foto: CIJM

Nu mai puțin de nouă persoane din aparatul de la Tiraspol, inclusiv fostul lider separatist Evgheni Șevciuk, au fost găsite vinovate de aceste abuzuri de către CEDO.

La fel, în cazul Iovcev și alții, Federația Rusă a fost condamnată să plătească despăgubiri de 131.000 de euro ca urmare a intimidărilor și persecuțiilor la care au fost supuși profesorii, elevi și părinți din cinci școli cu grafie latină din regiune. Nu mai puțini de 19 persoane – procurori, anchetatori, judecători și liderii Evgheni Șevciuk și soția sa, Nina Ștanski ar fi fost implicați în aceste fărădelegi.

De asemenea, în cazul Grama și Dîrul, CEDO a stabilit că a fost violat de către mai mulți funcționari din stânga Nistrului dreptul la protecția proprietății stabilit de Convenție la articolul 1. Judecătorii au calificat drept ilegală confiscarea autoturismelor personale ale reclamanților pentru că nu a fost prevăzută de legislația națională a R. Moldova.

Executanții sistemul abuziv transnistrean

Lista Promo-LEX face publice numele unor judecători, milițieni, procurori, funcționari vamali.

Printre aceștia se regăsesc Nikolaeva I.I. – judecător în cadrul Judecătoriei Tiraspol; judecătorii în cadrul Judecătoriei Supreme de la Tiraspol – Ustinov V.A., Marciuc L.M., Savițkoi A.V.; Krîzhanovskii Alexei  – anchetator la miliția din Tiraspol și Tverdohleb Boris – procurorul orașului Tiraspol; Tereșenko Andrei V. – șeful Izolatorului de detenție provizorie din cadrul miliției Tiraspol (IVS Tiraspol); precum și fostul lider Evgheni Șevciuk.

Cu toate acestea, Şevciuk și Ștanski, nu au fost trași la răspundere penală, „nu au antecedente penale stinse şi nestinse şi nu sunt anunţați în urmărire pe teritoriul Republicii Moldova”.

Mai mult, autoritățile R. Moldova le-au oferit găzduire pentru mai multe luni în vara lui 2017 într-o locație din centrul Chișinăului și apoi le-au asigurat trecere liberă de plecare în Federația Rusă, împreună cu familia lor, după ce au pierdut puterea la Tiraspol în fața actualului lider separatist, Vadim Krasnoselsky.

Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk și așa-numita fostă șefă a diplomației transnistrene, Nina Ștanski. Foto: unica.md

Acesta din urmă chiar a fost anunţat în urmărire în 2007 pentru „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale” de către Procuratura raionului Criuleni. În cele din urmă, în 2014, Procuratura municipiului Bender a încetat cauza penală în baza art. 275, pct. 4 – „a intervenit termenul de prescripţie”. Iar în 2016 dosarul de urmărire deschis pe numele lui Krasnoselski a fost clasat de către autoritățile de la Chișinău.

În total, lista făcută publică de Promo-LEX conține peste 130 de funcționari ai regimului separatist, care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului.

Zeci de cetățeni ai R. Moldova au fost ținuți ani de zile în condiții inumane în centrele de detenție din izolatoarele de detenție provizorie din cadrul miliției orașelor Tiraspol, Râbnița, Dubăsari, Slobozia sau Tighina și Penitenciarul nr. 1 Hlinaia (Grigoriopol), penitenciarele numerele 2 și 3 din Tiraspol etc.

„Funcționarii transnistreni din domeniul justiției, miliției, ai procuraturii, ai organelor executive, au semnat, la rândul lor, în perioade diferite, documente care au servit drept pretext pentru limitarea drepturilor omului. Prin urmare, vorbim despre o complicitate la comiterea anumitor infracțiuni”, a precizat Alexandru Postica.

Judecătorii CEDO au decis că aceste condamnări ale celor 61 de reclamanți în 2019 au fost ilegale, deoarece instanțele de judecată din regiunea transnistreană nu pot fi calificate ca fiind „tribunale stabilite prin lege”.

Cazurile sesizate la CEDO sunt diverse. Printre acestea se numără sechestrarea ilegală de bunuri materiale, lipsa asistenței medicale în condiții de detenție, maltratări fizice și detenție ilegală, lipsa dreptului de a se apăra în instanță și acces la un proces echitabil sau condițiile de detenție inumane și degradante din locurile de privațiune de libertate din regiunea transnistreană în care au fost deținuți reclamanții.

Nevoie pentru schimbarea abordării

Avocații Promo-LEX, Alexandru Postică (stânga) și Ion Manole (dreapta) într-o conferință de presă.
Foto: promolex.md

Deși trage semnale de alarmă de ani de zile, Promo-LEX a decis să schimbe abordarea pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva acestor situații în care sunt angajați proprii cetățeni.

„Noi vorbim despre răspunderea individuală a persoanelor care comit ilegalități. Dacă ar fi să urmăm aceiași strategie de rezolvare la bloc a problemelor, noi nu ar mai fi să o scoatem la capăt încă 20–30 de ani de acum încolo. Noi vrem o altă abordare – răspunderea individuală. Noi prezentăm statului Republica Moldova, care invocă faptul că nu poate soluționa individual problemele persoanelor de acolo, o listă de persoane care au figurat în anumite ilegalități, inclusiv spălare de bani, tortură, omoruri, etc. Mai mult ca atît, prezentăm și constatările Curții care vine să sublinieze aceste iegalități”, ne-a spus avocatul.

SUA, dar și state europene precum Germania, Olanda, permit tragerea la răspundere a persoanelor care au comis acte de tortură, încălcare a drepturilor omului, indiferent dacă aceste fărădelegi au fost comise pe teritoriul lor.

„De exemplu, actele de tortură comise de un milițian din stânga Nistrului pot fi condamnate în Olanda sau Germania, dacă cel care le-a comis se află acolo sau are anumite tangențe cu sistemul juridic din această țară. Pe acest principiu a fost permis de exemplu să îi tragă la răspundere pe teroriștii din Donbas. Ceea ce facem noi vine să răspundă acestei cerințe”, a mai spus avocatul.

Conform informațiilor Promo-LEX, unii milițieni, judecători, foștii lideri – președinți – din regiunea transnistreană „stau bine-mersi în acest moment în țări europene cum ar fi Germania, Olanda, Spania, Ucraina cu averi fabuloase formate pe statele durerii altora”.

În ciuda apelurilor și demersurilor publice, Procuratura Generală nu reacționează.

„Procuratura Generală este obligată să investigheze dacă într-adevăr sunt componente de infracțiuni în aceste cazuri. În funcție de caz, aceasta urmează să sesizeze în care jurisdicție (teritoriu) se află cetățenii respectivi și să trimită mai departe această interpelare. Este o obligație a Procuraturii Generale să se pronunțe pe marginea acestei liste”, spune avocatul Alexandru Postică.

La fiecare sesizare a asociației care luptă pentru drepturile omului, spune avocatul, se „ia act”.

„Adevărul este că pe marginea fiecărui dosar pe care îl gestionăm, au fost deschise cauze penale cu privire la privarea ilegală de libertate. Dacă vorbim de violarea articolului 5 [dreptul la libertate și la siguranță din Convenție] și toate dosarele au fost conexate într-o singură procedură și dosarele au fost suspendate până la identificarea faptașilor”, adaugă el.

Procuratura nu a oferit un punct de vedere despre activitatea procurorilor moldoveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului în R. Moldova în pofida solicitărilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova în acest sens.

Mai mult decât atât, în decursul ultimilor ani, forțele de poliție transnistrene au fost implicate în mai multe răpiri de persoane pe teritoriul constituțional al R. Moldova.

Pe 27 Iulie 2018, fostul ministru de interne de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, ar fi fost răpit în  apropiere de Chişinău de către organele de forţă din regiunea transnistreană. Operaţiunea s-ar fi desfăşurat cu ajutorul organelor de drept constituţionale ale Republicii Moldova.

Potrivit soției acestuia și juriștilor Promo-LEX, automobilul a fost oprit de către inspectorii de patrulare moldoveni în apropiere de Chişinău, sub pretextul că el ar fi încălcat limita de viteză. Imediat ce poliţiştii moldoveni i-au verificat actele, dintr-un SUV de culoare argintie, patru indivizi îmbrăcaţi în civil, cu cagule pe cap, l-au preluat de la polițiștii moldoveni şi l-au urcat forţat în mașina lor, după care au demarat spre o direcție necunoscută.

Pe de altă parte, juristul Asociației „Apriori” din Tiraspol, Stepan Popovschi, ne-a spus că a încercat să propună o soluție despre formarea unei instanțe comune care ar funcționa după principiile CEDO pentru ca astfel de cazuri să fie judecate.

„În Bosnia și Herțegovina a fost deschisă o curte pentru Drepturilor Omului, un lucru extraordinar. Iar noi suntem abandonați de R. Moldova pe acest teritoriu, pentru a supraviețui”, a spus el.

Propunerea lui Stepan Popovschi a fost respinsă de fostul ministru pentru Reintegrare, actualul consilier prezidențial Vasile Șova, pe motiv că „miroase a Kosovo”.

„Puterea de la Tiraspol nu este obligată să respecte aceste decizii [ale CEDO]. Regimul de la Tiraspol nu este semnatar al Convenției Europene. Este vorba de Rusia și Moldova […] Eu cred că nu există în Moldova oameni care vor să soluționeze din punct de vedere juridic problema. Din păcate, interesele Chișinăului coincid cu cele ale marei puteri [Rusia]”, a concluzionat el.

Ce spune statul

În chestiunea soluționării cazurilor de încălcare a drepturilor omului, Biroul pentru Reintegrare din cadrul Guvernului ne-a precizat că instrumentele prin care poate interveni în regiunea transnistreană sunt limitate.

„Chișinăul are la dispoziție o serie de instrumente diplomatice, politice și juridice de influență asupra persoanelor din stânga Nistrului care încalcă drepturile omului. Autoritățile constituționale utilizează toate aceste instrumentele în măsura necesităților. Prin urmare, dimensiunea drepturilor omului în regiunea transnistreană este abordată pe mai multe platforme de comunicare”, ne-a comunicat Biroul de Reintegrare.

Șefa Biroul politici de reintegrare, Cristina Lesnic. Sursa foto: newsin.md

Printre acestea se numără formatele 1+1 și 5+2 în procesul de negocieri, Comisia Unificată de Control pentru situația din Zona de Securitate (CUC), comunicarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiune către Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, reprezentantul special al ONU, Avocatul poporului de la Chișinău.

„În plus, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este reflectată și în rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei și în cele ale reprezentantului special ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammemberg”, ne-au mai spus oficialii.

De asemenea, Uniunea Europeană adoptă anual decizii privind continuarea sancțiunilor pentru o listă de persoane din așa-numita conducere a regiunii transnistrene.

„Este de menționat că hotărârile CEDO în cazurile care provin din regiunea transnistreană, de cele mai dese ori, absolvă Republica Moldova de pedeapsă deoarece aceasta depune eforturi pozitive într-un teritoriu necontrolat efectiv. La fel, există platforma parlamentară, precum și sesizările ONG care permit autorităților publice să se autosesize”, se precizează în răspunsul Biroului politici de reintegrare.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Deputați în plenul Parlamentului R. Moldova

Noii guvernanți de la Chișinău riscă să repete greșelile din trecut dacă vor permite ca investigațiile cu privire la abuzurile comise de fostul guvern, condus din umbră de Vlad Plahotniuc, să se confunde cu o politică a revanșei, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight. În iunie, anul acesta, Moldova s-a aflat într-o situație nemaîntâlnită de la căderea Uniunii Sovietice și după ce a devenit stat independent, în 1991. Timp de aproape o săptămână, ea a avut doi președinți, două guverne și o mare dilemă politică.

După alegerile parlamentare, chiar înainte de expirarea termenului-limită până la care se putea forma o majoritate parlamentară, socialiștii proruși din PSRM și blocul proeuropean ACUM și-au dat mâna și au convenit să îl înlăture pe puternicul oligarh Vlad Plahotniuc împreună cu aparatul său politic, Partidul Democrat, PD.

Acest lucru s-a transformat într-un episod tensionat, având în vedere că partidul ce urma să fie scos în curând de la guvernare nu voia să cedeze pașnic puterea noii majorități. Cu ajutorul unei Curți Constituționale considerate politizată, partidul a încercat să îi înlăture atât pe președintele socialist Igor Dodon, cât și nou creatul guvern condus de Maia Sandu, de la ACUM.

Cele două părți s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii și le-au cerut susținătorilor să iasă în stradă și să păzească principalele instituții ale statului.

Criza a durat aproape o săptămână, până când, sub presiuni externe, pe fondul riscului crescând al unor violențe interne, Plahotniuc a părăsit brusc țara, iar premierul Pavel Filip a demisionat.

Amânare raportului comisiei

Imediat după preluarea puterii în ziua de 8 iunie, noua așa-zisă “alianță nefirească”, formată de forțele proruse și proeuropene din parlament, a adoptat o declarație în care îi acuză de uzurpare a puterii, pe foștii guvernanți democrați.

“Parlamentul constată o uzurpare a puterii statului de către fostul guvern nepopular, care a pierdut încrederea cetățenilor și pe cea a comunității internaționale și care, în loc să predea puterea în mod pașnic, a hotărât să destabilizeze situația”, a declarat noul premier Maia Sandu.

Parlamentul a votat totodată înființarea unei comisii speciale care să ancheteze întreaga situație și care să își publice concluziile în termen de 60 de zile.

Totuși, după mai bine de patru luni, comisia nu a redactat încă niciun raport, mulți întrebându-se de ce este amânată întreaga acțiune și dacă nu cumva ea este politizată în interesul unei justiții selective.

Vicepreședintele parlamentului, unul dintre liderii partidului ACUM, Mihai Popșoi, care conduce comisia parlamentară, a declarat pentru Balkan Insight că țara trebuie să clarifice “săptămâna fierbinte “ din iunie . “Vrem să clarificăm toate circumstanțele, acțiunile și delăsarea factorilor decizionali care ne-au adus țara în pragul unui conflict intern, pentru a le spune cetățenilor ce s-a întâmplat mai exact și cine este vinovatul“, a spus el.

Popșoi a spus că instituțiile trebuie să-și întărească punctele cele mai slabe, astfel încât țara să nu mai ajungă niciodată într-o situație “în care să existe o dualitate a puterii și în care marea majoritate a populației să se opună unui grup restrâns de cetățeni”.

El și-a reamintit totodată cum, în trecut, Partidul Democrat a încercat să reducă la tăcere opoziția reprezentată de blocul ACUM, o alianță formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase.

Vicepreședintele parlamentului a adăugat că obiectivul actualei guvernări este acela de a se asigura ca, pe viitor, nimeni nici măcar să nu îndrăznească să uzurpe în mod ilegal puterea legislativului și a executivului din Moldova.

În afara formării unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor din iunie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a deschis și o anchetă penală. Pe data de 31 iulie, președintele Igor Dodon a spus că Robu trebuie “să le deschidă dosare tuturor celor care au încălcat legea și trebuie să facă asta cât mai repede”.

În ziua de 5 august, Robu a deschis oficial o anchetă penală cu privire la uzurparea puterii de stat comisă de fostul guvern, suspendând ordonanța anterioară semnată de predecesorul său, Igor Popa, considerat de cei mai mulți drept om al PD-ului.

Ancheta se va concentra asupra evenimentelor din perioada 7-14 iunie, când Partidul Democrat și Plahotniuc au încercat să dizolve parlamentul și să-l suspende pe președinte cu ajutorul Curții Constituționale, după ce socialiștii și ACUM au format o nouă majoritate parlamentară.

Dacă vor fi găsiți vinovați de uzurpare a puterii, toți cei implicați riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoate, potrivit Codului Penal moldovenesc.

Dar democrații, acum în opoziție, afirmă că se simt amenințați de ancheta penală pe tema uzurpării puterii de stat, pe care unii deputați o consideră “comandată”.

Pe data de 16 august, ei au depus o contestație, cerând Procuraturii Generale să deschidă o altă anchetă pe tema uzurpării puterii de stat, care să îi vizeze pe liderii din ACUM și pe socialiști.

În acea zi, fostul premier Filip a declarat la un post de televiziune că a trimis o scrisoare partenerilor din străinătate ai Moldovei, prin care i-a informat despre evenimentele îngrijorătoare în curs. “Le-am scris partenerilor din străinătate despre derapajele (politice) din Moldova și vom continua să îi informăm despre neregulile comise de acest regim recent instalat”, a afirmat Filip.

Un deputat democrat, Vladimir Cebotari, a declarat că boicotează comisia întrucât rezultatul a fost deja hotărât. El a spus că democrații “nu trebuie să legitimizeze activitatea unei comisii care nu e legitimă, și nu e legitimă din cauză că nu îi reprezintă pe toți parlamentarii sau toate grupurile din parlament”.

Între timp, pe data de 19 septembrie, lui Cebotari i s-a retras imunitatea parlamentară după ce procurorul Robu a cerut acest lucru dată fiind implicarea sa în controversata concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, din 2013.

Echilibrul trebuie să despartă justiția de răzbunare

Experții de la Chișinău rămân dezbinați în privința pericolului ca această comisie de anchetă să nu își finalizeze activitatea sau să se transforme într-un instrument de revanșă politică și justiție selectivă.

“Totul depinde de probele pe care le va aduna comisia și de modul în care le instrumentalizează”, a declarat pentru Balkan Insight analistul Anatol Țăranu. El a afirmat că există într-adevăr semnele unei hărțuiri de ordin politic, așa cum a susținut Partidul Democrat, dar a recomandat răbdare până când raportul final va fi prezentat în parlament.

Acest expert constată interacțiunea a două tendințe opuse: pe de-o parte, există tendința fostei opoziții de a-și lua revanșa politică pentru suferințele îndurate în opoziție; pe de altă parte, există necesitatea reală de a le oferi cetățenilor o “clarificare” a celor întâmplate în iunie, astfel încât așa ceva să nu se mai repete în viitor.

Jurnalista de investigație Mariana Rață, care scrie un raport internațional despre justiția selectivă a Moldovei din trecut, ne-a declarat că există pericolul ca situațiile similare din trecut să reapară. “Dacă greșelile din trecut se repetă prin cazuri bazate pe un denunț formulat de o singură persoană – așa cum s-a întâmplat în cazul fostului premier Vlad Filat [care a fost închis în 2015] – situația e gravă”, a spus Rață.

Ea a susținut că una dintre cele mai mari probleme, în cadrul ultimelor investigații lansate de Procuratura Generală, o reprezintă numărul redus de probe adunate în cazul foștilor lideri de partid. “Dacă aceasta [justițiea selectivă] se repetă, mă tem că iar vom trăi mari frustrări legate de justiție și de independența acesteia”, a spus jurnalista.

Mariana Rață se teme că, în loc să profite de această mare șansă de a-și întări independența, jusiția moldoveană pare – pur și simplu – să-și caute noi stăpâni politici.

Materialul a fost tradus din limba engleză după  o analiză a portalului Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: „Vechea Gardă” din zona justiției moldovenești se opune reformelor

Analiză: „Vechea Gardă” din zona justiției moldovenești se opune reformelor

De mai mulți ani de zile, R. Moldova se află în în subsolul clasamentelor din Europa, atunci când vine vorba de sistemul judiciar și de corupția generalizată din țară. Dar după jumătatea lunii iunie, atunci când un nou cabinet al prim-ministrului pro-european Maia Sandu a ajuns la putere, situația a început să se schimbe. Pentru prima dată în ultimii ani, politica va exista acum pentru a muta lucrurile într-o direcție reformistă, spun analiștii din Chișinău, se arată într-o analiză publicată de portalul Balkan Insight.

Dar vechiul sistem judiciar corupt nu renunță fără luptă.

Cel mai recent exemplu al acestei rezistențe a avut loc pe 27 septembrie, când Adunarea Generală a Judecătorilor din Moldova a decis demiterea tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

CSM este un organ de auto-administrare judiciară, care supraveghează organizarea și funcționarea sistemului judiciar. În principal, este responsabil pentru numirile, promovările, transferurile sau demiterea judecătorilor, președinților și vicepreședinților instanțelor.

Mutarea Adunării Generală a Judecătorilor din Moldova a avut loc după ce Procuratura Anticorupție, cu câteva zile mai devreme, a început să-l investigheze puternicul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druta, pentru îmbogățirea ilicită – și după ce CSM a emis un mandat pentru autorizarea acestei investigații.

Procuratura generală a deschis dosarul pe 23 septembrie, după ce Serviciul de Informații și Securitate, SIS, a informat că a găsit „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate de familia Druță și proprietățile pe care le-au dobândit între anii 2016 și 2019.

Procurorii au percheziționat biroul lui Druță, pe 24 septembrie, după ce CSM a acceptat cererea procurorului general interimar, Dumitru Robu, de a-i ridica imunitatea. Pe 2 octombrie, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 72 de ore.

Druță și-a prezentat demisia pe 27 septembrie, dar a mai spus că și membrii CSM care l-au sprijinit până acum ar trebui să demisioneze

Opiniile contradictorii din interiorul guvernului

În aceeași zi, 27 septembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor a votat încetarea mandatelor actualilor membri CSM pentru pretinse decizii și activități ale CSM care au fost motivate politic.

CSM a demarat proceduri de combatere a acestei decizii în instanță, cu sprijinul ministrului Justiției, care a declarat că adunarea judecătorilor a „batjocorit” justiția.

Este o adevărată sfidare a legii și a însuși conceptului de justiție așa-numita adunare generală extraordinară a judecătorilor de astăzi. Fiind organizată cu încălcarea evidentă a mai multor norme legale, desfășurată în lipsa cvorumului și prin nesocotirea temeiurilor legale de retragere a mandatului membrilor CSM”, a scris ministrul Olesea Stamate vizibil iritată pe pagina sa de Facebook, în data de 27 septembrie.

Cu o zi mai devreme, însă, pe 26 septembrie, prim-ministrul Maia Sandu i-a îndemnat pe judecători să contribuie la reforma sistemului de justiție și să insiste asupra convocării Adunării Generale a Judecătorilor și a schimbării componenței CSM.

Actuala componență a CSM este formată în cea mai mare parte din membri aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și a fost votată de fostul Partid Democrat la guvernare în parlament la 20 octombrie 2017.

Eforturile noastre în domeniul reformei justiției au început să dea roade. După trei luni, am văzut în această săptămână ridicarea imunității unui judecător controversat. Și asta deranjeazăȘtim că avem judecători onești. Dar știm și că sunt grupuri de interese care se opun reformei„, a declarat ea într-o conferinţă de presă.

Critici din partea ambasadei SUA

Lupta asupra controlului sistemului judiciar din Moldova a atras interesul internațional și totodată critici în privința atacului asupra CSM.

Ambasada SUA la Chișinău a scris pe pagina sa de Facebook că: „Suntem îngrijorați de informațiile conform cărora recenta decizie a Adunării Generale Extraordinare a judecătorilor de revocare a judecătorilor Consiliului Superior al Magistraturii nu a respectat procedura legală și ar fi avut scopul blocării reformelor necesare”.

În același comunicat, Ambasada SUA a adăugat că această acțiune „ar fi putut fi destinată să blocheze reforma necesară – inclusiv verificarea externă a judecătorilor și procurorilor sau pentru a proteja judecătorii acuzați de corupție de la urmărire penală”.

Mulți experți văd întregul episod ca pe o reglare de conturi în contextul schimbării puterii în guvern.

Expertul în probleme juridice, Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice din Chișinău, a declarat pentru BIRN că derapajele împotriva membrilor CSM au început încă din această vară.

Totul a început după ce Parlamentul a adoptat o decizie despre Moldova ca „stat captiv ” la 8 iunie, iar după ce CSM și-a schimbat perspectiva și a adoptat două decizii importante, care în opinia mea au declanșat mutarea Adunării Generale a Judecătorilor”, el a spus.

Guzun a declarat că prima decizie controversată a fost legată de o plângere depusă de un tânăr judecător, Ion Murgulet, către CSM, care a susținut că judecătorul Druță a făcut presiuni asupra lui în unele cazuri pentru a lua anumite decizii.

În al doilea rând, Guzun a vorbit despre decizia CMS din 16 iulie de demitere în privința fostului președinte al acestei instituții, Victor Micu, cu nouă voturi pentru unul. Micu era privit ca un apropiat al Partidului Democrat, aflat la guvernare, care l-a susținut la momentul numirii pe 20 octombrie 2017.

Guzun se teme că acest conflict dintre CSM și judecătorii ar putea bloca reformele atât de necesare în viitorul apropiat, în cazul în care nu se ajunge la un compromis.

Una dintre problemele luate în discuție este arestarea unor judecători corupți care se ascund în prezent în spatele imunității lor. „În acest moment, CSM nu poate detașa pe nimeni pe nicio poziție”, a menționat Guzun. „Să nu mai vorbim de urmărirea penală pe care procurorul general ar putea-o cere pentru anumiți judecători care au imunitate,” a completat expertul.

Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ// Recentele numiri controversate din justiție, semne de rău augur pentru reforma sistemului judiciar din R. Moldova

ANALIZĂ// Recentele numiri controversate din justiție, semne de rău augur pentru reforma sistemului judiciar din R. Moldova

Potrivit experților, o serie de numiri politice din instituțiile-cheie ale statului ridică mari îndoieli cu privire la capacitatea guvernului de a reforma sistemul judiciar. Mai multe numiri în posturile-cheie din domeniile de securitate și justiție din R. Moldova ridică întrebări cu privire la angajamentul noului guvern de a depolitiza instituțiile statului în urma plecării de la vârful piramidei puterii a Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, scrie Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova. 

Actuala alianță de guvernământ, formată din blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși este de părereR. Moldova a devenit un „stat capturat” sub Plahotniuc, cu instanțele, poliția și mass-media toate în buzunarul acestuia.

După aproape două luni de la preluarea puterii, criticii spun că socialiștii acționează după același tipar ca predecesorii democrați și că o serie de numiri recente la vârful statului implică persoane strâns legate de Partidul Socialist și liderul său, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Acest lucru nu se anunță a fi de bun augur pentru revizuirea mult criticatului sistem judiciar din R. Moldova.

Pe 31 iulie, un fost consilier de bază la Dodon a fost numit șef al Centrului Național Anticorupție, CNA.

Ruslan Flocea a ocupat funcția de secretar general în biroul prezidențial al lui Dodon și va supraveghea acum eforturile anticorupție într-o țară în care jurnaliștii de investigație au scris în mod regulat cu privire la acuzațiile de corupție la adresa parlamentarilor socialiști sau a oamenilor de afaceri afiliați PSRM-ului.

„Voi face toate eforturile pentru a asigura că rezultatele CNA sunt în conformitate cu legea”, a spus Flocea parlamentarilor care au votat cu majoritate pentru a-i acorda acestui postul.

De asemenea, Flocea a câștigat susținerea în unanimitate a Comisiei Juridice a Parlamentului, care este condusă de deputatul ACUM Sergiu Litvinenco.

Litvinenco a spus că mâinile sale erau legate de un cadru legal moștenit amibiguu și incorect preluat de la democrați.

„Ceea ce facem acum este să încercăm să curățăm țara regimului lui Plahotniuc”, a spus el pentru BIRN.

„Emoțiile sunt încă prea mari. Nu spun că lucrurile sunt perfecte, dar este exagerat să spunem că toate instituțiile importante sunt acum sub Dodon,” a declarat deputatul.

După cinci ani de relații nu foarte reușite cu Uniunea Europeană, noul guvern din R. Moldova spune că dorește să reseteze vechile probleme create de PD, dar „alianța nefirească” a ACUM cu socialiștii poate testa chiar acum angajamentul comun privind reformele.

„Era de așteptat ca diverse probleme să apară încet în cadrul acestei coaliții”, a declarat Ion Manole, directorul Promo-LEX, un ONG de consultanță juridică și advocacy din Chișinău. „Ele se vor acutiza pe parcurs,a continuat el.

„Nici mie nu-mi place”

Problemele au început pe 25 iulie, când primii doi din șase judecători ai Curții Constituționale au fost aleși de parlament, după ce fosta componență a acestei instanțe a demisionat în urma unor acuzații de cârdășie cu Partidului Democrat. Alți doi au fost numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

Criticii au declarat că noii judecători au făcut parte din „vechea garda”.

„Ce am schimbat exact?”, s-a întrebat retoric Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Jurnalism de Investigație din Moldova, CIJM.

Cozonac a spus că niciunul dintre noii judecători nu a acționat pentru a rezolva presupusele abuzuri ale fostului guvern.

„Mi-e teamă că acești oameni, care aveau conexiuni cu vechiul sistem, ar putea să funcționeze în continuare în interesul vechilor guvernanți”, a spus ea, referindu-se la Plahotniuc și PD.

Opinia publică a privit cu suspiciune și numirea lui Dumitru Robu, pretins apropiat al Partidului Socialist. El a fost numit la 31 iulie de Igor Dodon în calitate de nou procuror general interimar, după ce a fost susținut de Parlament.

Atât Flocea, cât și Robu s-au confruntat cu întrebări cu privire la originile averii lor.

Premierul Maia Sandu, de la blocul ACUM, a ridicat și ea o serie de întrebări în evaluarea sa asupra celor două numiri.

„Sunt de acord că există întrebări, am chiar și eu unele și nici mie nu-mi place”, a spus Sandu la TVC21 pe 29 iulie, înainte ca Parlamentul să aprobe numirile.

„Nu știu dacă Parlamentul le va vota, dar ar fi fost mult mai bine dacă consilierii președintelui sau ai premierului nu ar participa la astfel de concursuri”, a spus ea.

Numindu-l pe Robu, Dodon a subliniat necesitatea pedepsirii celor din spatele a două săptămâni de haos în iunie, când Partidul Democrat a încercat să reziste la predarea frâielor guvernului către alianța ACUM-PSRM.

„Trebuie să o facă repede”, a spus Dodon despre deschiderea de dosare penale pentru cei care ar fi încălcat legea în guvernarea precedentă.

Analiștii politici spun că Dodon este hotărât să sperie Partidul Democrat înaintea alegerilor locale care va avea loc în octombrie.

„Igor Dodon lansează aceste amenințări în jurul alegerilor locale, încercând să obțină dividende electorale”, a spus expertul politic Mihai Isac.

„Vrea să-i sperie pe primarii PD și pe ceilalți candidați cu aceste tipuri de declarații. Recent, unii primari PD s-au alăturat deja Partidului Socialiștilor, ” a adăugat expertul.

Reforma justiției

ACUM spune că răspunsul la depolitizarea instanțelor este o revizuire completă a sistemului judiciar.

„Trebuie să ne pregătim pentru această reformă, deoarece măsurile pripite nu pot duce la un sistem de justiție cinstit și de durată”, a spus Sandu într-o sesiune de Q&A pe Facebook în data de 30 iulie.

La rândul său, deputatul Sergiu Litvinenco a declarat pentru BIRN: „Avem multe idei despre reforma CNA și vom vorbi despre asta la momentul potrivit. Reforma justiției nu a început încă. Vom veni cu pași concreți și foarte exacti pentru a propune o agendă foarte clară. ”

Experții spun că nu va fi ușor.

„O justiție funcțională nu poate fi obținută într-un timp atât de scurt”, a spus Manole. „Calitatea oamenilor contează cel mai mult. Și acest lucru s-a văzut și în România. Atâta timp cât vom avea oameni cinstiți care vor dori să schimbe sistemul, vom avea unele succese”, a completat el.

Nadejda Hriptievschi, fondatorul și directorul Programului Justiție și Drepturile Omului la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, CRJM, a declarat pentru BIRN că numirile lui Flocea și Robu au demonstrat clar că parlamentarii trebuie să fie mai atenți în selectarea candidaților, „reformele nu au cum să aibă succes”.

Opiniile diferite din cadrul coaliției de guvernământ au influențat calitatea deciziilor sale, a spus ea, în special în domeniul justiției.

Reforma, a spus Hriptievschi, trebuie promovată ferm, fără ezitare. „Sper însă ca acțiunile anunțate, odată agreate, să fie promovate ferm, fără ezitări și cât mai rapid posibil”, a spus experta.

Material semnat de Mădălin Necșuțu

Share our work
Editorial: De unde disperarea din stradă de la București și Chișinău

Editorial: De unde disperarea din stradă de la București și Chișinău

În urmă cu nu foarte mult timp, România era văzută ca un exemplu în regiune în lupta anticorupție. Cel mai de valoare produs imagologic de export devenise DNA-ul. Am crezut atunci cu toții că România se află deja pe un drum ireversibil și contabilizam succesele. Cifrele statisticilor erau îmbucurătoare, iar România a ajuns rapid și s-a menținut pe primul lor în materie de creștere economică în UE.

Dar obiceiurile rele nu mor repede, spune o vorba înțeleaptă. Astfel asalturile coordonate ale baronilor locali în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea au schimbat rapid starea de fapt. De la începutul anului trecut, România este un vulcan intern de instabilitate și un precendent periculos pentru regiune, acolo unde țări precum Polonia, Ungaria sau Turcia au călcat demult pe această cale.

România a constituit mereu un exemplu pentru R. Moldova. O țară la standardele căreia basarabenii au tânjit nu numai din punct de vedere al Unirii, dar și al nivelul de trai și civilizațional în genere. Numai că, de circa un an, și la Chișinău lucrurile alunecă cu un ritm accelerat spre autorianism.

Ultimul raport al Freedom House, din luna aprilie, califica R. Moldova drept o țară cu „regim hibrid” cu un grad foarte ridicat de ajungere în zona autocrației. Guvernul pro-european s-a dovedit mai degrabă unul de conivență cu socialiștii pro-ruși și președintele Dodon.

Deși certați și aparent pe poziții ideologice antagonice, PD și PSRM și-au dat mâna în toate momentele de cumpănă din ultimii ani.

Începând de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, pe care Dodon nu le-ar fi câștigat niciodată fără aportul decisiv al trustului de presă al democraților, și până la ultima decizie luată împreună și vot și apoi promulgare de către majoritatea PD și Dodon privind ontroversata reformă fiscală.

Am asistat numai în ultimul an la trei momente-cheie în Republica Moldova care au pus pe butuci speranța unui stat de drept.

Primul a fost în iulie 2017, atunci când 74 de parlamentari PD și PSRM au pus umărul la schimbarea sistemului de vot din unul proporțional în mixt, un sistem care favorizează cele două partide în ciuda protestelor vehement de la Bruxelles.

Al doilea, în iunie 2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chisinau, câștigată de Andrei Năstase. Și atunci, decizia instanțelor controlate politic a venit la sesizarea pierzătorului socialist Ion Ceban.

Iar al treilea moment a venit atunci când majoritatea parlamentară a PD și sateliții lor de la PPEM au votat pentru reforma fiscală, iar la scurt timp președintele Igor Dodon a promulgat această lege lăudându-o ca fiind bună și că trebuia făcută mai demult.

Reforma fiscală ascunde printre grămada de pomeni electorale pentru funcționari și companii private, un aspect foarte important și anume legalizarea averilor dobândite ilicit pentru suma de 3%.

Atât grupurile de interese economice din jurul PD, dar și din cel al PSRM-ului, au găsit o portiță să-și legalizeze astfel de bani negri, necontabilizați până acum în economia reală. Bani ilegali din furtul miliardului, dar și cei veniți la socialiști din Bahamas din conturile unor firme rusești sunt doar câteva exemple.

Mai mult de atât R. Moldova riscă să devină un hub al criminalității frontaliere, după ce Guvernul a găsit o modalitatea ingenioasă să facă bani prin vânzarea de cetățenii contra 100.000 de euro sau 250.000 de euro în învestiții.

Atlfel spus, oricine poate veni acum în R. Moldova, cu condiția să nu fie dat în urmărire prin Interpol, își poate cumpăra cetățenia și apoi introduce în circuitul financiar legal averi ilicite pentru un mic comision de 3% care va merge la stat.

Măsura vine după ce UE a oprit robinetul cu bani care se scurgea în R. Moldova și pe care guvernarea să-i deschidă și mai tare în acest an electoral, făcându-și campanie pe banii UE cu diverse pomeni electorale.

Tocmai de aceea, dacă în cazul României avem de-a face cu un grup infracțional ascuns în spatele liderul PSD Liviu Dragnea, cel care este doar vârful și exponentul mafiei gulerelor albe, peste Prut avem grupuri de interese care și-au făcut un partid, au ajuns la putere și deschid acum supapa nu doar pe hoție internă ci și internațională.

Acest fapt nu poate duce decât la ciclicitate.

Între 2012-2014, în R. Moldova s-a furat un miliard de dolari pe intern din sistemul bancar moldovenesc și s-au spălat, pe extern, peste de 20 de miliarde de dolari, bani ai mafiei rusești, în ceea ce jurnaliștii au numit schema „Landromatul rusesc”. O schemă complexă ce a implicat sistemul de justiție endemic corupt al R. Moldova și un șir de bănci europene și moldovenești, dar firme paravan din paradisuri fiscale.

Tocmai aceste scheme de corupție și demantelarea premeditată a sistemului de justiție au determinat oamenii să iasă în stradă la București, așa cum probabil vor ieși și la Chișinău, duminică, pe 26 August, acolo unde o parte dintre ei vor înnopta.

Nimeni nu vrea să traiască în sărăcie și nesiguranță, iar explozia mămăligii nu este decât o chestiune de timp. O bombă cu ceas care ticăie sub pernele unor astfel de personaje pentru care autoritarismul nu este decât umătorul pas firesc iar sfidatoarea deja o rutină.

Corespodență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work