Prima sedinta a Comisiei comune pentru integrare europeana dintre Parlamentele Republicii Moldova si Romaniei

Prima sedinta a Comisiei comune pentru integrare europeana dintre Parlamentele Republicii Moldova si Romaniei

Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi ai Republicii Moldova a avut loc, marţi, la Chişinău.
Senatorul român Titus Corlăţean a declarat, la finalul reuniunii, că obiectivele comisiei comune sunt clare, o susţinere constantă şi concretă a R Moldova în procesul de aderare la UE. “Noi, ca stat membru al UE putem sprijini Republica Moldova prin expertiză şi experienţa din procesul de negocieri, dar şi politic prin susţinerea în relaţia cu alte Parlamente din statele UE. Astăzi am semnat două documente, regulamentul de funcţionare a comisiei şi o rezoluţie politică prin care exprimăm susţinere totală în procesul de negocieri asupra Acordului de liber schimb şi liberalizării regimului de vize”, a spus senatorul român, informează Moldpres.
La rândul sau, deputatul moldovean Ana Guţu, co-preşedinte al comisiei comune din partea Republicii Moldova, a menţionat, la finalul reuniunii, că Republica Moldova mizează pe transferul de asistenţă din partea României pentru a putea evita unele erori în procesul sau de integrare europeană.
„Această rezoluţie de fapt vine să afirme încă o dată sprijinul din partea României, din partea parlamentarilor români al eforturilor de integrare europeană a Republicii Molodva, sprijinul în contextul negocierilor privind aceste documente pe care noi intenţionăm să le semnăm cu Uniunea Europeană în viitorul apropiat, în anul următor chiar şi sigur că este important să trecem şi la o agendă concretă în continuare, în cadrul următoarei reuniuni care probabil va avea loc la toamnă, la Bucureşti, unde de domenii concrete vom vorbi, despre subiectele care ne interesează privind armonizarea legislaţiei noastre la acquis-ului comunitar”, a precizat Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău.

Întâlnire cu Vlad Filat

De asemenea, şi prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu delegaţia Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României. În cadrul întrevederii, a fost efectuat un schimb de opinii privind stadiul actual al dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, situaţia social-politică şi procesul de integrare europeană a ţării.
Premierul a menţionat că agenda de cooperare bilaterală este una plină şi a dat asigurări că Guvernul Republicii Moldova este angajat în realizarea acesteia. Vlad Filat a subliniat nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor moldo-române pe dimensiunea guvernamentală, exprimând gratitudine pentru sprijinul României acordat atât în plan bilateral, cât şi internaţional.
La rândul său, Titus Corlăţean a apreciat evoluţia relaţiilor moldo-române şi rolul Guvernului Republicii Moldova în vederea dezvoltării dialogului politic cu România. Senatorul a menţionat că, prin activizarea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României, se doreşte sincronizarea activităţii pozitive a Guvernelor din cele două state şi pe dimensiunea parlamentară.

R E Z O L U Ţ I A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ŞI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA DE SPRIJIN POLITIC AL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, sprijină aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
Republica Moldova este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Parlamentul României, prin intermediul contactelor susţinute cu Parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE şi Parlamentul European, sprijină eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Noi, parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, afirmăm necesitatea accelerării negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană, obţinerea regimului de liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să călătorească în UE.
Încurajăm, în continuare, cooperarea intensă, la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect important menit să impulsioneze procesul complex de transformare instituţională, reformare şi modernizare a Republicii Moldova, din perspectiva îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi din perspectiva cooperării multilaterale în plan regional.
Parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, subliniază importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană cheamă Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la intensificarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale pentru asigurarea condiţiilor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi pentru lărgirea sprijinului politic în statele membre UE, la nivel guvernamental, pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană vor monitoriza felul în care Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova implementează documentele bilaterale asociate obiectivului strategic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Share our work
Romania-R Moldova: Comisia comuna pentru integrare europeana se intalneste la Chisinau

Romania-R Moldova: Comisia comuna pentru integrare europeana se intalneste la Chisinau

Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi al Republicii Moldova, va avea loc marţi, la Chişinău.
În cadrul Reuniunii, membrii Comisiei parlamentare comune vor face o trecere în revistă a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE, vor efectua un transfer de expertiză în domeniul integrării europene şi vor adopta Rezoluţia Comisiei comune pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului României de sprijin politic al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. La finalul Reuniunii, membrii Comisiei vor susţine un briefing de presă.
Potrivit agendei de lucru, pe parcursul zilei de 20 martie, delegaţia Parlamentului României va avea întrevederi separate cu Prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul Justiţiei Oleg Efrim, Preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru Tănase.
Din delegaţia Parlamentului român fac parte preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, precum şi senatorii Toader Mocanu, Dan Ruşanu, Cristian David, Almos Albert, Sorin Serioja Chivu, dar şi deputaţii Nicuşor Păduraru şi Tudor Panţîru.
Programul vizitei delegaţiei române la Chişinău cuprinde întâlniri cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Igor Corman, cu Ana Guţu, Co-preşedinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, cu Primul-ministru Vlad Filat, cu ministrul justiţiei Oleg Efrim, cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, precum şi cu lideri ai grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Integrare Europeană.
Comisia comună pentru integrare europeană a fost constituită în conformitate cu Protocolul de colaborare şi parteneriat dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. Co-preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană din partea Parlamentului Republicii Moldova este deputata Ana Guţu.

Share our work
Romania ajuta R. Moldova in procesul de integrare europeana

Romania ajuta R. Moldova in procesul de integrare europeana

Igas si RoibuCooperarea cu România, pe segmentul afacerilor interne reprezintă o prioritate în relaţiile bilaterale, iar sprijinul Guvernului de la Bucureşti este un suport important, în calea Republicii Moldova spre integrarea europeană. Alexei Roibu, ministrul moldovean al Afacerilor Interne a menţionat că instituţia pe care o conduce va menţine unui ritm înalt de reforme şi transformări democratice şi se va alinia la standardele europene. Ministrul Administraţiei şi Internelor al României, Constantin Traian Igaş, se află într-o vizită oficială de 2 zile în Republica Moldova, în perioada 20-21 octombrie. Oficialul roman a fost întâmpinat joi, de omologul său moldovean, Alexei Roibu în punctul de trecere al frontierei Leuşeni. Cei doi miniştri au semnat actele de transmitere, în posesia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a două maşini de teren şi două ambarcaţiuni, ce constituie o donaţie din partea României. Ministrul de Interne de la Chişinău, Alexei Roibu a adus sincere mulţumiri pentru donaţie şi a menţionat că aceste bunuri vor contribui la consolidarea capacităţilor de combatere a crimelor transfrontaliere, de rând cu alte bunuri, care au mai fost oferite din partea României în ultima perioadă. Pe parcursul zilei cei doi miniştri au avut o şedinţă de lucru, în cadrul MAI, împreună cu membrii delegaţiilor ambelor state, şefi ai direcţiilor. Au fost abordate teme ce ţin de colaborarea interministerială, dar şi relaţiile poliţieneşti dintre România şi Republica Moldova. Ministrul Roibu a informat delegaţia română despre şedinţa misiunii de evaluare a implementării acţiunilor Blocului III „Ordine publică şi securitate. Protecţia datelor cu caracter personal”, al Programului naţional de implementare a Planului de Acţiuni R. Moldova-UE în domeniul liberalizării regimului de vize, care a a avut loc în perioada 18-19 octombrie, în cadrul MAI. În acest context, Alexei Roibu a menţionat că MAI de la Chişinău va fi recunoscător, dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor al României va susţine Republica Moldova să treacă la cea de-a II-a fază de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. “Consider că acoperirea operativă a segmentului de frontieră moldo-român, împotriva pericolelor fraudării, reprezintă un imperativ, care trebuie să canalizeze relaţiile noastre în domeniu. Totodată, este necesar de a uni eforturile noastre în vederea identificării şi realizării proiectelor de asistenţă financiară, în vederea dotării corespunzătoare a subdiviziunilor specializate în combaterea traficului ilicit de mărfuri, droguri, arme, substanţe radioactive”, a declarat Alexei Roibu. La rândul său, ministrul român, Constantin Traian Igaş s-a arătat satisfăcut de relaţiile dintre cele două Ministere. Oficialul a propus organizarea unei şedinţe comune de lucru, pentru a aborda chestiuni ce ţin de cooperarea poliţienească în zona de frontieră, unde ar putea fi invitaţi şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina.

Share our work
Romania sprijina R. Moldova pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Justitiei

Romania sprijina R. Moldova pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Justitiei

Oleg Efrim Catalin Predoiu AGERPRESRomânia se oferă să sprijine Chişinăul pentru integrarea europeană şi elaborarea unei Strategii pentru Dezvoltarea Justiţiei în Republica Moldova. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut marţi, o întâlnire de lucru cu omologul său din Republica Moldova, Oleg Efrim. La discuţiile dintre cei doi oficiali a luat parte şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, iar din partea Ministerului român al Justiţiei, secretarul de stat, Lidia Barac şi secretarul general, Gabriel Tănăsescu, precum şi experţi din cele două instituţii şi din cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti. Discuţiile dintre cei doi miniştri au vizat, în principal, cooperarea între cele două ministere, pentru armonizarea legislativă, sprijinul reciproc pentru reformele din domeniul Justiţiei, precum şi sprijinul în domeniul integrării europene a republicii Moldova. „Ministerul Justiţiei din România are cu Ministerul Justiţiei din Republica Moldova o cooperare la nivel strategic care vizează schimbul de experienţă, vizează armonizarea politicilor în domeniul Justiţiei şi, de asemeni, sprijinul reciproc în ceea ce priveşte integrarea europeană. Direcţiile din ministere se consultă permanent în domenii privind elaborarea legislativă şi probaţiunea. Am oferit burse şi alte forme de şcolarizare pentru pregătirea agenţilor de penitenciar. Cooperarea este deci o realitate.”, a declarat ministrul român al Justiţiei. Cei doi demnitari au subliniat necesitatea intensificării dialogului şi a colaborării punctuale privind elaborarea unei viitoare strategii de dezvoltare a Justiţiei ca serviciu public în Republica Moldova şi au convenit ca specialiştii din cele două ministere să fie în continuă legătură. „Instrumentele juridice bilaterale trebuie evaluate de direcţiile de drept internaţional şi tratate din cele două ministere. Dorim să dezvoltăm o platformă de comunicare on-line, printr-un portal, care să permită inclusiv videoconferinţele între cele două ministere.” a mai spus ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Nu în ultimul rând, cei doi omologi au discutat despre reorganizarea hărţii instanţelor din Republica Moldova, Cătălin Predoiu prezentând procesul similar din ţara noastră în cadrul căruia s-a propus închiderea instanţelor şi a unităţilor de parchet cu volum mic de activitate, proces impus de nevoia concentrării resurselor umane şi a constituirii unor unităţi puternice de instanţe şi parchete. „Dacă în plan tehnic lucrurile sunt în afara oricărui dubiu, cu privire la necesitate şi la finalizare, în plan politic lucrurile stau mai dificil, în mod firesc închiderea unor instanţe ridică probleme în dezbatere politică pentru că fiecare parlamentar doreşte să-şi păstreze instanţele în propria circumscripţie. Accesul la Justiţie înseamnă în primul rând garanţii privind un act de justiţie de bună calitate. Aceasta presupune o schemă de personal adecvată. Se impune concentrarea magistraţilor în instanţe şi unităţi de parchet mai mari, capabile să rezolve incidentele procedurale, să asigure specializarea şi să aplice noile coduri.”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Share our work