de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Republica-Islamică-Iran-își-consolidează-armata
Gardienii Revoluţiei Islamice, considerată armata ideologică a Iranului, au anunţat dezvoltarea unei noi rachete cu rază medie de acţiune, susceptibilă să lovească Israelul.
Potrivit generalului Mohammad Bagheri, şeful statului major al forţelor armate, este vorba despre o rachetă strategică denumită Kheybarchekan (după numele unei victorii a susţinătorilor lui Mahomed în secolul al VII-lea împotriva unui stat evreu din Peninsula Arabă).
Strategie anti-scut
El a prezentat acest dispozitiv cu prilejul unei vizite la o bază de rachete sol-sol a forţelor aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, în prezenţa generalului Amirali Hajizadeh, şeful departamentului aerospaţial.
„Manevrabilitatea şi viteza sa extremă îi permit să atingă ţinte pe o rază de 1.450 km”, precizează mass-media. De „fabricaţie locală”, Kheybarchekan poate străpunge un scut antirachetă.
În 2019, Iranul a anunţat că a testat cu succes o rachetă de croazieră cu o rază de peste 1.350 km.
Pe 24 decembrie anul trecut, Teheranul a lansat 16 rachete balistice la finalul a cinci zile de manevre militare care, potrivit generalilor iranieni, au reprezentat un avertisment pentru Israel. Iranul se află circa 1.500 km de frontierele Israelului.
Răspuns israelian
Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria.
„Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări”, a informat pe Twitter armata israeliană.
Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene „în împrejurimile Damascului”.
Israelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.
De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a sosit la Rabat pentru o vizită istorică în Maroc menită să consolideze cooperarea în materie de securitate la un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale şi în plină tensiune între Alger şi Rabat
Înainte de plecarea din Tel Aviv, Gantz a menţionat „o călătorie importantă în Maroc, care are o notă istorică deoarece este prima vizită oficială a unui ministru (israelian) al apărării în această ţară”.
Acorduri istorice
„Vom semna acorduri de cooperare şi vom continua să ne consolidăm relaţiile. Este foarte important ca această călătorie să fie un succes”, a adăugat Gantz, care urmează să se întâlnească miercuri cu miniştrii marocani ai apărării şi afacerilor externe.
La un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale, vizita îşi propune „să pună piatra de temelie a viitoarelor relaţii de securitate dintre Israel şi Maroc”, a declarat pentru AFP o sursă familiarizată cu vizita, adăugând că urmează să fie semnat un acord-cadru în acest sens.”Până acum a existat o anumită cooperare, dar acum chiar o vom oficializa. Este o declaraţie publică a parteneriatului nostru’, a adăugat oficialul.
Moștenirea procesului Abraham
Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice la începutul anilor 1990, după care Marocul le-a întrerupt la începutul celei de-a doua Intifade, revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.
Israelul şi Marocul au restabilit relaţiile în decembrie 2020 în cadrul Acordurilor Abraham, un proces de normalizare a relaţiilor dintre statul evreu şi ţările arabe susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.
Washingtonul a recunoscut suveranitatea deplină a Marocului asupra Saharei Occidentale, teritoriu disputat cu separatiştii Frontului Polisario, susţinut de Algeria.
Buturuga algeriană
Vizita lui Benny Gantz intervine în contextul în care Algerul a întrerupt relaţiile cu Rabatul în luna august din cauza „acţiunilor ostile” ale regatului, iar Frontul Polisario a decis recent să „intensifice” lupta armată împotriva Marocului.
Rabatul și-a anunțat deja intenția de a cumpăra sisteme de armament israeliene care și-au dovedit eficacitatea pe frontul din Gaza.
Analiștii politici consideră că prima vizită a unui ministru israelian al apărării în Maroc în plină tensiune între Maroc şi Algeria nu pare a fi o simplă coincidenţă.”Este posibil ca, într-un context de tensiune Algeria/Maroc, marocanii (…) să dorească să arate lumii – propriului popor, rivalilor algerieni şi Occidentului – că aprofundează relaţiile cu Israelul, cu tot ce implică aceasta”, au declarat sursele citate.
Marocul nu a abandonat cauza palestiniană, „dar are multe alte interese, multe alte beneficii de obţinut dintr-o recalibrare” a relaţiilor sale, mai consideră sursele citate.
Hamas, susținută de Algeria
Alianța anti-Polisario
Rabatul are un interes deosebit pentru consolidarea relațiilor cu Ierusalimul, pe fondul intensificării mișcării separatiste din zona Saharei Occidentale. Marocul duce o campanie susținută pentru a obține recunoașterea internațională a suveranității sale asupra fostei colonii spaniole.
Până în acest moment mai multe state au deschis oficii consulare în zona aflată în dispută. Printre acestea se numără Bahrain, Gambia, Djibouti, Liberia, Guinea, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Guineea-Bissau, Guinea Ecuatorială, Emiratele Arabe Unite, Sao Tome și Principe, etc.
Surse diplomatice marocane au declarat că Rabatul va solicita părții israeliene deschiderea unuii Consulat General ori consulat onorific la Dakhla ori Laayaoune.
Compania israeliană Ratio Petroleum a anunţat pe 29 septembrie un parteneriat cu Rabat pentru explorarea hidrocarburilor în largul oraşului Dakhla, în Sahara Occidentală.
Organizația Polisario militează pentru independența Saharei de Vest față de Maroc, fiind susținută militar, economic și militar de Algeria.
Criza regională s-a intensificat la scurt timp după normalizarea relaţiilor diplomatice dintre Maroc şi Israel în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii marocane asupra Saharei de Vest. Algerul, care îi sprijină pe separatiştii Frontului Polisario, își afirmă în mod regulat sprijinul pentru organizațiile teroriste precum Hamas. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Guvernul de la Ierusalim alocă 8 miliarde de Euro pentru minoritatea arabă
Guvernul de la Ierusalim a aprobat recent alocarea unei sume de circa opt miliarde de euro pe 5 ani în scopul ameliorării condiţiilor socio-economice pentru minoritatea arabă din Israel.
Acest plan intervine în condiţiile în care coaliţia condusă de premierul Naftali Bennett, care i-a succedat în iunie guvernului lui Benjamin Netanyahu, are până pe 14 noiembrie termen pentru a adopta bugetul de stat şi a evita astfel organizarea de noi alegeri.
Calcule politice
Pentru prima dată în istoria Israelului, un partid arab – islamiştii moderaţi din formaţiunea Ra’am a lui Mansour Abbas – susţine coaliţia de la putere.
Planul pe cinci ani al guvernului israelian prevede investiţii de 30 de miliarde de şekeli (circa 8 miliarde de euro) pentru finanţarea diferitelor iniţiative, în scopul de a „reduce discrepanţa” între minoritatea arabă şi majoritatea evreiască a ţării.
Reprezentând circa o cincime din populaţie, cetăţenii arabi din Israel sunt descendenţii palestinienilor care au rămas în granițele statului israelian după 1948.
Ei deţin paşapoarte israeliene şi au drept de vot, însă minoritatea arabă este lovită de o rată a şomajului mai mare decât media la nivel naţional şi se declară victima discriminărilor de orice fel, în special în materie de locuinţe şi de aplicare a legii.
Manifestații publice
Guvernul israelian a dat de asemenea undă verde unei investiţii suplimentare de 2,5 miliarde de şekeli (670 milioane de euro) pe cinci ani, pentru a lupta împotriva crimelor şi violenţei în oraşele arabe israeliene, unde rata de omucideri şi cazuri de extorcare a atins un nivel fără precedent.
Anterior, mii de cetăţeni arabi israelieni au manifestat la Umm al-Fahm pentru a cere intervenţia statului în stăvilirea acestor violenţe. (M.I.)
de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalimul poate găzdui Cupa Mondială
Ipoteza unei Cupe Mondiale co-organizată de Israel şi un grup de ţări arabe vecine în frunte cu Emiratele Arabe Unite a fost discutată la o întâlnire între preşedintele FIFA, Gianni Infantino şi oficialităţi de la Ierusalim.
Premierul israelian Naftali Bennett a menţionat, într-o scurtă declaraţie, că Infantino ”a lansat ideea că Israelul ar putea găzdui Cupa Mondială 2030 cu alte ţări din regiune, în frunte cu Emiratele Arabe Unite”.
Sprijin FIFA
”Cred că această co-găzduirea este viitorul, aşa că de ce să nu visăm la asta şi să ne gândim la asta, indiferent dacă este vorba de seniori, juniori, bărbaţi sau femei, deoarece Cupa Mondială are acea magie unică pentru a aduce oamenii împreună, pentru a-i apropia”, a răspuns Gianni Infantino, la întrebarea dacă Israelul poate fi co-organizator la o astfel de ediţie a CM.
Infantino a reiterat că FIFA doreşte să contribuie, acolo unde este posibil, la pacea şi stabilitatea regională.
În decembrie anul trecut, Federaţiile de fotbal din EAU şi Israel au semnat la Dubai un acord de cooperare. Preşedintele FIFA, Gianni Infantino, a vorbit atunci de „o zi istorică” pentru sportul cu balonul rotund şi nu numai.
Acord istoric
Acordul a venit la trei luni după anunţul normalizării relaţiilor dintre cele două state. Acesta ar trebui să ducă la cooperarea bilaterală în diverse domenii, printre care şi sportul.
„Este o zi istorică pentru fotbal, dar şi pentru societate, fiindcă trecem de la cuvinte la fapte, de la acorduri la realitate”, declarat la acel moment Gianni Infantino la ceremonia oficială de semnare.
Acordul a fost semnat de preşedintele Federaţiei de fotbal din Emirate (UAEFA), Rashid Humaid Al Nuaimi, şi de omologul său israelian, Oren Hasson.
„Fotbalul este un mesager al păcii, al toleranţei, al coexistenţei, de aceea ne aflăm aici”, declara Rashid Humaid Al Nuaimi. „Astăzi, cred că toată lumea câştigă”, spunea Oren Hasson.
Acordul de cooperare prevedea disputarea unor meciuri amicale la nivelul echipelor naţionale sau de club. Se mai preconizează şi organizarea unor ateliere comune pentru angajaţii federaţiilor.
Mai multe acorduri sportive au fost semnate între cele două ţări în 2020. Clubul israelian Beitar Ierusalim anunţa că aproape jumătate din acţiunile sale au fost cumpărate de un şeic din Emirate. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul de la Ierusalim, tatonări diplomatice la Amman
Preşedintele israelian Isaac Herzog s-a întâlnit în secret cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei la Amman, întrevedere ce a avut loc pe fondul unei încălziri a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
”Săptămâna trecută am avut cu regele Iordaniei o conversaţie foarte lungă, am fost în palatul lui o seară întreagă. A fost o întâlnire extraordinară”, a declarat preşedintele Herzog într-un interviu, din care au fost difuzate extrase de către canalele de televiziune israeliene sâmbătă seara, la o oră de mare audienţă.
Semnale strategice
Interviul urmează să fie difuzat integral duminică, în ajunul Anului Nou Evreiesc, semnal clar al unei schimbări de strategie în epoca politică post-Netanyahu.
”Iordania este o ţară foarte importantă. Am un respect imens pentru regele Abdullah, un mare lider şi un actor regional foarte important” a declarat preşedintele israelian, potrivit unui comunicat.
Textul se referă la o ”întrevedere călduroasă”, la invitaţia regelui Iordaniei, şi în cursul căreia cei doi lideri au discutat ”probleme strategice, la nivel bilateral şi regional”.
Greaua moștenire Bibi
”Printre lucrurile pe care le-am discutat se află subiectele aflate în centrul relaţiilor dintre ţările noastre, în special un acord privind importul de produse agricole (…) problemele energetice, dezvoltarea durabilă şi soluţii la criza climatică pe care le putem promova împreună”, a adăugat comunicatul.
Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în timpul guvernării fostului prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu. (K.P.)
