de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei amenință periodic SUA și Israel
Republica Islamică Iran va riposta împotriva oricărei ţări care realizează atacuri cibernetice asupra obiectivelor sale nucleare, a declarat şeful apărării civile după un incendiu la complexul nuclear din Natanz despre care unii oficiali iranieni cred că ar fi fost cauzat de un sabotajul cibernetic, relatează mass-media internațională, preluată de presa de la București. Complexul de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, aflat în cea mai mare parte în subteran, este una din instalaţiile iraniene monitorizate de inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), agenţia ONU de supraveghere în domeniul nuclear.
Cauze identificate
Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională din Iran a declarat vineri că detaliile şi cauzele acestui accident, care au fost identificate, vor fi anunţate la momentul oportun.
Organizaţia iraniană pentru energie atomică a informat iniţial despre un „incident” produs săptămâna trecută la Natanz, situat într-o regiune deşertică din provincia Isfahan, în centrul Iranului.
„Răspunsul la atacurile cibernetice face parte din puterea de apărare a ţării. Dacă se dovedeşte că ţara noastră a fost vizată de un atac cibernetic, vom răspunde”, a declarat şeful apărării civile Gholamreza Jalali pentru televiziunea de stat.
Acuzații indirecte
Un articol publicat joi de agenţia de ştiri IRNA menţionează posibilitatea unui sabotaj de către duşmani precum Israel şi SUA, fără a acuza însă direct aceste ţări. „Până în prezent, Iranul a încercat să prevină intensificarea crizelor şi formarea unor condiţii şi situaţii imprevizibile”, scrie IRNA. „Dar încălcarea liniilor roşii ale Republicii Islamice Iran de către ţări ostile, în special regimul sionist şi SUA, înseamnă că strategia (…) ar trebui revizuită”.
Surse oficiale iraniene, citate de mass-media internațională, au declarat că ei cred că incendiul a fost rezultatul unui atac cibernetic, similar Stuxnet de acum câțiva ani, dar nu au făcut referire la nicio dovadă.
Natanz este punctul central al programului de îmbogăţire a uraniului din Iran, despre care Teheranul susţine că vizează doar scopuri paşnice. (K.P.)
de Isac Mihai | feb. 8, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav
Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).
Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.
Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.
În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.
La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 21, 2018 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri
Albania, stat membru NATO, este unul dintre cei mai importanti aliati israelieni in Balcani
Albania, stat membru NATO din 2009, a anunţat că ambasadorul Iranului la Tirana şi un alt diplomat iranian au fost expulzaţi pentru că ar fi fost implicaţi în acţiuni ilegale, aparent decizia având legătură cu o presupusă tentativă de a ataca echipa de fotbal a Israelului, potrivit mass-media israeliană, care citează presa locală. Un purtător de cuvânt ale Ministerului de Externe de la Tirana a declarat că cei doi oficiali iranieni au fost expulzaţi pentru „încălcarea statutului diplomatic”, adăugând că decizia a fost luată în urma consultări cu mai multe ţări, printre care şi Israel.
Postul albanez Private Top Channel a relatat că cei doi diplomaţi sunt suspectaţi că ar avea legătură cu un incident de securitate care a avut loc în anul 2016, la un meci de fotbal dintre Albania şi Israel, însă informaţiile vehiculate de postul menţionat nu au fost confirmate de autorităţile de la Tirana, informează cotidianul Times of Israel.
Aproximativ 20 de persoane au fost arestate în Albania şi Kosovo în urma meciului din noiembrie 2016, care a fost mutat în alt oraş din Albania în contextul temerilor că militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic pregăteau un atentat care ar fi vizat acest meci.
Planul de atac terorist ar fi fost coordonat de doi albanezi care au luptat în Siria alături de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic.
Nu este clar în ce fel ar fi fost implicaţi oficiali iranieni în acestă tentativă de atentat în condiţiile în care reţeaua sunnită Stat Islamic consideră Iranul şiit drept inamic.
Autoritățile de la Teheran au acuzat autoritățile de la Ierusalim de fabricare a acestui scandal, acuzații respinse de acestea. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții în Argentina
O întâlnire ”lungă” şi de ”substanţă” între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump ar putea avea loc în marja summitului G20, programat să se desfăşoare între 30 noiembrie şi 1 decembrie în Argentina, a declarat recent Iuri Uşakov, un consilier al Kremlinului, citat de RIA Novosti, relatează agențiile internaționale, citate de KARADENIZ PRESS. Uşakov a subliniat în acelaşi timp că aspecte legate de desfăşurarea acestei întâlniri mai trebuie încă puse la punct cu Washingtonul.
Confruntare amânată
Totodată, întâlnirea dintre Putin şi Trump, anunţată pentru 11 noiembrie la Paris, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, va fi una scurtă, a indicat Iuri Uşakov, pe fondul intensificării divergențelor dintre cele două părți pe diferite dosare geopolitice, inclusiv cel nuclear iranian.
Cei doi lideri nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de la ultimul lor summit din iulie, la Helsinki, o întrevedere ce a provocat indignare în SUA, întrucât s-a considerat că preşedintele american a fost prea conciliant cu omologul său rus, în condiţiile în care Rusia face obiectul unei anchete în Statele Unite pentru ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016.
Deocamdată, Casa Albă nu a făcut nicio declaraţie cu privire la posibilele întâlniri între Putin şi Trump. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, John Bolton, a declarat săptămâna aceasta, după o vizită la Moscova, că i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie a Casei Albe de a efectua o vizită la Washington anul viitor. Bolton a menţionat că întâlnirea dintre cei doi lideri la Paris va fi scurtă şi mai mult ”un exerciţiu de curtoazie”.
Probleme spinoase
Chiar dacă întrevederea Putin-Trump preconizată la Paris nu va fi de lungă durată, Kremlinul consideră că cei doi lideri vor face un schimb de opinii referitor la mai multe teme din actualitatea internaţională, inclusiv relaţiile bilaterale şi Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF), din care SUA şi-au exprimat recent intenţia de a se retrage, conform agenţiei de mass-media de la Moscova.
Relaţiile dintre Moscova şi Washington, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, sunt afectate îndeosebi de divergenţele care persistă cu privire la Siria, Ucraina şi acuzaţiile privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge, notează AFP.
Kremlinul surprins
Putin i-a spus consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.
‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.
Semnarea Intermediate Nuclear Forces Treaty (INF) a fost considerat un succes diplomatic
INF, părăsit de SUA
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
John Bolton s-a întâlnit recent la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.
Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.
Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale.
Puncte slabe
Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.
‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)
