de Natalia Ciobanu | oct. 22, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomației lituaniene, Linas Linkevičius, da un nou ultimatum Ucrainei
Pentru semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să soluționeze problema justiției selective, care presupune inclusiv problema condamnării fostului prim-ministru, Iulia Timoșenko, a declarat șeful diplomației lituaniene, Linas Linkevičius, la reuniunea Consiliului UE la nivel de miniştri de Externe, care a avut loc pe 21 octombrie 2013, la Luxembourg. „Există progrese pozitive, cel puțin, pe două segmente care se referă la perfecționarea legislației electorale și reforma procuraturii. Cât despre cel de-al treilea segment, care se referă la justiția selectivă, ne este greu să ne pronunțăm. La noi ajung informații diferite”, a declarat Linas Linkevičius în conferința de presă de la Luxembourg.
Ultimatum comunitar
Ministrul lituanian de Externe a subliniat că Ucraina dispune de foarte puțin timp pentru îndeplinirea tuturor recomandărilor impuse de UE pentru semnarea Acordului de asociere în luna noiembrie 2013. „Noi îndemnăm Ucraina să meargă până la capăt. Dacă Ucraina va fi pregătită, atunci și structurile noastre vor fi la fel. Dar nu recomandăm amânarea temei de acasă pe ultima sută de metri. Este un lucru riscant și sperăm că nu va fi astfel”, a adăugat oficialul european, a cărui țară deține președinția UE.
Linas Linkevičius a mai subliniat că Uniunea Europeană speră la o bună continuare a activității misiunii Parlamentului European, condusă de europarlamentarii Aleksander Kwasniewski și Pat Cox, care monitorizează problema Timoșenko. „Vom aștepta recomandările misiunii care sunt foarte importante pentru noi”, a subliniat șeful diplomației de la Vilnius.
Reacția de la Kiev
„Cu cât mai repede Parlamentul va vota o lege în cazul Timoșenko, cu atât mai bine”, a reacționat ministrul de Externe din Ucraina, Leonid Kojara, după declarațiile de luni de la Luxembourg.
Totodată, Kojara a subliniat că decizia pe care o vor lua miniștrii de externe din UE pe 18 noiembrie le aparține și că „decizia Consiliului UE nu depinde de Ucraina”. „Dacă nu va fi luată vreo decizie pe 19 noiembrie, atunci nu este clar ce se va discuta la summit-ul Parteneriatului Estic și cum va participa Ucraina”, a declarat ministrul ucrainean.
Luni, la Luxembourg, nu a fost luată nicio decizie în privința Ucrainei. Amintim că decizia finală privind semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE, care include şi Zona de liber schimb, va fi luată de către miniştrii de externe din cele 28 de state membre UE pe 18 noiembrie 2013.
de Natalia Ciobanu | oct. 21, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, poate castiga un nou mandat prezidential
Reamintim ca Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte al Republicii Ucraina în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand insa ca nu există îndoieli în privinţa participării sale. Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.
Ecuatii electorale
Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata, 7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.
Viktor Ianukovici, preferatul Estului
În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau, Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.
Turul doi, cel mai probabil scenariu
Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.
de Natalia Ciobanu | oct. 2, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Yulia Timosenko, obiectiv strategic pentru APCE
Deputatul ucrainean Volodimir Ariev, membru al partidului de opoziţie „Batkivşcina”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluţie în care solicită eliberarea fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko. „La punctul 20.8, se arată că APCE cere autorităţilor ucrainene să aplice legile şi politicile adoptate recent în vederea asigurării unui sistem judiciar independent şi imparţial, care să adere complet la principiile statului de drept, precum şi să utilizeze toate mijloacele legale pentru eliberarea Iuliei Timoşenko, dat fiind faptul că procedura judiciară care a dus la condamnarea acesteia a provocat critici serioase”, menţionează parlamentarul de la Kiev. Potrivit lui Ariev, documentul adoptat la Strasbourg conţine o evaluare dură a acţiunilor autorităţilor ucrainene.
Conditii europene
În ziua adoptării rezoluției APCE, consulul general al Poloniei la Harkiv, Jan Granat, a declarat că eliberarea fostului prim-ministru Iulia Timoşenko este o condiţie „la fel ca toate celelalte stabilite anterior pentru asocierea Ucrainei la UE”.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev şi Bruxelles au început negocierile privind acordul de asociere în 2007, iar cele referitoare la instituirea zonei de comerţ liber, ca parte a acordului de asociere, au fost demarate în 2008. La sfârşitul anului 2011, părţile au anunţat finalizarea negocierilor, iar la 30 martie 2012 a fost parafat acordul bilateral.
Pe data de 10 decembrie 2012, Consiliul pentru Afaceri Externe al UE a adoptat un document cu privire la Ucraina, în care şi-a exprimat disponibilitatea de a semna acordul de asociere cu această ţară înainte de summitul de la Vilnius, cu condiţia ca partea ucraineană să înregistreze progrese în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei electorale, rezolvarea problemei legate de aplicarea selectivă a justiţiei şi continuarea reformelor aflate pe Agenda de asociere.
de Anatol Terzi | sept. 1, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, pregatit de negocieri in problema Timosenko
Fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko, aflată în detenție, nu „va accepta niciodata să fie operată pe teritoriul Ucrainei”, au declarat surse din cadrul opozitiei parlamentare de la Kiev, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Timosenko doreste sa paraseasca inchisoarea in care se afla, pentru a urma un tratament in afara Ucrainei, fiind pregatita sa accepte semnarea unor documente legale privind obligativitatea reintoarcerii sale in penitenciar dupa finalizarea tratamentului medical, au mai declarat sursele citate.
Dezvaluirile vin la cateva saptamani, dupa un anunt similar facut de catre Mihail Afanasiev, şeful spitalului penitenciar din Harkov, unde este internată Timoșenko de peste un an de zile, din cauza herniei de disc. Potrivit acestuia, familia fostului premier insistă ca operaţia să aibă loc în clinica germană „Charite”.
Solutia germana
„Medicii germani recomandă intervenţia chirurgicală ca urmare a deteriorării sănătăţii mamei mele”, a declarat fiica fostului premier, Evghenia Timoşenko, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit afirmaţiilor sale, medicii germani propun ca operaţia să aibă loc cât mai curând posibil, deoarece, în caz contrar, dezvoltarea ulterioară a stării de sănătate a Iuliei Timoşenko poate deveni imprevizibilă. „Mama se află într-o situaţie critică, nu se mai poate deplasa nici măcar cu ajutorul cadrului”, a mai spus Evghenia.
La randul sau, analistul Andrei Zolotarev considera că fostul prim-ministru doreşte să se opereze în străinătate, deoarece nu are încredere în medicii ucraineni. „În Ucraina nu poţi avea încredere nu doar în medici, dar nici în stat. Situaţia Iuliei Timoşenko nu este o excepţie, fostul premier preferând să se trateze în afara graniţelor din motive de siguranţă. Legislaţia ucraineană, însă nici nu interzice, dar nici nu permite un astfel de tratament. Prin urmare, negocierile pe marginea acestui subiect continuă. Autorităţile doresc, în schimbul plecării Iuliei Timoşenko în străinătate, nu doar integrare europeană, ci şi credite şi oportunităţi de avansare pe pieţele europene” a mai precizat analistul politic Andrei Zolotarev.
Opozitie guvernamentala
La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, admite tratarea Iuliei Timoșenko peste hotare, doar în cazul în care deținuta va fi de acord să fie investigată în Ucraina, pentru a obține analizele privind starea de sănătate.
„În pofida declarațiilor medicilor germani, starea de sănătate a doamnei Timoșenko rămâne pentru noi o enigmă, întrucât ea refuză să facă investigațiile medicale necesare”, a explicat ministrul ucrainean. Leonid Kojara mai precizeaza că, pe de o parte, Timoșenko refuză să respecte unele norme procesuale, adică să înceteze să opună rezistență demersurilor medicilor ucraineni, iar pe de alta, Timoșenko continuă să politizeze problema, ceea ce, în consecință, este un pericol.
„Singura concluzie, care trebuie să aibă o putere juridică în această problemă, este cea a medicilor ucraineni, posibil, elaborată împreună cu medicii germani. Pentru aceasta este nevoie însă de analize cu rezultate concrete”, a mai adăugat ministrul de Externe.
Reamintim ca la sfarsitul lunii iunie 2013, în timpul unei vizite în Ucraina, ministrul afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle le-a reiterat oficialilor de la Kiev disponibilitatea Berlinului de a o primi pe Iulia Timoșenko pentru tratament.
de Razvan Iorga | aug. 28, 2013 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina trebuie sa inregistreze progrese in mai multe domenii pentru a semna in noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic, Acordul de Asociere la Uniunea Europeana, iar solutionarea cazului opozantei Iuliei Timosenko este una dintre conditii, altminteri Ucraina nu este stat de drept, a declarat ministrul lituanian de Externe, Linas Antanas Linkevicius, miercuri, la Reuniunea Anuala a Diplomatiei de la Bucuresti. ‘Este vorba, in primul rand, despre un dosar ca al Iuliei Timosenko. Putem fi multumiti sau nemultumiti de treaba asta. Fiecare poate avea parerile lui. insa nu putem lega soarta tarii de asa ceva. (…) Este vorba insa de o realitate si trebuie sa o avem in vedere. in unele tari, aceasta practic simbolizeaza statul de drept. Daca nu se rezolva dosarul acesta, nu este stat de drept, asa e perceptia in unele capitale europene si asta inseamna ca trebuie sa se rezolve, sa se elimine orice fel de indoieli cu privire la justitia selectiva. Va fi alegerea voastra, a ucrainenilor cum faceti treaba asta: fie ca-i dati drumul din inchisoare, fie ca-i dati voie la ingrijiri medicale. Voi stiti cum o faceti, dar trebuie sa o faceti’, a afirmat Linas Antanas Linkevicius, a carui tara detine presedintia semestriala a Uniunii Europene. El a atentionat autoritatile de la Kiev asupra necesitatii de a realiza reforma Justitiei, subliniind ca Parchetul general din acest stat trebuie sa devina ‘cu adevarat independent’. ‘stim ca este greu. in plus, diverse afirmatii facute de alte tari si de alti lideri merg in directia de a incerca sa fortam cuiva mana, insa nu asa se face. Noi, europenii, trebuie sa aparam acesti parteneri ai nostri – Moldova, Ucraina. Referitor la Ucraina, este foarte dificil pentru ei si, dupa cum stiti, pentru ei nu este deloc finalizata si aranjata situatia. Suntem in procesul de a semna un asemenea acord. E inca posibil, insa si ei, in vreo – cred – trei domenii principale, inca mai au de venit cu rezultate. Vrem ca procesul electoral si legislatia electorala sa fie transparente cu adevarat, sa poata rezolva problemele prompt si eficace. Dupa aceea, se impune o reforma a Justitiei, mai ales a Parchetului general, care va trebuie devina cu adevarat independent, si nu sub autoritate politica’, a adaugat seful diplomatiei de la Vilnius, citat de Agerpres.
Test pentru celelalte tari din Parteneriat
In opinia sa, Ucraina reprezinta ‘testul de turnesol’ in Parteneriatul Estic, din care mai fac parte Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, si Belarus. „Cunoscand sentimentul acestui public (oficialul se adresa diplomatilor romani si celor straini acreditati la Bucuresti – n.r.), inteleg foarte bine ca Moldova este pe locul unu, insa haideti sa ne ocupam de intregul program pana la urma al Parteneriatului Estic. Succesul programului este important si pentru Moldova, dar si pentru celelalte tari membre. Nu putem sa le ignoram pe celelalte si sa va explic de ce: in pachetul acesta de sase tari, un rol foarte important il are si Ucraina. Ucraina este testul de turnesol, ca sa spun asa. Nu e doar o negociere pe chestiuni tehnice si cooperare economica europeana. Este vorba de un proces geopolitic aici, miza este totul, nu numai un centru de gravitatie in Europa’, a adaugat Linas Antanas Linkevicius. El a pledat pentru dreptul tarilor de a-si alege parcursul ‘fara sa fie santajate, fara sa fie fortate sau presate in diverse feluri’. Afirmatia sa vine in contextul in care Rusia a atentionat recent Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care aceasta va semna un acord de asociere ‘sinucigas’ cu Uniunea Europeana, Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, aflate intr-un conflict cu motivatie politica.
