de Vitalie Goncearov | dec. 16, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.
Intrebat daca toate aceste noi achizitii de armament nu vor aduce impunerea vechilor sanctiuni din partea SUA, Ahmad Reza Pourdastan a raspuns ca Iranul foloseste toate posibilitatile pentru a intari capabilitatea de aparare a tarii in scopuri defensive, in concordanta cu principiile de restrictionare.
Unda verde de la Moscova pentru vanzari de armament
Rusia a dat deja unda verde vanzarilor de armament dupa ce presedintele rus Vladimir Putin s-a aflat la finalul lunii trecute, la Teheran, dupa mai bine de opt ani de zile. El a ridicat astfel interdictia asupra vanzarii si livrarii de material tehnologic legat de industria nucleara iraniana, in mod concret pentru siturile nucleare Fordo si Arak. Decizia este in conformitate cu o rezolutie a ONU cu privire la acordul nuclear dintre Iran si marile puteri. In acest context, Rusia va putea vinde si livra Iranului material si echipamente menite sa ‘modernizeze’ situl nuclear iranian Fordo, precum si pentru reactorul nuclear Arak, potrivit unui decret al presedintelui Putin, publicat luni de Kremlin. Moscova autorizeaza, de asemenea, ‘exportarea de uraniu imbogatit dinspre Iran, intr-o cantitate mai mare de 300 de kg, in schimbul transferarii de uraniu natural’ catre aceasta tara. Potrivit decretului, ridicarea acestor interdictii urmeaza cadrul stabilit prin rezolutia 2231, adoptata in iulie de Consiliul de Securitate al ONU si care a validat acordul nuclear semnat cu putin timp inainte de Teheran si marile puteri.
Aceasta rezolutie prevede abrogarea, in 2016, a sanctiunilor internationale impotriva Iranului, cu conditia ca tarile sa respecte acordul. ‘Calea este libera’ pentru ridicarea sanctiunilor, a declarat joi seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi. Grupul 5+1 s-a pus de acord cu privire la ‘restructurarea si modernizarea’ reactorului nuclear din Arak, a mai spus acesta. Reactorul cu apa grea din Arak se afla in centrul acordului international: el trebuie sa fie modificat intr-un mod care sa nu permita producerea de plutoniu in ‘cantitati militare’. Alt punct problematic al negocierilor il constituie situl Fordo, ascuns sub munte si din acest motiv imposibil de distrus printr-o actiune militara. Acest sit nu poate imbogati uraniu si va trebui sa abandoneze doua treimi din centrifugele sale, potrivit acordului incheiat cu Iranul.
Sisteme antiracheta de ultima generatie
Pe langa modernizarea siteurilor nucleare, Iranul urmeaza a primi sisteme antiracheta de tip S-300 din Rusia pana la sfarsitul anului. Recent, ministrul iranian al Apararii, generalul de brigada Hossein Dehqan, a declarat ca mai multi specialisti iranieni se afla la specializare in Rusia pentru a putea manevra sistemele S-300. Moscova a anuntat, la randul sau, ridicarea interdictiei asupra livrarii de sisteme de aparare antiaeriana S-300 catre Iran, decizie criticata de occidentali si Israel. Iranul va primi o versiune ‘modernizata si actualizata’ a rachetelor S-300, deoarece contractul initial, din 2007, includea rachete produse in acea perioada. Oficialul de la Teheran a mai spus ca livrarea armamentului a „depasit faza de executie” si ca o mare parte a contractului va trebui onorat in mai putin de doua luni.
„Am concluzionat contractul cu partea rusa si (documentul -n.r.) a fost semnat”, a mai spus acesta. La randul sau, Serghei Chemezov, directorul Rostec (coroporatie contralata de statul rus -n.r.), a declarat ca Teheranul si Moscova au semnat un contract pe termen lung pentru livrarea de sisteme antiracheta pentru Iran. Oficialul rus a dat asigurari ca rivalii Iranului din zona Golfului Persic nu au motive sa se simta amenintati de acest contract. “Este vorba de echipamente militare defensive. Si suntem pregatiti sa oferim astfel de sisteme oricarei tari”, a explicat Chemezov ulterior. De asemenea, Rusia se afla in negocieri cu Iranul pentru construirea in comun de aparate de zobr pentru pasagei de tip Tupolev Tu-204.
Contract controversat
Rusia suspendase in 2010 livrarea acestor sisteme catre Iran din cauza unor sanctiuni impuse de Consiliul de Securitate al ONU privind livrarea de armament de ultima generatie catre fortele armate iraniene. Cu toate acestea, presedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret, in aprilie 2015, prin care a permis livrarea sistemelor S-300 catre Iran. Contractul initial de vanzare a sistemelor S-300, in valoare de circa 800 de milioane de dolari, a fost semnat in anul 2007, dar Rusia a decis in 2010 sa suspende livrarea rachetelor ca urmare a sanctiunilor internationale impuse Iranului din cauza programului sau nuclear. Acordul incheiat in iulie in dosarul iranian a permis insa deblocarea contractului.
De altfel, Rusia a ridicat inca din aprilie interdictia privind livrarea de baterii antiaeriene S-300 Iranului, dupa semnarea la Lausanne a unui acord de principiu in problema programului nuclear iranian. Semnarea actualului contract in Rusia si Iran, vine dupa un lung sir de episoade incinse, care au culminat in vara lui 2012 cu o plangere depusa de autoritatile de la Teheran la Centrul de arbitraj comercial international de la Geneva in care a cerut despagubiri de circa patru miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achizitionarea de armament rusesc, in special pentru sistemele antiracheta S-300.
de Isac Mihai | nov. 23, 2014 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel sprijina negocierile directe israeliano-palestiniene
Cancelarul german Angela Merkel a respins ideea ca țara sa să recunoască unilateral Palestina ca stat, precizând că palestinienii și israelienii își pot soluționa disputa îndelungată numai prin negocieri, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Obiectivul trebuie să fie acela ca ambele părți să fie de acord cu o soluție bazată pe coexistența a două state, unul israelian și unul palestinian. De aceea, din punctul meu de vedere, o recunoaștere unilaterală a statului palestinian nu ne-ar face să avansăm pe calea unei soluții bazate pe coexistența a două state”, a mai declarat Merkel.
La randul sau, si Adunarea Națională a Franței va vota la 28 noiembrie 2014 o propunere a deputaților socialiști, majoritari in Legislativul francez, care „invită” autoritatile de la Paris să recunoască Statul Palestina. Acest vot, unul exclusiv simbolic, va avea loc înaintea celui prevăzut să aibă loc în Senatul francez la 11 decembrie.
Potrivit oficialilor Autorității Naționale Palestiniene, circa 135 de țări au recunoscut deja Palestina. În afară de Suedia, alte șapte țări membre actuale ale UE (Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România, Malta și Cipru) au recunoscut statul palestinian, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeana.
Tinta de anvergura
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relata, in urma cu cateva zile, mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european, dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie 2014.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian “trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri “coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut anterior Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Isac Mihai | nov. 21, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Marcu Viadi | iul. 15, 2014 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Inaintea scrutinului prezidential ce va avea loc in Turcia pe 10 august, premierul turc si candidat pentru functia suprema, Recep Erdogan, ataca dur Israelul pentru incursiunile militare pe care le realizeaza in Fasia Gaza. Acesta a folosit termenul de „terorism de stat” pentru actiunile Israelului in teritoriile palestiniene inca din 1948 si a declarat ca actiunile Israelului nu sunt departe de mentalitatea lui Hitler, scrie cotidianul Hurriyet, preluat de Karadeniz Press. „Ceea ce face Israelul in Gaza nu poate fi explicat. Israelul continua sa terorizeze. Trecand peste terorismul individual, Israelul comite teroare de stat”, a declarat el marti in fata grupului parlamentar al AKP. ”Pana cand lumea va continua sa ramana tacuta in fata acestui terorism de stat?”, s-a intrebat Erdogan .
‘Israelul se comporta ca un copil rasfatat si aduce moarte asupra palestinienilor’, a mai lansat Erdogan, care, denuntand ”lipsa de actiune’ din partea opiniei internationale fata de operatiunea militara israeliana, s-a prezentat drept campion al cauzei palestiniene. ”Voi nu sunteti singuri si nu veti fi niciodata’, a subliniat seful guvernului turc, insistand ca tara sa va continua sa acorde asistenta umanitara populatiei din Fasia Gaza. Recep Tayyip Erdogan, considerat favorit in alegerile prezidentiale din august din Turcia, a mai afirmat ca ‘nu se pune problema normalizarii relatiilor cu Israelul atata timp cat acesta continua agresiunea’ impotriva Hamas, cerand in acelasi timp ridicarea blocadei impuse de mai mult timp Fasiei Gaza de catre statul israelian.
Relatiile dintre Turcia si Israel s-au deteriorat grav dupa ce fortele armate israeliene au ucis, in mai 2010, noua activisti propalestinieni turci aflati la bordul navei Mavi Marmara care, alaturi de alte nave, transporta ajutor umanitar spre Fasia Gaza. De mai multe luni, cele doua tari poarta discutii pentru despagubirea familiilor victimelor, dar pana in prezent nu a fost anuntat un acord in acest sens. Presedintele palestinian Mahmoud Abbas urmeaza sa se intalneasca vineri la Istanbul cu liderii turci pentru a evoca situatia din Gaza.
de Marcu Viadi | apr. 29, 2014 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca in urma cu cativa ani, la Davos, Recep Erdogan provoca populist o criza diplomatica criticandu-l pe presedintele Shimon Peres, un moment de cotitura pentru stricarea relatiilor cu Israelul, premierul turc schimba acum strategia. Totul a culminat cu incidentul provocat de asaltul israelian asupra unei flotile care se indrepta catre Fasia Gaza, un atac care a provocat o criza diplomatica. Marti, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anuntat ca relatiile tarii sale cu Isrealul ar putea sa fie normalizate, in saptamanile viitoare, inaintea alegerilor prezidentiale la care cel mai probabil Erdogan va candida. „Am ajuns la un acord asupra indemnizatiei. Trimiterea unor ajutoare umanitare palestinienilor, via Turcia, este cealalta etapa a negocierilor, iar dupa incheierea acestei faze am putea avansa catre un proces de normalizare”, a declarat Erdogan intr-un interviu pentru postul american PBS, difuzat luni. „Am vorbit deja cu colegii mei de la minister si cred ca este o problema de zile, de saptamani”, a precizat premierul, ale carui afirmatii erau traduse in engleza de catre o interpreta. „Sper sa nu se intample ceva care sa schimbe lucrurile”, a adaugat el.
„Procesul de normalizare poate sa inceapa, iar prima etapa a acestui proces va fi, fara indoiala, trimiterea de ambasadori”, a subliniat Erdogan. Ministrul turc de Externe a declarat, la sfarsitul lui martie, ca se intrevede un acord privind indemnizarea familiilor victimelor turce, acesta fiind principalul punct care bloca normalizarea relatiilor diplomatice. Asaltul israelian asupra unei flotile care incerca sa incalce blocada impusa Fasiei Gaza, la 31 mai 2010, s-a soldat cu moartea a noua cetateni turci, la bordul navei-amiral a acestei flotile, Mavi Marmara, inchiriata de catre ONG-ul islamic turc IHH. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat scuze, in mod oficial, in mai anul trecut. „As vrea sa multumesc presedintelui (american Barack) Obama, prietenul meu, pentru eforturile pe care le-a depus, deoarece este o etapa care a fost posibila multumita efoturilor sale”, a declarat Erdogan in interviul pentru PBS. „Scuzele (prezentate) telefonic de catre premierul (israelian Benjamin) Netanyahu au fost rezultatul eforturilor presedintelui Obama”, a insistat el.
Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.
