Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de observatori OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă un an, a decis OSCE joi la Viena, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘‘Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate”, a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.

Decizie unanimă

În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.

Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE, confirmând așteptările mediilor diplomatice occidentale. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.

Căștile albastre, motiv de conflict

Conform agenției germane DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei. Cele două părți nu pot ajunge la un numitor comun, Kiev-ul dorind ca acest contingent de căști albastre să fie desfășurat pe frontiera de stat ruso-ucrainene, iar Moscova și forțele separatiste pro-ruse insisitând să fie desfășurat strict pe linia de contact dintre insurgenți și forțele guvernamentale ucrainene. (N.G.)

Share our work
Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Preşedintele ciprioţilor greci, Nicos Anastasiades, a cerut Turciei să înceteze blocarea operaţiunilor de explorare a gazelor în largul insulei, gaze de care ar putea, potrivit lui, să beneficieze atât ciprioţii greci, cât şi cei turci, odată ce ţara se va reunifica, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Retorica Turciei și a ciprioților turci este nejustificată și fără fundament. Aceasta nu servește poporului cipriot. Proiectele Republicii Cipru în materioe de energie vor continua”, a mai afirmat Nicos Anastasiades.

”Invit în mod public Turcia şi comunitatea cipriotă-turcă să revină la masa negocierilor”, cu condiţia încetării încălcării drepturilor Ciprului în Zona sa economică exclusivă (ZEE), adaugă Nicos Anastasiades.

Piraterie statală

Nicosia acuză Ankara de la începutul lunii februarie 2018 de încălcarea dreptului internaţional, după ce a blocat în largul insulei o navă de foraj închiriată de gigantul italian Eni, care deţine licenţe de explorare în ZEE cipriotă. Anastasiades a dat asigurări că bogăţiile naturale din insulă aparţin statului şi vor fi împărţite cu ciprioţii turci odată ce insula se va reunifica.

Activităţile de explorare a gazelor desfăşurate de Republica Cipru în ZEE au declanşat tensiuni cu Ankara, care cere suspendarea lor, în aşteptarea unei soluţii privind insula divizată. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat companiile internaţionale care vor să efectueze prospecţiuni în apele cipriote, argumentând că apără ”drepturile inalienabile” ale comunităţii cipriote-turce privind resursele naturale ale insulei.

Pentru a opri orice demers al autorităților de la Nicosia, Ankara a trimis un număr de nave de patrulare în zona aflată în dispută, în pofida protestelor comunității internaționale.

Blocarea navei italiene a intervenit după anunţul făcut de Nicosia că a descoperit importante rezerve de gaze în zona sa economică, explorată în comun cu Eni şi compania franceză Total.

Conflict înghețat

Ciprul este divizat din 1974, în urma intervenției militare turce, pe fondul acțiunilor militare ale statului elen și comunității grecilor ciprioți în favoarea unificării Ciprului cu Grecia. În urma intervenției militare turce, Republica Cipru, stat membru al UE, îşi exercită de facto autoritatea doar pe două treimi din sudul ţării, restul de o treime, în nord, aflându-se sub administraţia autoproclamatei Republici turce a Ciprului de Nord, recunoscută numai de Ankara. Pentru consolidarea controlului politic, militar și economic asupra nordului insulei, Ankara a implementat un program agresiv de colonizare a zonei controlate (Republica Turcă a Ciprului de Nord) cu populație din Turcia continentală, care în acest moment depășesc numeric etnicii turci ciprioți.

Procesul de reunificare se află în impas după eşecul de negocierilor de anul trecut, desfăşurate sub egida ONU. Ankara are desfășurați aproximativ 30 de mii de soldați în nordul insulei, dispunând de sute de tancuri și sisteme moderne de armament.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Israel, amenințat indirect

Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.

Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.

Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.

Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.

Proiect strategic

Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.

În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.

Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa.

Gaz israelian pentru Cairo

Planul de a importa gaz din Israel va ajuta Egiptul să devină un hub regional al gazelor naturale, a declarat miercuri preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, apărând un acord care a declanşat aprige controverse în ţara sa. Al-Sissi a spus că ţările mediteraneene care au descoperit zăcăminte de gaz – Cipru, Liban sau Israel – au avut ca opţiune de procesare a lui fie Turcia, fie propriile lor teritorii, fie Egiptul. „Avem facilităţi pentru procesarea gazului care nu se găsesc în multe ţări din regiunea de est a Mediteranei sau cel puţin în ţările unde au fost descoperite câmpurile de gaz”, a declarat al-Sissi.

Reamintim că luni, compania israeliană de gaze Delek Drilling a anunţat un acord pentru a exporta în Egipt gaze naturale în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari. Acest acord vine pe fondul lipsei unor angajamente din partea statelor arabe bogate în gaz și petrol de a susține economia egipteană, confruntată cu numeroase crize politice și financiare în ultimii ani.

Acordul, care a fost salutat ca fiind unul ”istoric” de către premierul israelian Benjamin Netanyahu şi compania Delek, a stârnit nemulţumirea multor egipteni, cărora guvernul al-Sissi le-a promis că Egiptul va putea să îşi asigure singur necesarul de gaze după ce la sfârşitul anului trecut a început exploatarea zăcământului gazifer offshore Zohr. „Nu avem nimic de ascuns. Guvernul nu este parte a acordului de import de gaze din Israel. S-a făcut de către sectorul privat”, a spus al-Sissi la deschiderea unui centru pentru investitori în sudul Egiptului. El a adăugat că guvernul permite sectorului privat să importe şi să proceseze gaz folosind aceste facilităţi în schimbul unor bani.

Al-Sissi este practic aproape sigur de obţinerea unui al doilea mandat de preşedinte la alegerile programate pentru 26-28 martie 2018. (M.I.)

Share our work
Kazahstan, intre arestari si nazarbaevologie

Kazahstan, intre arestari si nazarbaevologie

Monumentele in cinstea liderului Nursultan Nazarbaiev, o prezenta obisnuita in Kazahstan

Monumentele in cinstea liderului Nursultan Nazarbaiev, o prezenta obisnuita in Kazahstan

Ex-ministru şi ex-preşedinte al celei mai mari bănci din Kazahstan, Moukhtar Abliazov, fugit din ţară din 2009 după ce a fost acuzat de deturnare de fonduri de cinci miliarde de dolari, a fost arestat în apropiere de Cannes, în virtutea unor mandate de arestare emise de Federatia Rusa si Ucraina, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Arestarea lui Abliazov, un virulent critic al regimului de la Astana, este considerat doar unul din ultimele episoade ale „razboiul clanurilor” care a cuprins Kazahstan-ul, stat condus de peste douazeci de ani de preşedintele Nursultan Nazarbaiev.
Retinerea lui Moukhtar Abliazov a fost urmata de retinerea unui numar de apropiati ai acestuia, atat in Kazahstan, cat si in Federatia Rusa, au declarat surse locale pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Autoritatile de la Moscova si Astana nu au raspuns solicitarilor agentiei de presa KARADENIZ PRESS pentru a comenta pe marginea acestui subiect.

Grup criminal

Informat de Interpol de arestarea lui Moukhtar Abliazov, procurorul general al Kazakhstanului a precizat că acesta este acuzat în ţara sa de spălare de bani şi de creare a “unui grup criminal care a deturnat din banca BTA peste 5 miliarde de dolari”. Fost ministru, Moukhtar Abliazov a fost închis în 2002 după ce a preluat conducerea unui partid de opoziţie faţă de regimul preşedintelui kazah. După eliberare, el a preluat conducerea băncii BTA, care a cunoscut o rapidă dezvoltare, înainte de a fugi la Londra, în 2009, acuzat de deturnare de fonduri.
Reamintim ca in data de 29 mai 2013, poliţia italiană a intrat în locuinţa soţiei sale, Alma Şalabaieva, în căutarea opozantului kazah, pe care nu l-au găsit. Aceasta a fost retinuta, impreuna cu fata sa de sase ani, sub acuzaţia de deţinere a unui paşaport fals. Două zile mai târziu, amândouă au fost îmbarcate cu forţa într-un avion special cu destinaţia Kazakhstan, fără a avea posibilitatea de a depune un recurs faţă de această expulzare sau de a cere azil politic, aşa cum prevăd legile italiene şi europene. Afacerea, care a devenit un adevărat scandal în Italia, a dus demisia şefului de cabinet al ministrului de Interne, relateaza cotidianul „Romania Libera”.

Filiera rusa

Reamintim ca Abliazov face obiectul unui mandat de arestare emis de Rusia şi executat de Interpol, pentru fraudă la scară extinsă, abuz de încredere şi în special de spălare de bani. El a locuit în Rusia între 2003 şi 2005 şi figura pe o “notă roşie” a Interpol, echivalentă cu un mandat de arestare internaţional. Oligarhul afirmă că viaţa îi este ameninţată de când a părăsit fosta republica sovietica, mass-media precizand ca nu este singurul oligarh kazah aflat in aceasta situatie.
Cel mai celebru kazah aflat în exil, fostul ginere al dictatorului de la Astana, Rakhat Aliev, aflat în Malta, a declarat în media că este victima regimului lui Nazarbaiev, care încearcă să-l urmărească sub pretextul de crimă contra umanităţii şi se teme că ar putea fi răpit. În 2008, el a fost condamnat în ţara sa în contumacie la 40 de ani de închisoare pentru tentativă de răsturnare a guvernului. De asemenea, a fost acuzat de asasinarea a doi directori ai băncii Nurbank şi a trăit în exil în Austria şi după 2010, în Malta. Aliev îl acuză pe Nazarbaiev de asasinare şi tortură a membrilor opoziţiei, de furtul a miliarde de dolari şi de transferuri în conturile sale secrete din străinătate.
Totodata, preşedintele Nazarbaiev mai este acuzat de fundaţia Human Rights că a creat o “dictatură post-modernă” care a jefuit ţara de zeci de miliarde de dolari pentru a se îmbogăţi personal, în timp ce Amnesty International arată că el controlează un sistem în care tortura este mereu practicată.

„Nazarbaevologia”, o noua stiinta in Kazahstan

Influenta pe care Nursultan Nazarbaev o are in Kazakhstan a fost scoasa in evidenta inca odata, in urma actiunii unui grup de profesori universitari si academicieni din fosta republica sovietica, care a propus elaborarea unui curs de studii „nazarbaevologie”, proces care va fi coordonat de catre doctorul în studii economice, profesorul Nurali Utkelibaev. Comentând inițiativa sa, acesta a remarcat că opera președintelui țării Nursultan Nazarbaiev (raporturi, mesaje catre națiune, articole și cărți) în prezent constituie circa 100 de volume. Conform lui Utkelibaev, studierea acestor lucrări nu are un caracter sistemic, de aceea este necesară instituirea unui curs special. Utkelibaev a elaborat deja tematica cursului și s-a adresat cu această inițiativă catre ministerul de resort.
Inițiativa sa este susținută de către minister, dar reprezentanții acestuia au declarat că „nazarbaevologia” nu poate fi încă introdusă în programul școlar, din motive organizatorice, care urmeaza sa fie rezolvate pana la inceputul anului scolar 2014-2015, cand „nazarbaevologia” va putea fi studiata la institutiile de invatamant universitare din fosta republica sovietica. Profesorul Nurali Utkelibaev a mai declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca este analizata si posibilitatea introducerii acestui curs si la institutii de invatamant preuniversitare. Sursa citata a mai declarat ca nu exclude posibilitatea ca „nazarbaevologia” sa fie studiata si la institutii de invatamant din afara republicii din Asia Centrala.

Lider al natiunii

Reamintim ca Nursultan Nazarbaev conduce Kazahstanul de mai mult de 20 ani, iar până a deveni președinte al republicii, a ocupat funcția de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan. În prezentă exercită cel de al patrulea mandat consecutiv de președinte.
Conform legislatiei, Nazarbaev are statutul de „lider al națiunii”, care garantează, pentru el și familia sa, o imunitate fata de orice procedura penala sau judiciara, si care prevede pedepsirea celor care întinează imaginea sa, sau „denigrează” biografia lui.
În anul 2011, un monument in cinstea lui  Nazarbaev a fost instalat în Alma-Ata, principalul oras al tarii, iar in provincia Karaganda a inceput executarea unei statui a presedintelui. Totodata, un grup de reprezentanți ai societății civile a propus redenumirea capitalei republicii din Astana în Nursultan.

Share our work
La Odessa au început exerciţiile militare Sea Breeze 2013

La Odessa au început exerciţiile militare Sea Breeze 2013

Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre

Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre

La Odessa, în Ucraina, a fost dat start-ul exerciţiilor maritimo-militare internaţionale Sea Breeze 2013, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La exerciţiile maritimo-militare, care vor dura două săptămâni, participă, pe lângă Ucraina, militari din România, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Italia, Canada, Germania, SUA şi Turcia.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, exerciţiile maritimo-militare Sea Breeze 2013 se vor concentra pe desfăşurarea de operaţiuni de asigurare a securităţii maritime, cu accentul pe controlul mediului marin. În cadrul exercițiului vor fi prezente ambarcațiuni militare de diferite tipuri, vehicule blindate și mașini speciale ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. De asemenea, exercițiul implică și operarea unor avioane militare din contingentele Ucrainei, Germaniei și SUA.
KARADENIZ-PRESS precizează că Ucraina găzduieşte exerciţiile militare internaţionale Sea Breeze, sub egida NATO, începând cu anul 1997. La baza acțiunii este „Memorandumul privind cooperarea în domeniul apărării și relațiilor militare dintre Departamentul American al Apărării si Ministerul Apărării din Ucraina”, semnat în anul 1993.

Share our work
Acordul pentru gazoductul trans-adriatic ar putea fi semnat vineri

Acordul pentru gazoductul trans-adriatic ar putea fi semnat vineri

Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.

Share our work