de Razvan Iorga | nov. 24, 2017 | Caucaz, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Președintele României Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, că va negocia cu omologul său de la Kiev, Petro Poroșenko, prevederile din noua Lege a Educației adoptată în Ucraina care afectează minoritatea română și căreia îi va fi suprimat treptat dreptul la educație în limba maternă. Iohannis a spus că va negocia cu Poroșenko până această problemă se va rezolva.
„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.
Unirea R. Moldova cu România, proiect nefezabil
El a mai declarat că în momentul de față, unirea R. Moldova cu România nu ar fi un proiect fezabil și că R. Moldova trebuie să se dezvolte prin reforme interne proprii.
„Nu cred că putem să abordăm chestiunea printr-o cale indirectă. Moldova este angajată clar pe calea europeană și deocamdată are Acordul de asociere și toată legislația secundară care decurge de acolo, este între timp perfectată, iar toate acestea trebuie implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea ea un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă în acest moment. (…)România este foarte hotărâtă să sprijine Republica Moldova în parcursul ei european. Dacă acest parcurs va însemna integrare în UE sau altceva, depinde de moldoveni și nu de noi, în Româania. Noi suntem dispuși să oferim sprijinul dorit de Republica Moldova cu speranța, totuși, că acest parcurs va fi unul european.”, a declarat Iohannis.
El a mai adăugat că România va sprijin erforturile de europenizare ale R. Moldova. „Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Republica Moldova este în centrul preocupărilor românești și există semne bune: reformele merg înainte, sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar își dorește să accentueze și să consolideze parcursul european(…) Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova prin diverse programe de perfecționare, de colaborare, dar inclusiv prin măsuri foarte concrete”, a precizat președintele dând exemplul ajutorului financiar pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a spus Iohannis.
„La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și insituțional și nu doar de câteva zile, de câțiva ani și avem intenția fermă să continuăm pe această cale”, a declarat Iohannis.
Summitul de vineri de la Bruxelles reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.
Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.
Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul
Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.
„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București
De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.
Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.
Sprijin pentru apropierea de UE
Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.
La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale
de Razvan Iorga | oct. 9, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri, UE
Președintele României, Klaus Iohannis, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, la Adunarea Parlamentară a NATO ce s-a desfășurat la București, că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune. „Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după vizita la Cotroceni.
El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune. „Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici — unitatea de integrare a forțelor NATO — care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.
România, tot mai implicată
La rândul său, președintele României Klaus Iohannis a precizat că prezența acestei Brigade Multinaționale reprezintă interesul sporit al NATO și al României la creșterea securității în Marea Neagră. „Ne aflăm în plin proces de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în Flancul estic al Alianței. Faptul că România găzduiește Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est indică gradul înalt de preocupare și implicare a țării noastre pentru creșterea nivelului de securitate, nu doar în țara noastră, ci în întreaga regiune a Mării Negre. Pentru noi rolul de furnizor de securitate și stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care odată realizat ne propunem să-l consolidăm și să-l adaptăm evoluțiilor regionale și globale”, a spus Iohannis, la Craiova.
Sursă de stabilitate regională
De asemenea, Stoltenberg a mulțumit Guvernului României pentru alocările de 2% din buget pentru domeniul apărării. „Vreau să îmi exprim recunoștința față de România, pentru contribuțiile aduse NATO în mai multe sectoare, în toți acești ani”, a spus secretarul general al NATO. El a vorbit despre implicarea României din punct de vedere al trupelor trimise în teatrele de operații, dar și despre prezența pe teritoriul țării noastre a Brigăzii multinaționale NATO și a sistemului antirachetă de la Deveselu. Stoltenberg a subliniat importanța României ca o sursă de stabilitate în regiune.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.
Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.
După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.
Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.
La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.
România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.
În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.
Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.
Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!
Publicat în EvZ Moldova
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Președintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, că România urmărește atent dezvoltările din țările riverane și apropiate bazinului Mării Negre. „În același timp, continuăm să fim preocupați de evoluțiile din domeniul securității din regiunea noastră, dar și din jurul acesteia. Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare serioasă. Suntem încă martori ai unor acțiuni întreprinse în detrimentul principiilor și normelor dreptului internațional.
Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră a îngreunat cooperarea regională și a adus încrederea reciprocă la unele dintre cele mai scăzute niveluri istorice. De aceea, comunitatea internațională ar trebui să sprijine în mod activ cooperarea regională, să stimuleze măsuri de consolidare a încrederii și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv.
Declarația lui Iohannis vine pe fondul intensificărilor acțiunilor militare ale Rusiei în această zonă, cu precădere cele față de Ucraina, dar și reîncălzirea tensiunilor în regiunea transnistreană.
