Hezbollah, noi amenințări la adresa statului Israel

Hezbollah, noi amenințări la adresa statului Israel

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Liderul mişcării libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, a promis un răspuns „adecvat şi proporţional” la „orice atac aerian israelian asupra Libanului”. Amenințările vin la câteva zile după ce Ierusalimul a răspuns militar atacurilor cu rachetă lansate din Liban.

Israelul a efectuat joi primele atacuri aeriene asupra Libanului din 2014, după ce trei rachete au fost trase dinspre Liban pe teritoriul său. Atacul a rămas nerevendicat, tactică obișnuită pentru forțele radicale din regiune.

Rachete vs. artilerie

Mișcarea Hezbollah a reacţionat prin lansarea a peste zece rachete spre teritoriul israelian. Armata israeliană a răspuns cu focuri de artilerie.

„Răspunsul nostru a avut legătură cu loviturile israeliene din sudul Libanului, primele din ultimii 15 ani”, a spus Hassan Nasrallah în timpul unui discurs televizat cu ocazia marcării războiului de 33 de zile dintre puternica mişcare şiită libaneză şi Israel, în 2006.

În 2014, loviturile aeriene israeliene au vizat o zonă din apropierea graniţei cu Siria, folosită de grupările teroriste în contextul amenințării permanente la adresa statului Israel.

„Dorim să-i spunem inamicului (…) că orice atac al forţei aeriene israeliene asupra Libanului va fi inevitabil urmat de un răspuns, dar într-un mod adecvat şi proporţional, deoarece dorim (…) să protejăm ţara”, a declarat Hassan Nasrallah.

Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare

Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare

Pregătiți de război

În opinia liderului mișcpării, atacurile aeriene ale Israelului constituie o evoluţie „foarte periculoasă”. „Nu dorim să ne îndreptăm spre un război, dar suntem pregătiţi pentru el”, a adăugat el.

Oficiali israelieni au reiterat că nu doresc o escaladare înspre „un război adevărat”, dar că sunt pregătiţi pentru asta.

Forţa interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a avertizat vineri asupra unei „situaţii foarte periculoase” şi a cerut o încetare imediată a focului.

Media internațională menționează că schimbul de focuri de la graniţa libanezo-israeliană a coincis cu o creştere a tensiunilor dintre statul evreu şi Iran. (K.P.)

Share our work
Ismail Haniyeh rămâne liderul Hamas

Ismail Haniyeh rămâne liderul Hamas

Hamas rămâne în epoca Ismail Haniyeh

Hamas rămâne în epoca Ismail Haniyeh

Hamas a confirmat realegerea fără opoziţie cunoscută a şefului său, Ismail Haniyeh, în fruntea mişcării islamiste palestiniene. Hamas controlează Fâşia Gaza, enclava palestiniană cu două milioane de locuitori, grav afectată de recentul război cu Statul Israel.

Luni în zori, Hamas a publicat un comunicat pentru a confirma că comisia sa electorală a „finalizat supervizarea etapelor procesului electoral intern” care s-a încheiat prin realegerea lui Ismail Haniyeh în fruntea biroului politic.

Singurul contracandidat

Potrivit Hamas, „zeci de mii” de membri ai acestei grupări islamiste, care a purtat patru războaie împotriva statului evreu din 2008, ultimul în luna mai, au participat la acest scrutin intern fără vreun adversar cunoscut al lui Ismail Haniyeh.

Considerat un pragmatic, Ismail Haniyeh, care îşi împarte timpul între Qatar şi Turcia, a fost ales şef al biroului politic al Hamas în 2017, în locul lui Khaled Mashal, care a condus mişcarea din 1996.

El s-a angajat să acţioneze pentru crearea unui stat palestinian „în Cisiordania şi Fâşia Gaza, cu Ierusalimul drept capitală”, mergând în contracurent cu discursul oficial Hamas care, la acea vreme, nu recunoştea aceste frontiere.

Război civil palestinian

Hamas şi Fatah s-au lansat în 2007 într-un război civil soldat cu divizarea de facto a teritoriilor palestiniene, cu Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, pe de o parte şi Cisiordania ocupată, sub controlul Autorităţii Palestiniene, pe de altă parte.

În martie, Hamas l-a reales pe Yahya Sinwar drept şef al biroului politic al mişcării pentru Fâşia Gaza. Potrivit unor surse din cadrul mişcării, cinci candidaţi au concurat pentru acest post.

Alegerea şefului Hamas, dotată cu o puternică ramură militară şi considerată teroristă de Statele Unite şi Uniunea Europeană, a fost amânată însă din cauza războiului cu Israelul din mai. Hamas refuză constant ofertele de pace ale comunității internaționale. Elementele radicale din cadrul mișcării Hamas neagă dreptul la existență al statului evreu. (K.P.)

Share our work
Israel, o nouă ambasada arabă

Israel, o nouă ambasada arabă

Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă

Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă

Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.

Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.

Acorduri istorice

Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.

Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.

EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.

Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic

Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic

Vizită strategică

Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)

Share our work
Ismail Haniyeh rămâne liderul Hamas

Statul Israel, atacat incendiar din Gaza

Gaza, fortăreața Hamas

Gaza, fortăreața Hamas

Israelul a lansat în noaptea de joi spre vineri lovituri aeriene asupra unor ţinte islamiste din Gaza, în represalii la lansări de baloane incendiare din enclava palestiniană care au provocat incendii în Israel, relatează media locală.

Loviturile israeliene au atins locuri de antrenament, nefiind înregistraţi răniţi, au declarat surse de securitate din mişcarea islamistă Hamas, la putere în Fâşia Gaza.

”În răspuns la baloanele incendiare lansate în direcţia teritoriului Israelului, avioanele de luptă (militare) au lovit (…) un loc de fabricare a armelor care aparţine organizaţiei teroriste Hamas”, a precizat, la rândul său, armata israeliană într-un comunicat.

Baloane incendiare lansate din Gaza au provocat mai multe incendii și pagube materiale importante în Israel.

Atacurile vin la câteva zile de la deschiderea ambasadei Statului Israel în Emiratele Arabe Unite, în urma acordurilor Abraham. (K.P.)

Share our work
Israel, deschidere diplomatică către statele arabe

Israel, deschidere diplomatică către statele arabe

Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă

Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă

Şeful diplomaţiei israeliene Yair Lapid a anunţat miercuri, în timpul inaugurării primului consulat al statului evreu la Dubai, că noi acorduri de cooperare vor fi semnate în curând între Israel şi Emiratele Arabe Unite.

Lapid a inaugurat marţi ambasada israeliană la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, prima ambasadă a ţării sale în regiune, în cadrul unui acord de normalizare a relaţiilor diplomatice, semnat în septembrie 2020. De asemenea, el a discutat cu omologul său, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan.

Înțelegeri strategice

„Vom semna noi acorduri în iulie în Israel. Prin urmare, relaţiile se vor extinde”, a declarat Yair Lapid în timpul unei conferinţe de presă la Dubai. „Ideea este de a trece de la relaţiile între guverne la cele dintre oamenii de afaceri şi populaţii”, a adăugat el.

Miercuri, Lapid s-a deplasat de asemenea la situl Expoziţiei Universale din Dubai, la care Israelul va participa în perioada octombrie 2021-martie 2022.

Ministrul israelian a afirmat că vrea să „extindă acordurile Abraham (acordurile de normalizare) la toată regiunea”. „Nu este atât de simplu pe cât ar părea şi aceasta va lua ceva timp. Multe dificultăţi creează obstacole, însă scopul Israelului este pacea în regiune”, a dat el asigurări.

Acordurile Abraham, extinse

După Emiratele Arabe, au semnat acorduri de normalizare a relaţiilor cu statul evreu şi Bahrainul, Marocul şi Sudanul, anul trecut. În acest context, Lapid şi-a exprimat dorinţa ca acordul cu Sudanul să fie finalizat.

Evenimentele din mai din estul Ierusalimului și conflictul militar ulterior dintre forțele teroriste și Israel au întârziat extinderea acordurilor Abraham.

„Dacă am putea avansa cu (un acord de normalizare) cu saudiţii, am fi bucuroşi să o facem”, a subliniat şeful diplomaţiei israeliene, Riadul fiind un alt mare aliat al SUA în Golf şi cea mai mare economie a lumii arabe.

Cele două ţări împărtăşesc aceeaşi adversitate faţă de Iran. Lapid s-a declarat „îngrijorat” cu privire la negocierile pentru salvarea acordului asupra programului nuclear iranian, exprimându-şi totodată speranţa că se va ajunge la „un bun acord”.

Refuz palestinian

Palestinienii au denunţat acordurile de normalizare a relaţiilor cu Israelul, calificându-le drept „trădare”. Soluţionarea conflictului israeliano-palestinian era până atunci considerată o condiţie indispensabilă pentru orice normalizare.

Autoritățile palestiniene au refuzat, în ultimele decenii, orice formă de înțelegere propusă de comunitatea internațională. Insecuritatea politică internă palestiniană și dominația Hamas asupra Fâșiei Gaza fac imposibilă identificarea unei soluții permanente. (K.P.)

Share our work