de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul președinte al Georgiei și ex-guvernator al regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakașvili a recunoscut că se plictisește în Olanda, unde locuiește în prezent, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Politicianul georgian, căsătorit cu un cetățean olandez (n.r.: Sandra Roelofs, fostă primă doamnă a Georgiei), s-a plâns de viața scumpă din Olanda, precizând că trăiește în prezent din onorarii pentru susținerea de conferințe la diferite universități locale. Dar, în ciuda acestui fapt, are probleme financiare și, uneori, mai primește bani de la mama sa.
Nostalgie pentru Ucraina
În ceea ce privește subiectul Ucraina, politicianul a recunoscut că adesea își amintește cu nostalgie de această țară. „Ucraina este, în primul rând, o parte importantă a vieții mele și, în al doilea rând, acolo sunt oamenii de care m-am îndrăgostit, de care îmi place”, a explicat el.
Reamintim că Mihail Saakașvili a fost guvernatorul regiunii Odesa din mai 2015 până în noiembrie 2016. În tot acest timp el a criticat în mod regulat guvernul care l-a numit în funcție și, în cele din urmă, a intrat în opoziție față de putere. În vara anului 2017, prin decizia președintelui Petro Poroșenko, lui Saakașvili i-a fost retrasă cetățenia ucraineană, dar în ciuda acestui fapt, la sfârșitul aceluiași an, a organizat un val de proteste în masă în țară.
În februarie 2018, politicianul a fost reținut și expulzat în Polonia. După aceea, fostul guvernator s-a mutat în Olanda, unde a obtinut permis de sedere.
Axa Timoșenko-Kolomoisky
Surse politice de la Kiev au declarat că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili este implicat în acest moment în eforturile finanțate de oligarhul Ihor Kolomoisky de creare a unei largi coaliții îndreptate împotriva actualului președinte Petro Poroșenko. Demersurile lui Kolomoisky au drept obiectiv susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019 a liderului partidului Batkivștina, Iuliei Timoșenko, fostă premier al Ucrainei în anii 2000. Aceasta este considerată principala favorită a alegerilor prezidențiale, situându-se pe primul loc în sondajele de opinie din ultimul an.
Mihail Saakașvili, devenit dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, joacă rolul unui consilier din umbră pentru Ihor Kolomoisky și Iulia Timoșenko, consideră surse politice de la Kiev. Sursele citate au mai menționat că aceste servicii de consultanță sunt remunerate de către Ihor Kolomoisky, fostul președinte georgian mizând și pe ocuparea unei funcții guvernamentale într-o posibilă guvernare Timoșenko, care ar putea prelua puterea la Kiev după alegerile prezidențiale și parlamentare din această țară de anul viitor. Saakașvili a avut și unele tentative de a iniția un proiect politic în diaspora ucraineană din Occident, prin lansarea unui ong care să declanșeze o cruciadă anti-corupție, inițiativă abandonată la scurt timp pe fondul condamnării sale penale în Georgia și a lansării mai multor anchete în Ucraina, în care este cercetat pentru corupție și abuz de putere.
Ucraina, război politic total în 2019
Condamnat în Georgia
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.
Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.
Anchetă anti-corupție
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani.
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.
Interzis în Ucraina
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că în scurt timp în Constituția țării unde va fi introdusă prevederea privind aderarea țării la NATO și UE, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de KARADENIZ PRESS. Anunțul lui Poroșenko vine pe fondul intensificării războiului electoral pentru ocuparea postului prezidențial la alegerile din martie 2019. Principalii candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, lidera Batkivștina, se întrec în a demonstra electoratului ucrainean susținerea lor pentru integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.
Poroșenko a mai subliniat că modificarea Constituției este susținută de marea majoritate a deputaților Radei Supreme. El a mai subliniat că schimbarea în Constituție trebuie să fie susținută de reforme profunde în domeniul economic, politic și în justiție, unul dintre cele mai deficitare domenii.
Ucraina, cea mai săracă țară din Europa
Ucraina, oficial cea mai săracă țară din Europa
Ucraina este, oficial, cea mai săracă țară din Europa, a declarat economistul Vladimir Kompanieț, administratorul unui fond investițional privat de pe piața de capital din SUA, citat de Libertatea Cuvântului. Potrivit lui, după indicele PIB-ului pe cap de locuitor, Republica Moldova a devansat Ucraina, care este acum pe ultimul loc de pe continentul european.
În noul raport al FMI pentru luna octombrie, indicatorii economici ai Republicii Moldova au fost considerabili îmbunătățiți. Acum, Chișinăul este pe locul 133 în lume cu 2694,469 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina este pe locul 134 cu 2656,01 de dolari pe cap de locuitor.
Salariul oficial în Moldova este cu mult mai mare decât în Ucraina, mai spune Kompanieț.
Astfel, salariul oficial a fost, în trimestrul II din 2018, de 375,82 de dolari (6369.8 lei) în Moldova și de 325,53 de dolari (8529 grivne) în Ucraina.
Expertul atrage atenția că și la capitolul – salariu mediu oficial, Ucraina este tot pe ultimul loc în Europa. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 30, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Naftogaz, miză strategică
Fostul prim-ministru al Ucrainei, liderul Partidului „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că dacă va cîștiga alegerile prezidențiale, va lichida Compania de gaz „Naftogaz”, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În primul rînd, vom lichida „Naftogaz” ca un intermediar, care nu este necesar. De asemenea, dacă „Naftogaz” va crea alte structuri intermediare, iar acum conducerea intenționează să facă acest lucru, pentru vînzarea gazelor naturale ucrainenilor <…> toate acestea vor fi lichidate”, a declarat Timoșenko.
Interese economice
Totodată, politiciana a remarcat că nu se poate admite vînzarea a 49% de acţiuni ale sistemului de transport al gazelor a Ucrainei. Potrivit spuselor ei, aceasta este o încercare a președintelui Petro Poroșenko, prin intermediul unor persoane terţe, de a le achiziționa.
Timoşenko, supranumită anterior și prințesa gazului pentru interesele în acest domeniu, a declarat că grupul său parlamentar a înregistrat un proiect de lege în Radă, care interzice orice manipulare cu sistemului de transport al gazelor din Ucraina, pe care fostul prim-ministru îl estimează la 300 de miliarde de dolari.
Favorită în sondaje
Liderul partidului „Batkivșcina” Iulia Timoșenko, liderul partidului „Poziția Civică” Anatoli Grițenko și președintele Petro Poroșenko conduc în sondajele de opinie despre viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina, a relatat Interfax.
Un sondaj de opinie publicat joi, 20 septembrie 2018, arată că dacă alegerile ar avea loc duminică, Timoșenko ar câștiga 18% din voturi, Grițenko ar primi ceva mai mult de 10%, iar Poroșenko – 9,9%.
Reamintim că alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc cel mai probabil în ultima zi a lunii martie. Același sondaj de opinie a arătat că aproape jumătate din ucraineni cred că puterile președintelui trebuie să rămână la fel de mari ca în prezent, în vreme ce un sfert spun că ar trebui reduse.
Amânare strategică
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amînarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive din partea susținătorilor formațiunilor de opoziție. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale
Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.
Promisiuni electorale
Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 19, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale
“Dacă nu eu, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?” a declarat Dmytro Gnap, un jurnalist ucrainean și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al fostei republici sovietice, citat de bucpres.eu, preluat de KARADENIZ PRESS. “Rezultatele unor studii sociologice arată că sprijinul președintelui ucrainean Poroșenko a scăzut uluitor. De la 54% s-a clasat pe locul 4 ori 5 în ratingul pe ţară, având o susţinere de aproape 5%. Este o rușine pentru un şef de stat”, a spus jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap într-un interviu pentru publicaţia gazeta.ua.
“Ar fi de înţeles dacă Petro Poroșenko ar fi aplicat reforme dure, dare nu se întreprind reforme. Practic, televiziunea nu-l critică pe Poroşenko pentru că relaţiile sale cu oligarhii sunt excelente”, a spus jurnalistul.
Nemulțumiri generale
După tulburările sociale din ţară – Revoluția Demnității – oamenii au revenit la treburile lor: unii se află pe frontul din estul proseparatist al Ucrainei, alţii sunt preocupaţi să muncească, cineva câştigă în străinătate. Şi numai oficialii, politicienii, cei din organele de forță şi judecătorii au rămas la posturile lor, iar sistemul a început să se transforme într-o contraofensivă, a adăugat acesta
De ce am decis să candidez la funcția de președinte? A început contrarevoluția împotriva corupţiei. Împreună cu politicenii, funcionarii publici şi judecătorii Poroșenko, Kolomoiski, Ahmetov şi Firtaş sunt prinşi într-un păienjeniş al corupţiei. Cei din anturajul preşedintelui ucrainean nu împărtăşesc aceleaşi concepţii ideologice, ci sunt complici. Şi Poroşenko duce această povară uriaşă, n-o aruncă pentru că acești oameni știu foarte mult. Prin urmare, nu se întâmplă nimic.
Poroşenko are un instinct politic puternic, bine dezvoltat. Nu exclud desfășurarea unei operațiuni speciale. De exemplu, anunțarea unei legi marțiale și anularea alegerilor prezidențiale pentru o anumită perioadă. Poroşenko poate să facă acest lucur. El înțelege: dacă un candidat democratic independent vine la putere, atunci el poate fi condamnat la închisoare”, a spus jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap, care și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al statului la alegerile prezidenţiale din 2019.
Visuri prezidențiale pe aripi europene
Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat anterior liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić, la câteva săptămâni după ce și-a anunțat candidatura.
În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.
Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.
În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.
Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, folosește NATO pe post de armă politică
Ambiții geopolitice
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018-începutul anului 2019, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Varianta Timoșenko
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat recent, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit candidatei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile. (N.G.)
