de Isac Mihai | aug. 31, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avut duminică o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah, în Cisiordania ocupată, aceasta fiind prima întrevedere la acest nivel după instalarea la putere a premierului israelian Naftali Bennett, în iunie.
Gantz s-a deplasat duminică la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene, pentru discuţii cu liderul palestinian centrate pe securitate şi economie, au precizat luni surse oficiale.
Sprijin american
Această întâlnire a avut loc la câteva ore după revenirea lui Bennett din SUA, unde a avut o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a cerut reluarea negocierilor dintre Israel și tabăra palestiniană.
Gantz, care conduce un partid centrist membru al guvernului israelian de coaliţie, l-a asigurat pe Abbas că „Israelul caută să ia măsuri menite să întărească economia Autorităţii Palestiniene”. „Ei au discutat de asemenea despre mijloacele de ameliorare a securităţii şi situaţiei economice în Cisiordania şi în Fâşia Gaza” şi „au convenit să continue dialogul”, precizează un document al Ministerului Apărării israelian.
Presedintele SUA, Donald Trump, a avut o relație apropiată cu Benjamin Netanyahu
Moștenirea Bibi
Relaţiile dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană s-au deteriorat în decursul ultimilor ani. O parte a mass-media internațională, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, la putere între 2009 şi 2021 şi dispreţuit de palestinieni, nu a realizat niciun efort substanţial pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, autorizând expansiunea continuă a coloniilor evreieşti în Cisiordania, considerate ilegale de justiţia internaţională.
Succesorul său, Naftali Bennett, este considerat un naţionalist radical, care se opune creării unui stat palestinian şi care este un fost lider al unui grup de presiune al coloniştilor evrei. Cabinetul său a subliniat că executivul lui Bennett, format din partide începând de la extrema dreaptă până la dreapta naţionalistă, nu are nicio intenţie de a demara noi negocieri de pace cu palestinienii.
Politică palestiniană
Înalţi responsabili israelieni au semnalat intenţia guvernului de la Ierusalim de a întări Autoritatea Palestiniană în faţa islamiştilor aflaţi la putere în Fâşia Gaza. Hamas a câștigat teren în mediile palestiniene din Orientul Mijlociu și importanta diasporă.
Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. În Israel, tirurile de rachete dintre Fâşia Gaza s-au soldat cu 13 morţi. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri
Hamas, mulțumit de victoria talibană
Oficiali ai Hamas efectuează o vizită la Kabul pentru a negocia deschiderea unei reprezentanțe a organizației pe lângă regimul taliban, au declarat surse din serviciile de securitate sudaneze. Informația nu a fost confirmată oficial de liderii Hamas ori ai regimului taliban, declară mass-media sudaneză. O parte din statele occidentale și-au suspendat operațiunile de evacuare ori le-au stopat complet.
Autoritățile de la Khartoum sunt îngrijorate de relansarea mișcărilor radicale islamiste în propria regiune, sub impulsul preluării puterii la Kabul de către talibani. Semnale similare au lansat majoritatea cancelariilor occidentale, îngrijorate că Afganistan poate deveni un refugiu pentru organizațiile teroriste din alte regiuni,
Felicitări teroriste
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza, i-a felicitat anterior pe talibani pentru ‘victorie’, după ce aceştia au preluat din nou controlul în Afganistan.
Gruparea armată palestiniană, considerată teroristă de Israel, UE, SUA şi alte state occidentale, ‘felicită mişcarea talibanilor şi pe conducătorii săi curajoşi pentru această victorie, care este încununarea îndelungatei sale lupte în aceşti ultimi 20 de ani’.
Axa Gaza-Kabul
Hamas, mişcarea islamistă aflată la putere din 2007 în Gaza şi legată de mişcarea Fraţii Musulmani, a urat ‘poporului şi liderilor afgani să ajungă la unitate, stabilitate şi prosperitate’.
În opinia Hamas, ‘victoria’ talibanilor arată că ‘rezistenţa popoarelor, în fruntea cărora (se află) poporul palestinian în luptă, este menită victoriei’.
După două decenii de prezenţă militară occidentală, Afganistanul se află de duminică în mâinile talibanilor, care patrulează pe străzile din Kabul şi s-au instalat la palatul prezidenţial, după colapsul forţelor guvernamentale şi fuga din ţară a preşedintelui Ashraf Ghani.
Insurgenţii islamişti afgani lansaseră în mai o ofensivă în toată ţara, în timp ce Statele Unite şi NATO începeau retragerea forţelor lor militare. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Hamas, noi atacuri incendiare
Armata israeliană a întreprins lovituri aeriene asupra Fâşiei Gaza duminică dimineaţa, după ce baloane incendiare au fost lansate dinspre enclava palestiniană asupra teritoriului israelian.
„Raidurile au vizat un complex militar al Hamas, utilizat pentru fabricarea de arme şi pentru antrenamente, precum şi intrarea într-un tunel terorist adiacent (oraşului) Jabalia”, potrivit unui comunicat al armatei israeliene. „Loviturile (aeriene) au fost întreprinse ca represalii la lansările de baloane incendiare de către Hamas asupra teritoriului (israelian) şi la revoltele violente care au avut loc” sâmbătă, precizează comunicatul.
Proteste Hamas
În timpul serii de sâmbătă, au izbucnit confruntări între armata israeliană şi palestinieni, aceştia din urmă răspunzând apelului mai multor grupări palestiniene din Gaza de a protesta împotriva blocadei impuse de aproape 15 ani de Israel asupra enclavei palestiniene suprapopulate. Armata israelienă a recurs la gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare, în timp ce manifestanţi dădeau foc la pneuri.
Potrivit Ministerului Sănătăţii din Fâşia Gaza, 11 palestinieni au fost răniţi în timpul confruntărilor de sămbătă seara, în timp ce pompierii israelieni au raportat la rândul lor că baloane incendiare lansate din Gaza au declanşat incendii de vegetaţie în Israel. Până în acest moment nu au fost evaluate prejudiciile materiale provocate.
Vânt de război
Timp ce peste un an, începând cu martie 2018, manifestaţii săptămânale au avut loc lângă bariera frontalieră, pentru a cere sfârşitul blocadei şi „dreptul la reîntoarcerea” palestinienilor forţaţi la exil după înfiinţarea statului Israel, în 1948.
Statul israelian acuză Hamas de toate acţiunile întreprinse asupra teritoriului său dinspre enclavă, unde locuiesc două milioane de oameni.
Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul Angela Merkel, a decis, în contextul crizei din Afganistan, reprogramarea vizitei oficiale în Israel. Deplasarea oficială care urma să aibă loc în intervalul 28-30 august, anunţă Guvernul de la Berlin. Aceasta era ultima vizită oficială a cancelarului german, Merkel anunțându-și intenția de retragere după alegerile parlamentare germane din septembrie.
„Vizita cancelarului Germaniei în Israel, programată în perioada 28-30 august, a fost anulată, printr-o decizie luată în consultare cu premierul Israelului, în contextul actualelor evoluţii din Afganistan”, a declarat joi după-amiază Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.
„Ambele părţi au stabilit ca vizita cancelarului Germaniei să fie reprogramată într-un moment viitor”, a precizat Steffen Seibert, conform unui comunicat citat de mass-media. Premierul Israelului, Naftali Bennett, se află în prezent în Statele Unite. Joi liderul de la Ierusalim s-a întâlnit cu preşedintele Joseph Biden. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Știri, UE
Statul Israel, nemulțumit de legislația poloneză
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a respins acuzaţiile Israelului, care a calificat drept „antisemită” o nouă lege poloneză ce limitează posibilităţile de restituire a bunurilor confiscate după al Doilea Război Mondial.
Morawiecki a indicat că decizia anunţată în ajun de ministrul israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, de a-l rechema pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Varşovia, este „lipsită de fundament şi iresponsabilă”.
Schimb de replici
„Nicio persoană care cunoaşte adevărul despre Holocaust şi suferinţele polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate accepta acest mod de a face politică”, a adăugat premierul polonez, acuzând, într-un mesaj pe Facebook, guvernul israelian că acţionează „în interesul unei părţi”.
Morawiecki a estimat că reacţia Israelului „va creşte ura faţă de Polonia şi polonezi”.
Noua lege, promulgată sâmbătă de preşedintele polonez Andrzej Duda, impune un termen de prescripţie de 30 de ani pentru revendicări ale bunurilor spoliate, în general confiscate de regimul comunist după război. Or, cea mai mare parte dintre ele privesc comunitatea evreiască poloneză sau pe descendenţii lor.
După aprobarea miercuri a acestei legi de către parlamentul polonez, ministrul israelian de externe Yair Lapid şi secretarul de stat american Antony Blinken îi ceruseră preşedintelui Duda să nu o semneze, aceasta fiind ultima etapă pentru ca legea să intre în vigoare.
Lege antisemită
„Polonia a aprobat astăzi – şi nu este pentru prima oară- o lege imorală şi antisemită”, declarase ministrul israelian de externe sâmbătă într-un comunicat, anunţând rechemarea însărcinatului cu afaceri.
Premierul israelian Naftali Bennett denunţase o lege „ruşinoasă”, probă a unui „dispreţ scandalos faţă de memoria Holocaustului”.
Noua lege va bloca mii de cereri de restituire a bunurilor confiscate. Guvernul de la Varșovia afirmă că este vorba de a împiedica fraude, dar opozanţii legii subliniază că ea este nedreaptă faţă de persoanele ale căror cereri sunt legitime, în special supravieţuitori ai Holocaustului şi familiile lor, care au întârziat adesea să-şi ceară drepturile.
După război, autorităţile comuniste au naționalizat un mare număr de bunuri rămase fără stăpân pentru că proprietarii lor fuseseră ucişi sau fugiseră.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor spoliate, aşa cum a făcut cea mai mare parte a ţărilor din fostul bloc comunist, lăsându-i pe foştii proprietari să-şi încerce şansa în tribunale. (K.P.)
