de Natalia Ciobanu | aug. 20, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, ingrijorat de razboiul comercial dintre Federatia Rusa si Ucraina
Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European va organiza, pe data de 28 august 2013, o şedinţă de urgenţă cu privire la situaţia din Ucraina şi din Egipt, informează portalul ucrainean de ştiri MinFin, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei, iniţiativa în acest sens aparţine preşedintelui Comisiei, Elmar Brok, care a propus discutarea modului în care UE trebuie să reacţioneze la ultimele evoluţii din Ucraina și Egipt.
Referindu-se la situaţia din Egipt, preşedintele Comisiei a menţionat că Parlamentul European „nu poate doar să stea şi să privească, în condiţiile în care situaţia din această ţară se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult”.
Sustinere europeana
„Trebuie să evaluăm impactul recentelor ameninţări politice din partea Rusiei, care ar putea restricţiona comerţul cu Ucraina, în cazul semnării Acordului de asociere între Kiev şi Bruxelles. Acesta este un fenomen îngrijorător, care ar putea umbri summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius”, a subliniat Elmar Brok. Atat acesta, cat si europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski au declarat anterior că UE ar trebui să protejeze Kievul de războaie comerciale cu Rusia.
KARADENIZ-PRESS amintește că pe data de 14 august, autoritatea vamală din Federaţia Rusă a înăsprit controalele în cazul mărfurilor importate din Georgia şi Ucraina. După aplicarea acestei măsuri, companiile din Ucraina au anunţat că accesul lor pe piaţa rusă este, practic, blocat. Federaţia Angajatorilor din Ucraina estimează pierderi ale exportatorilor ucraineni în valoare de 2,5 miliarde de dolari.
Avertisment rusesc
Serghei Glaziev, consilierul preşedintelui rus, Vladimir Putin, a declarat că înăsprirea controalelor asupra mărfurilor ucrainene la frontiera dintre Rusia şi Ucraina este o măsură preventivă, însă, în cazul în care Kievul va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, autoritatea vamală rusească ar putea înăspri şi mai mult aceste controale. „Situaţia nu trebuie dramatizată. Serviciul Vamal rus a desfăşurat activităţi de prevenire în caz de semnare a Acordului de asociere între Ucraina şi UE”, a precizat consilierul lui Putin.
Potrivit acestuia, deocamdată, autorităţile ruse nu au analizat rezultatele măsurilor aplicate la frontiera cu Ucraina. „În prezent, situaţia a revenit la normal, însă ne pregătim să înăsprim controalele vamale, în cazul în cazul în care Ucraina va face pasul sinucigaş de a semna Acordul de asociere cu UE”, a declarat consilierul preşedintelui rus.
de Natalia Ciobanu | aug. 20, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, miza geopolitica
Războiul comercial dintre Rusia şi Ucraina ar putea dubla eforturile politicienilor ucraineni de a continua reformele de integrare în Uniunea Europeană, consideră jurnaliştii de la The Economist, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit acestora, problema detenţiei fostului premier Iulia Timoşenko va fi astfel pentru autorităţile de la Kiev mult mai puţin ameninţătoare decât un război comercial cu Rusia.
„În prezent, este puţin probabil ca Rusia să suspende în totalitate importurile de mărfuri din Ucraina. Dacă se recurge, totuşi, la o astfel de măsură, aceasta nu va dura o lungă perioadă de timp, deoarece economia Rusiei, care a şovăit destul de mult în 2013, va fi foarte afectată”, susţin analiştii de la The Economist Intelligence Unit.
Potrivit experţilor, din punct de vedere politic, o asemenea mişcare din partea Moscovei ar putea intensifica tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, însă acest lucru ar putea aduce unele beneficii pentru partea ucraineană.
Scenarii politice
„Ucraina ar putea câştiga astfel un pic de simpatie şi sprijin din străinătate. SUA, de exemplu, şi-au exprimat deja dorinţa de a ajuta Ucraina în ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie”, scrie The Economist. „Dar, în cazul în care conflictul se va intensifica şi va aprofunda şi mai mult criza economică, aceasta ar putea reduce sprijinul guvernului în rândul populaţiei, însă totodată i-ar putea stimula pe actorii politici din Ucraina să îşi intensifice eforturile pentru implementarea reformelor pro-europene”, consideră analiştii The Economist Intelligence Unit.
„Din acest punct de vedere, acţiunile disperate ale Rusiei o pot transforma pe Iulia Timoşenko într-un actor mai puţin ameninţător pentru preşedintele ucrainean, iar perspectivele de redresare a programului de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional, mai puţin atrăgătoare decât au fost înainte”, susţin britanicii.
de Camelia Rada | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Aliona Ghetmanciuk, director al „Institut of World Policy” din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius (foto:glavcom.ua)
Aliona Ghetmanciuk, directorul Institut of World Policy din Kiev, este unul dintre cei mai importanți analiști ucraineni în politică externă. În interviul de mai jos am încercat să vedem care este părerea expertului despre nivelul de încredere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, despre cum ar putea fi decisă soarta Iuliei Timoșenko și posibilitatea deschiderii unui consulat a Ucrainei la Tiraspol.
K.P.:Lituania deține președinția UE, începând cu 1 iulie 2013. Una din priorităţile stabilite de Preşedinţia Lituaniană la UE este întărirea Parteneriatului Estic prin apropierea de UE a celor șase state post-sovietice – Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Din perspectiva Ucrainei, va reuși Lituania să realizeze acest obiectiv?
A.G.: Va reuși dacă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius va avea loc semnarea Acordului de asociere cu Ucraina și parafarea acestui document cu Moldova, Georgia și Armenia, iar Republica Belarus va fi reprezentată la nivel înalt – lucru care nu s-a întâmplat la summit-ul precedent din Varșovia. Dacă vor avea loc aceste realizări, apropierea unor țări din Parteneriatul Estic de Uniunea Europeană se va face fără îndoială, chiar dacă, aș risca să presupun, că va fi un proces foarte îndelungat și dureros.
K.P.: Cum se pregătește Kievul de semnarea Acordului de asociere și ce scenarii există referitor la summit-ul de la Vilnius. IWP a solicitat informații de la autorități despre stadiul pregătirilor?
A.G.: În contextul pregătirilor pentru summit, Kievul se ghidează de așa-numitele recomandări ale Consiliului de Miniștri al UE, necesare pentru semnarea documentului. Aceste recomandări sunt cunoscute în discursurile publice drept „Lista lui Fule”. Da, într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. Șapte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului.
La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă.
K.P.: În unul din comentariile Dvs. ați subliniat că fostele republici sovietice ar putea obține succes la summitul Parteneriatului Estic (în funcție de gradul de avansare al dialogului cu UE), chiar dacă nu își vor face foarte bine „tema pentru acasă”.
A.G.: Uniunea Europeană nu este condusă de oameni naivi, care așteaptă că Ucraina va îndeplini până în toamnă toate reformele pe care nu le-a realizat în peste douăzeci de ani de independență. Da, eu consider că nesemnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE și neparafarea acestuia cu Moldova, Georgia și Armenia va fi un eșec simbolic al politicii estice, promovată de UE. Dar Uniunea Europeană decide de una singură dacă acest eșec este o pierdere prețioasă.
K.P.: Unii diplomați ruși sunt îngrijorați de programul Parteneriatului Estic al UE din cauza că „dictează fostelor republici sovietice să se integreze într-o structură sau alta”. Totodată, politicieni ucraineni spun că recentele restricții comerciale din partea Rusiei îi vizează, în primul rând, pe oligarhii proeuropeni din Ucraina.
A.G.: Eu sunt sceptică față de formularea „oligarhii proeuropeni” din Ucraina. Da, sunt oligarhi pentru care Uniunea Europeană este mai atractivă decât Rusia, dar interesele de afaceri pe care le au ei în Rusia transformă afecțiunea lor față de UE în simple declarații. Ei doar declară de vor în UE, dar fac prea puțin pentru o apropiere reală dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Astfel, nu aș putea spune că sancțiunile Rusiei care afectează afacerile unor oligarhi ucraineni sunt pedepse pentru viziunile lor proeuropene.
K.P.: Cum apreciați propunerea Germaniei de a o transfera pe Iulia Timoșenko în afara țării, pentru îngrijiri medicale?
A.G.: Propunerea Germaniei, susținută de alte state din UE, este cea mai optimă variantă pentru soluționarea problemei Timoșenko într-o perioadă cât mai scurtă, pe de o parte, iar pe de altă parte, fără mari prejudicii de imagine atât pentru Președintele Viktor Ianukovici, cât și pentru însăși Timoșenko și Uniunea Europeană. Soarta Iuliei Timoșenko depinde de două persoane: de Ianukovici și de ea însăși. Adică, depinde de posibilitatea lor de a înțelege până unde este trasă „linia roșie” sub care târgul este imposibil, în timpul negocierilor intermediate de Uniunea Europeană (misiunea Kwasniewski-Koks).
K.P: Ce ar putea cere autoritățile ucrainene în schimbul transferului fostului prim-ministru peste hotare?
A.G.: Este o întrebare pentru autoritățile ucrainene. În general, cred că pentru puterea actuală este foarte important ca Timoșenko aflată la Berlin să nu prezinte un pericol în plan politic mai mare decât Timoșenko aflată în închisoarea/spitalul din Harkov.
K.P.: Cum se comportă opoziția în contextul apropierii summit-ului de la Vilnius?
A.G.: Eu pur și simplu nu simt că majoritatea reprezentanților opoziției parlamentare conștientizează momentul istoric critic și geopolitic al Ucrainei la Vilnius. Ei fac pariuri mai mult pe soluționarea propriilor probleme.
K.P.: Au fost făcute declarații precum că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Tiraspol. Și Rusia încearcă de mai mult timp să facă același lucru. Cum credeți, va accepta Moldova propunerea Kievului în acest sens?
A.G.: Eu nu dețin o confirmare oficială a acestei informații. Mai mult decât atât, nu aș rămâne mirată dacă această informație nu ar corespunde realității. Mă îndoiesc că Ucraina va face astfel de pași care ar duce la tensionarea relațiilor dintre Kiev și Chișinău. Mai ales în prezent, când dintre Ucraina și Republica Moldova a fost restabilit dialogul constructiv, de care ne-am bucurat acum cinci ani.
K.P.: A trecut mai mult de jumătate de an de când Ucraina deține președinția OSCE. Ce a reușit să realizeze președinția ucraineană, analizând lista de priorități pentru anul 2013?
A.G.: I-a reușit să nu admită regresul în niciuna din direcțiile prioritare, inclusiv în contextul soluționării conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Natalia Ciobanu | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus, Vladimir Putin, si omologul sau ucrainean, Viktor Yanukovici, pregatiti de razboi
Ce se întâmplă la vama rusă? Care este amploarea problemelor businessului ucrainean și cum pot fi acestea soluționate? Aceste întrebări au început să fie puse de presa ucraineană începând de joi, 14 august 2013, când cele mai importante surse de informare in masa de la Kiev au titrat că Rusia a început un război comercial fără precedent împotriva Ucrainei, blocând toate importurile de mărfuri pe piața rusă. De la începutul lunii august 2013 au apărut unele informații că Serviciul Vamal din Federația Rusă a pregătit o listă de 40 de companii din Ucraina a căror mărfuri sunt considerate„riscante”, acestea urmând să fie verificate minuțios la granița ruso-ucraineană. Cu toate acestea, producția ucraineană era lăsată pe piața rusă, dar mai greu. Din 14 august vestea despre blocarea tuturor importurilor din Ucraina a venit ca un trăsnet, iar presa a scris că mai multe coloane de camioane s-au format la punctele de trecere dintre Ucraina și Rusia.
Deocamdată este greu de afirmat: este vorba despre un blocaj total al importului de mărfuri din Ucraina pe piața rusă sau doar un control mai riguros la vama rusă. Federația Angajatorilor din Ucraina, cea care a lansat în presă anunțul despre stoparea importului de mărfuri din Ucraina, asigură că este vorba despre prima versiune.
Întrebarea „De ce?”, adresată autorităților vamale ruse a rămas fără răspuns. Oamenii de afaceri spun: toată problema constă în politică. Ei spun că această criză are legăură directă cu apropierea summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie, la care Kievul speră să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Luni pe 12 august, proiectul acordului de asociere a fost publicat deja pe site-ul Guvernului ucrainean. În acest context, Rusia ia toate măsurile posibile pentru ca în locul apropierii de UE, Kievul să opteze pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Abordări selective
În timp ce unii declară că absolut toate mărfurile sunt blocate la vama rusă de două zile, unii exportatori în Rusia spun că producția lor ajunge pe piața rusă, deși mai greu. Spre exemplu, Viktor Subbotin, directorul companiei de stat „Turboatom”, producatoare de turbine și motoare electrice, spune că exportul în Rusia nu a fost perturbat. Directorul altei întreprinderi, Anatolii Grișveld, șef al grupului industrial UPEC, specializat în producția de componente auto, a declarat că a auzit despre sancțiunile rusești doar la știri.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri care au stat de vorbă cu jurnaliștii au recunoscut că există probleme în relațiile comerciale cu Rusia, care devin tot mai acute. Spre exemplu, importatorii au fost anunțați că toate documentele oferite de ei sunt puse la îndoială și trebuiesc verificate suplimentar, ceea ce înseamnă pirederi de timp și de bani.
Guvernul de la Kiev nu a făcut nicio declarație în contextul situației create, dar a subliniat că ambasada Ucrainei de la Moscova a solicitat părții ruse să motiveze decizia. Federația Angajatorilor din Ucraina spune că pierderile din cauza timpilor de așteptare la vamă în a doua jumătate a anului ar putea ajunge la 2-2,5 miliarde de dolari. Premierul ucrainean Mykola Azarov a refuzat să comenteze situația, acuzând presa că face din „țânțar armăsar”, iar președintele Viktor Ianukovici nu și-a întrerupt minivacanța din peninsula Crimeea.
Ce ar trebui să facă Ucraina?
Cum ar putea Ucraina să iasă corect din acest război comercial cu Rusia? Această întrebare șia pus-o fostul ministru ucrainean de Externe, Vladimir Ogrîzko, care admite o anumită logică în decizia Rusiei. „Scopul Rusiei este să nu admită mersul Ucrainei în direcția lumii civilizate, adică în Europa. În continuare situația se va înrăutăți. Gândiți-vă numai la Flota rusească la Marea Neagră care staționează pe teritoriul Ucrainei și care ar putea fi dispusă spre diverse provocări”, a scris Ogrîzko înr-un articol postat pe site-ul versiunii ucrainene a revistei Forbes.
Fostul ministru de Externe se declară convins că Rusia are două scopuri pe termen scurt: să facă Ucraina să mai mediteze asupra necesității de a adera la Uniunea Vamală și să afecteze imaginea țării, demonstrându-i Uniunii Europene că Ucraina nu este pregătită să semneze Acordul de asociere pentru că nu se înțelege cu vecinii.
Potrivit fostului șef al diplomației ucrainene, teama nu constă în apropierea economică dintre Ucraina și UE. „Din momentul semnării Acordului de asociere în Ucraina vor funcționa alte reguli economice și politice. Aceasta va duce la schimbări în societate, vom trăi după legi civilizate, nu ca și în prezent”, subliniază Vladimir Ogrîzko în comentariul său. „Ucraina mai trebuie să rabde acele trei luni până la semnarea Acordului de asociere cu UE”, a mai sugerat fostul ministru, subliniind că autoritățile ucrainene ar trebui să caute acum noi piețe de desfacere, deși ar fi trebuit să caute mereu, pentru că nu este prima dată când Rusia folosește astfel de metode.
Dezinformare regizată de oligarhi?
Portalul „Hvylea” a publicat o analiză în care lasă să se înțeleagă că între Rusia și Ucraina nu există un război comercial, fiind vorba despre un „atac informațional”, provocat de oligarhii Renat Ahmetov și Dmitrii Firtaș. Analiza pornește de la faptul că tot valul informațional a pornit de la o declarație a Federației Angajatorilor din Ucraina, structură controlată de oligarhul №3 din Ucraina, Dmitrii Firtaș.
Campania a fost preluată de mediul de afaceri (grupul de companii Metinvest și companiile de transporturi) și de mass-media, controlate de oligarhul №1, Renat Ahmetov. În tot acest timp președintele Ianukovici a stat deoparte, iar Guvernul a declarat că presa exagerează. Au preferat să tacă și instituțiile oficiale din Rusia.
Potrivit portalului „Hvylea”, ar putea fi vorba despre o înțelegere dintre Ahmetov și Firtaș, care ar urmări realizarea a două scenarii. Primul ar consta în gonirea lui Ianukovici spre Uniunea Europeană prin astfel de acțiuni, puse la cale de oligarhii influenți. Al doilea scenariu ar putea prevedea o repetiție pentru campania preziențială a lui Viktor Ianukovici, pentru a arăta că el pledează pentru „opțiunea europeană”. Reacția publicului a arătat că acest scenariu prinde.
Chemările la boicotarea produselor rusești, declarația opoziției de solidaritate cu Ianukovici în lupta cu Vladimir Putin – toate au arătat că acesta ar putea fi viitorul subiect de campanie a lui Viktor Ianukovici.
Experții admit că o astfel de strategie de campanie pentru realegerea în funcția de președinte ar fi una de succes, capabilă să lase opoziția în umbră.
Avertisment dur
Rusia a avertizat duminica Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care va semna un acord de asociere „sinucigas” cu Uniunea Europeana, Guvernul de la Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, in mijlocul unui conflict comercial cu motivatie politica.
„Adevarul este ca serviciile vamale rusesti au luat masuri preventive legate de pregatirea unui schimb in reglementarea controalelor pentru situatia in care Ucraina va semna un acord de asociere cu UE”, a declarat Serghei Glaziev, consilier al presedintelui rus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. „Pentru moment, nu am tras inca niste concluzii ferme (…), insa, din precautie, ne pregatim sa intarim controalele vamale administrative, in cazul in care Ucraina va face actiunea sinucigasa de a semna acordul de asociere cu UE”, a adaugat Glaziev.
Negocieri telefonice
Premierul rus Dmitri Medvedev si omologul ucrainean Nikolai Azarov au convenit, in timpul unei discutii telefonice purtate duminica, ca este „indispensabil sa fie rezolvate intr-o maniera constructiva” problemele economice si comerciale aparute in ultima vreme, se arata intr-un comunicat al guvernului rus.
Autoritatile ruse neaga ca ar fi declansat un „razboi comercial” din ratiuni politice impotriva vecinului ucrainean, insa patronatul ucrainean estimeaza ca masurile luate de agentia vamala rusa „va suspenda, de facto, exporturile pentru o perioada nedeterminata”.
Rusia preseaza de cativa ani Ucraina sa renunte la incercarile de intoarcere catre vest si incurajeaza guvernul de la Kiev sa intre in Uniunea Vamala formata, la ora actuala, din Rusia, Kazahstan si Belarus.
Problema Timosenko
Ucraina, fosta republica sovietica vecina UE, oscileaza din 1991, de cand a devenit independenta, intre Rusia si Occident. Presedintele Victor Ianukovici incearca inca de la preluarea puterii, in 2010, sa reinnoiasca relatiile cu UE fara a strica insa relatia cu Moscova.
Relatiile dintre Kiev si UE s-au degradat considerabil dupa incarcerarea, in 2011, a fostului premier, opozanta Iulia Timosenko, care ispaseste o pedeapsa de 7 ani inchisoare, condamnare denuntata de UE care suspecteaza o persecutie politica. Semnarea unui acord de asociere intre UE si Ucraina este respinsa in continuare din cauza „dosarului Timosenko”.
de Natalia Ciobanu | aug. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare
Acum doi ani, pe 5 august 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost arestată pentru a treia oară în întreaga sa carieră politică. Arestările din anii 1995 și 2001 au transformat-o întrun lider al opoziției, iar „dosarul gazelor” a devenit fatal: instanța a condamnat-o la șapte ani de detenție. În acești doi ani petrecuți după gratii, Timoșenko a devenit deținutul №1 din Ucraina.
Timoșenko suflă în ceafa lui Ianukovici
Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie, realizat de Centrul pentru cercetări politice și economice „A. Razumkov”, în colaborare cu fundația „Inițiative democratice”, a arătat că Iulia Timoșenko, în pofida absenței sale din viața politică activă, „suflă în ceafa” președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. La alegerile prezidențiale din 2015 pentru Ianukovici ar vota 23,4% de ucraineni (din cei care vor merge la vot). În același timp, pe Timoșenko sunt gata să o susțină 16,3% din respondenți. Analizând acest rezultat, sociologii admit că fostul premier ar obține locul doi în primul tur al scrutinului prezidențial, iar în al doilea tur l-ar putea învinge detașate Viktor Ianukovici. În acest fel, în perioada detenției sale în închisoarea din Kacianovsk, ea a reușit nu doar să-și păstreze rolul de lider național, dar și să îl întărească.
Analiști politici ucraineni susțin că deschiderea cazului penal pe numele Iuliei Timoșenko urmărea mai multe scopuri. Primul a constat în înlăturarea unui concurent politic puternic. Al doilea a urmărit distrugerea opoziției, iar al treilea obiectiv a fost să le demonstreze ucrainenilor ce pățesc cei care sunt anti-sistem.
Se pare că după doi ani de aflare după gratii a Lady Iu., cum preferă să o numească unii jurnaliști ucraineni, niciunul dintre cele trei obiective nu a fost realizat până la capăt. Timoșenko nu a fost distrusă complet ca politician, opoziția s-a unit (deși mai sunt unele disensiuni) și trei partide parlamentare s-au înțeles să susțină un singur candidat în al doilea tur la prezidențiale. Ultimele proteste ale cetățenilor din Ucraina au arătat că nici oamenii simpli nu s-au lăsat intimidați, pentru că orice abuz al forțelor de ordine s-a lăsat cu scandaluri și proteste mari la care se cerea demisia vreunui demnitar.
Lady Iu. și opoziția
O parte din analiștii politici susțin însă că opoziția a fost afectată de condamnarea liderului „Batkivșcina”. Ei afirmă că nimeni din „troika” opoziției parlamentare – Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Vitalii Klicko („UDAR”) și Oleg Teagnibok („Svoboda”) – nu poate lua responsabilitatea de a fi cu adevărat un lider al Opoziției. Niciunul dintre cei trei nu are carisma și puterea de a scoate oameni în stradă și a presa autoritățile, calități specifice fostului premier. Unele voci spun că Iațeniuk, Kliciko și Teagnibok sunt conștienți de caracterul puternic al Lady Iu. și sunt îngrijorați că ea ar putea deveni figura principală la alegerile prezidențiale, în contextul în care toți trei s-au arătat dispuși să-și încerce forțele la scrutinul din 2015.
Pe de altă parte, și Timoșenko a lăsat să se înțeleagă uneori că este dezamăgită de colegii săi din tabăra opoziției. Deși ea a insistat ca cele trei forțe parlamentare de opoziție să formeze o coaliție unită, în final s-a arătat dezamăgită. Per ansamblu, starea opoziției este o problemă în Ucraina, pentru că o alternativă nu există la ora actuală.
Criza din opoziție a apărut nu atât din cauza lipsei unei personalități puternice, cât din cea a lipsei unui program politic. În anul 2004 politicienii și cetățenii luptau pentru direcția în care să se miște țara – dintre vectorul european și cel euroasiatic. Astăzi Guvernul de la Kiev și președintele Viktor Ianukovici se declară proeuropeni și chiar au demarat unele reforme în acest sens.
Timoșenko și UE
Uniunea Europeană a insistat de la început pentru eliberarea Iuliei Timoșenko din închisoare. Unele țări membre, precum Germania și Lituania, au declarat că justiția din Ucraina este selectivă, precizând că numai soluționarea „problemei Timoșenko” ar putea duce la progresul Ucrainei în dialogul cu UE. Oficialii europeni ascultă părerea societății civile din Ucraina și a opoziției, nu doar pe cea a autorităților.
Un alt aspect important este că CEDO continuă examinarea plângerilor fostului premier condamnat în regim de urgență. Pe 30 iulie a expirat termenul în care Ucraina putea contesta decizia CEDO în cazul primei plângeri a Iuliei Timoșenko, în care ea pleda că pe 5 august 2011 a fost reținută ilegal. Pe 30 aprilie în acest an CEDO a constatat că arestarea opozantei s-a făcut cu încălcarea câtorva articole din Convenția pentru drepturile omului. Tot atunci Curtea de la Strasbourg a recunoscut parțial și politizarea dosarului pe numele fostului premier. CEDO a mai constatat că nu au existat dovezi pentru a stabili că Timoșenko a fost maltratată și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale necesare. Având în vedere că Ucraina nu a contestat acest verdict, reiese că decizia CEDO este definitivă și trebuie respectată de autoritățile ucrainene.
Refuz ucrainean
Funcționarii ucraineni din Ministerul Justiției spun însă că intrarea în vigoare a deciziei CEDO nu va schimba nimic în cazul Timoșenko, pentru că Ucraina ar fi respectat-o demult, adoptând noul Cod procesual penal.
La CEDO a mai fost depusă o altă plângere a Iuliei Timoșenko, în care ea subliniază că a fost lipsită de dreptul la justiție echitabilă. Fostul premier pune la îndoială calitatea prevederilor din Codul penal, aplicate în dosarul ei. Mai mult, Timoșenko acuză conducerea penitenciarului în care este deținută de publicarea pe Internet a unor înregistrări video și audio din timpul convorbirilor cu soțul ei sau atunci când se afla în salonul spitalului din închisoare. În cazul dat ar fi vorba despre încălcarea dreptului la familie și viață privată. În plângere se mai menționează că fostul premier, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de dreptul la dialog cu massmedia, ceea ce i-ar fi afectat viața politică.
Strategie politica
Eliberarea Iuliei Timoșenko este un as în mâneca puterii de la Kiev, folosit atât în procesul de negocieri cu UE, cât și în campania electorală pentru alegerile preizdențiale din 2015. Viktor Ianukovici speră că Ucraina va reuși să semneze Acordul de asociere cu Ucraina în toamna acestui an, la Vilnius, fără să o elibereze pe Timoșenko din închisoare. Fostul premier ar putea deveni liber doar după alegerile prezidențiale, în urma cărora Ianukovici speră să fie reales.
Șansele sunt și mai mari dacă în fruntea Președinției ar putea veni un candidat din tabăra actualie opoziții parlamentare.
