Turcia răspunde în forță PKK

Turcia răspunde în forță PKK

Turcia a efectuat duminică seara atacuri aeriene care au vizat mai multe sectoare în regiunea autonomă a Kurdistanului din nordul Irakului, Ankara confirmând că a vizat 20 de ţinte folosite de luptătorii kurzi din PKK, relatează mass-media regională.

„Avioane ale armatei turce au bombardat sectoare … ale regiunii Bradost în jurul orei 21:20 (18:20 GMT), aşa cum au bombardat şi satul Badran”, au declarat oficiali locali din nordul Irakului.

Operațiuni intense

Într-un comunicat, Ministerul turc al Apărării a recunoscut că a desfăşurat o operaţiune aeriană în nordul Irakului pentru a neutraliza PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, clasificat drept grup terorist de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.

„O operaţiune aeriană a fost desfăşurată în regiunile Metina, Hakurk, Qandil şi Gara din nordul Irakului pe 1 octombrie, la ora 21.00, pentru a neutraliza PKK şi alte elemente teroriste, pentru a preveni atacurile teroriste provenind din nordul Irakului împotriva populaţiei noastre şi a forţelor noastre de ordine şi pentru a asigura securitatea graniţelor noastre”, potrivit comunicatului de presă. Ministerul turc precizează că au fost distruse „20 de ţinte folosite de terorişti”.

Aceste atentate au loc după un atac sinucigaş al PKK la Ankara, care a vizat sediul poliţiei din inima capitalei şi a rănit două persoane.

În Irak, radiodifuzor kurd Rudaw a informat pe site-ul său despre atacuri aeriene pe înălţimile muntelui Qandil, considerat în mod tradiţional un bastion al PKK din apropierea graniţei cu Iranul.

Preşedinţia Kurdistanului autonom irakian, care menţine legături strânse cu autorităţile turce, a condamnat atacul terorist de la Ankara, declarând că „terorismul şi violenţa reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi a stabilităţii regionale”. Şi la Bagdad, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat o „explozie teroristă”.

Armata turcă lansează în mod regulat operaţiuni militare terestre şi aeriene împotriva luptătorilor PKK şi a poziţiilor acestora în nordul Irakului, în Kurdistanul autonom sau în regiunea muntoasă Sinjar. În ultimii 25 de ani, Turcia a instalat câteva zeci de baze militare în Kurdistanul irakian pentru a lupta împotriva grupării PKK, care dispune de baze în această regiune

PKK, atentat terorist

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup armat considerat terorist de Turcia și multe țări occidentale, și-a revendicat responsabilitatea pentru un atac sinucigaș comis duminică dimineață la Ankara, capitala Turciei, în care două persoane au fost rănite.

„O acțiune de sacrificiu a fost comisă împotriva Ministerului de Interne turc de către o echipă dependentă de Brigada noastră a Nemuritorilor”, a declarat grupul armat agenției de presă ANF, apropiată mișcării kurde.

Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care este prezent și în Suedia a fost motivul principal pentru care Turcia s-a opus mult timp aderării Suediei la NATO.

Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut aderarea la NATO ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, renunțând la politicile de nealiniere militară care duraseră de-a lungul deceniilor Războiului Rece.

Ankara a rezistat ratificării timp de luni de zile, acuzând Suedia că face prea puțin împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră teroriste, în principal pe membrii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Share our work
UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

Miniştrii europeni de Interne urmează să se reunească la 18 august, pentru a discuta despre o creştere a numărului migranţilor care pătrund în mod ilegal în Lituania, stat membru UE, dinspre Belarus, a anunţat preşedinţia slovenă a UE.

Având în vedere situaţia de la frontiera lituaniano-belarusă, UE se confruntă cu o ameninţare gravă la adresa securităţii sale şi cu folosirea migraţiei ilegale ca armă de către statul belarus”, scrie Slovenia într-o scrisoare trimisă diplomaţilor.

Reprezentanţi ai Agenţiei europene a grănițelor, Frontex, şi ai Europol urmează să participe la această reuniune pentru a facilita adoptarea unei strategii viabile.

Demersuri diplomatice

Slovenia insistă ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte măsuri în vederea apărării acestei părţi a frontierei externe a UE şi ca Lituania să fie susţinută în continuare.

UE l-a convocat anterior pe însărcinatul cu afaceri belarus la Bruxelles, protestând față de politica guvernului de la Minsk.

Blocul comunitar a învercat să obțină suspendări ale zborurilor dintre Minsk și unele state de origine a migranților, discutând în acest sens cu guvernul irakian. Bagdad s-a transfomat într-o poartă de acces a migranților din Irak, Siria, Pakistan, Iran și Afganistan către UE, cu sprijinul direct al autorităților belaruse. (K.P.)

Share our work
Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Cehia se retrage din IrakArmata cehă a anunţat că şi-a retras contingentul format din 30 de soldaţi aflaţi în misiune în Irak din motive de securitate şi răspândire a noului coronavirus, relatează mass-media de la Praga. „Un Airbus A-319 militar cu 30 de soldaţi ai armatei cehe venind din Irak a aterizat marţi seară pe aeroportul (militar) Praga-Kbely”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Forţele cehe din Irak erau formate din soldaţi desfăşuraţi în cadrul operaţiunii Inherent Resolve, a misiunii NATO în această ţară, precum şi pregătirii în domeniul chimic, culegerii de informații şi poliţiei militare.

„Ne retragem temporar soldaţii din cauza restricţiilor importante impuse sarcinilor operaţionale”, a declarat generalul Josef Kopecky, comandantul forţelor terestre. „Motivele ţin de ameninţările pentru securitatea, pandemia actuală de coronavirus şi, de asemenea, de restructurarea prevăzută a celor două misiuni”, a adăugat el.

Anterior, Irakul a impus la nivel naţional măsuri foarte stricte împotriva noului coronavirus, raportând 20 de decese şi 233 de cazuri confirmate de COVID-19.

La rândul său, Cehia a anunțat peste 1.400 de cazuri de contaminare şi două decese. (N.G.)

Share our work
Editorial: Generația Z nu vede războiul care urmează

Editorial: Generația Z nu vede războiul care urmează

Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global

Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global

Unii dintre noi ne-am născut în plin Război Rece, care a urmat celor două cumplite conflagrații mondiale. Chiar și așa, spectrul unor noi conflicte armate (cu păcănit de arme, zgomot de șenile și sânge și morți și răniți) ni s-a părut mult prea îndepărtat, până nu am avut de a face cu ”Loviluția” din 1989, Mineriada, Războiul de pe Nistru, Războiul din fosta Iugoslavie. Am crezut că sfârșitul celui de-al XX-lea secol ne va consolida pacea. Am avut parte exact de reversul monedei pe care soarta ne-o întoarce mereu, în jocul vieții și al morții.

Dacă noi, cei din generația X (sau generația decrețeilor, așa cum, cu ”candoare”, ne-a gratulat o tânără crescută în puf și educată la școli scumpe, pe banii lui papá), am avut partea noastră de războaie, pe care le-am trăit din plin, din păcate, nici generațiile Y și Z nu sunt scutite de conflicte armate.

Conștientizarea pericolului!

Generația Y (cei născuți după 1990) a avut partea ei de războaie, dar, fiind prea fragedă, nu a conștientizat perfect momentul, ci doar a suferit consecințele. Generația Y a ”trăit” mai mult începerea războiului permanent din Afganistan și războiul din Irak, războiul din Georgia și cel din Ucraina.
În schimb, Generația Z sau Milenialii sau ”Generația Fulg de Nea” (poreclă/ denumire peiorativă folosită de Generațille X și Y) este total indiferentă de realitatea războaielor din lumea reală. Născută după anul 2000, Generația Z este paralelă cu tot ce se întâmplă la nivel global și strategic, din punct de vedere militar. În schmb este implicată total în realitatea virtuală de pe tablete și smartphone.
Oricât am vrea să sperăm, Generația Z nu este pacifistă. Este doar izolaționistă și elitistă. Generația ”Fulg de nea” este – printr-o comparație nu tocmai forțată – corespondentul tinerilor din Hitlerjugend, din Organizația Străjerilor Carliști și din cea a Pionierilor comuniști.
Cei din Generația Z consideră că Lumea este a lor și că pot să facă ce vor cu ea, doar din butoane, numai că nu prea știu ce vor, de fapt.
Urmează o altă conflagrație mondială. Marea întrebare este: ”Ce va urma după Generația Z?”

Marius Alin Bâtcă

Share our work
NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, a declarat azi ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, citat de mass-media germană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarația oficialului german vine la câteva zile după ce un înalt responsabil al SUA, citat de mass-media, declara că „nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”.

Germania, centrul nervos al sistemului

„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen, înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
De altfel, este de aşteptat ca miniştrii apărării să aprobe la reuniunea NATO crearea a două noi centre de comandă.

Centru pentru protejarea liniilor maritime

Unul ar avea ca scop protejarea canalelor maritime între nordul Americii şi Europa. Centrul de comandă pentru Atlantic se va concentra „pe protejarea liniilor maritime de comunicare între nordul Americii şi Europa, precum şi alte infrastructuri critice”, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit dpa, noul centru ar urma să îşi aibă sediul în SUA. Printre altele, prin Atlantic trec cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date.

Al doilea centru de comandă ar urma să fie în Germania şi ar avea ca scop „îmbunătăţirea mişcării rapide de trupe şi echipamente în cadrul Europei”, a mai spus Stoltenberg.

Capacitate extinsă

NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.

Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak.

Îngrijorare americană

Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de consolidarea legăturilor în domeniul apărării dintre țările Uniunii Europene, considerând că acest lucru riscă să submineze NATO care se confruntă cu o Rusie tot mai activă, relatează mass-media internațională. „Nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO.

Soldați UE pentru Afganistan

Wheelbarger a mai precizat că SUA vor să se asigure că o cooperare mai strânsă între statele UE nu va reduce rolul membrilor NATO în Afganistan şi Irak. Oficialul American a dat aceste declaraţii în condiţiile în care Jim Mattis, secretarul Apărării din SUA, se va întâlni la Bruxelles cu omologii săi din ţările NATO. În contextul acestor întâlniri, este de aşteptat ca Mattis să încurajeze statele membre ale alianţei să-şi sporească cheltuielile militare. De asemenea, Washingtonul pledează şi pentru o intensificare a cooperării între statele NATO în condiţiile în care SUA consideră ameninţarea reprezentată de Moscova drept o prioritate a noii sale strategii de apărare.

PESCO, contestat neoficial de SUA

În urmă cu trei luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său,  Wheelbarger a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (Mihai Isac)

Share our work