Basescu inspecteaza resursele energetice din Marea Neagra descoperite recent de Exxon si Petrom OMV

Basescu inspecteaza resursele energetice din Marea Neagra descoperite recent de Exxon si Petrom OMV

Seful statului Traian Basescu va vizita, luni, la ora 12.30, nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei ExxonMobil, anunta Administratia prezidentiala de la Cotroceni. Pe data de 3 februarie, presedintele declara ca si-a amanat, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, vizita ce urma sa aiba loc a doua zi pe vasul de explorare al ExxonMobil, care foreaza pe blocul Neptun din Marea Neagra. La inceputul unei intrevederi la Palatul Cotroceni cu reprezentantii ExxonMobil si Petrom, Traian Basescu isi exprima regretul ca a trebuit sa fie amanata aceasta vizita pe vasul Deepwater Champion, care urma sa fie efectuata la invitatia operatorilor petrolieri. Ian Fisher, directorul general al sucursalei ExxonMobil Explorare si Productie Romania, l-a informat pe seful statului ca operatiunea de forare demarata la sfarsitul lunii decembrie a progresat in ultimele saptamani, insa a fost incetinita din cauza vremii furtunoase. El a subliniat ca nava de forare are o tehnologie ultramoderna si, in ciuda vremii furtunoase si a marii agitate, nu s-a deplasat decat un metru de la locul de forare. „Am inteles ca tehnologia de la bordul navei este ca in Star Trek?”, a intrebat Basescu. Reprezentantul ExxonMobil i-a raspuns ca tehnologia folosita la forare a avansat foarte mult, putand fi comparata cu cea din serialul SF. Pe nava Deepwater Champion sonda de forare este actionata prin „joystick-uri”, un progres extraordinar fata de tehnologia de acum 30 de ani, a spus el.

Teritoriul recuperat din litigiul cu Ucraina

Fisher i-a spus presedintelui ca sonda navei are o capacitate de forare de pana la 3.000 de metri adancime, desi nivelul la care se foreaza acum in Marea Neagra este de 1.000 metri. Presedintele Basescu a subliniat in intrevederea cu reprezentantii companiilor petroliere ca blocul Neptun in care foreaza acum ExxonMobil si Petrom este situat pe teritoriul recuperat acum doi ani de la Ucraina, de la sud-est de Insula serpilor. ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filiala a companiei Exxon Mobil, impreuna cu Petrom, au inceput forajul de explorare la sonda Domino1, prima sonda de explorare in ape de mare adancime din sectorul romanesc al Marii Negre, potrivit unui comunicat al Petrom. „Sonda Domino 1 este situata in blocul Neptun, la 170 kilometri de tarm, in ape cu adancimea de aproximativ 1000 de metri si va fi forata cu tehnologie de ultima generatie. Forajul va fi executat de catre vasul ultramodern de clasa mondiala Deepwater Champion, care a sosit recent in apele romanesti dupa finalizarea programului de foraj offshore din Turcia. Se estimeaza ca operatiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile”, se arata in comunicatul Petrom. Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adancime din perimetrul Neptun.

Share our work
Resursele energetice din Marea Neagra, vizata de investitori străini

Resursele energetice din Marea Neagra, vizata de investitori străini

Compania Sterling Resources, noua stapana a resurselor energetice din Marea Neagra

Compania Sterling Resources, noua stapana a resurselor energetice din Marea Neagra

Reprezentanţii consorţiului international format din companiile Sterling Resources, PetroVentures şi Gas Plus au declarat, saptamana trecuta, in cadrul unei intalniri cu ministrul roman al Economiei, Ion Ariton, că vor investi între 500 milioane dolari şi un miliard de dolari în explorarea de hidrocarburi din Marea Neagră. „Ministrul Economiei, Ion Ariton, a primit, azi (joi – n.r.), delegaţia reprezentanţilor consorţiului format din companiile Sterling Resources, PetroVentures si Gas Plus, pentru explorarea de zăcăminte de hidrocarburi în Marea Neagră. Reprezentanţii consorţiului au anunţat că vor investi în următoarea perioadă între 500 de milioane şi un miliard de dolari în explorări în zonele Ana şi Doina, care fac parte din perimetrele Pelican şi Midia, concesionate de la Statul Român”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei de la Bucuresti.
Reprezentanţii consorţiului au arătat că au finalizat toate negocierile şi procedurile cerute de legislaţia românească pentru reluarea explorărilor în perimetrele concesionate din Marea Neagră. Reamintim ca directorul general al companiei canadiene Sterling Resouces, Mark Beacom, afirma în luna iunie 2011 că necesarul de investiţii în cele două perimetre petroliere ale companiei din Marea Neagră se ridică la 500 milioane de dolari, sume care pot fi obţinute „fără probleme”. Sterling Resources mai deţine active petroliere în Marea Britanie, România şi Franţa.

Contract controversat

Contractul de concesiune încheiat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu Sterling Resources este în atenţia opiniei publice după ce Curtea Internaţională de Justiţie a decis în februarie 2009 că României îi revine 79,3% din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră.
Ulterior a început o dezbatere politică privind acordul cu Sterling, generată de o hotărâre a Guvernului condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu, aprobată la sfârşitul mandatului sau, care face referire la concesiunea perimetrelor Pelican şi Midia din Marea Neagră către compania canadiană.
Totodata, mai mulţi lideri politici de la Bucuresti au afirmat, de mai multe ori, că fostul premier Tăriceanu a acordat Sterling Resources mai multe drepturi decât erau prevăzute în contractul iniţial, şi au susţinut inclusiv rezilierea acordului. În aprilie 2010 Curtea de Conturi a arătat, într-un raport referitor la acordul petrolier încheiat cu Sterling, că au existat „abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi fapte pentru care sunt indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale”.

Share our work
Sterling Resources vrea sa vanda concesiunile de la Marea Neagra

Sterling Resources vrea sa vanda concesiunile de la Marea Neagra

Sterling vrea sa iasa din ecuatia energetica

Sterling Resources vinde concesiunile din Marea Neagra

Controversata firma Sterling Resources vrea sa-si vanda concesiunile de la Marea Neagra, a declarat recent, intr-o emisiune la The Money Channel, Cristian Petrescu, membru in Comisia de industrii din Camera Deputatilor, informatia fiind confirmata si de seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, relateaza mass-media de la Bucuresti. Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera in perimetrele XIII Pelican si XV Midia, intre ANRM si Sterling Resources Ltd., are o durata de 30 ani contractuali calculati de la data intrarii in vigoare a ESPA (n.r. adica a Contractului de Explorare si Impartire a Productiei incheiat intre Rompetrol SA si Enterprise Oil Exploration Limited si Canadianoxy (Romania) Ltd., la 6 august 1992), cu dreptul de prelungire cu o perioada aditionala de pana la 15 ani, conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea Petrolului, potrivit actului aditional.
Sterling Resources Ltd. este o companie canadiana cu sediul la Calgary, Provincia Alberta. Resources Ltd. este listat la bursa din Toronto TSX Venture Exchange, actiunile sale tranzactionandu-se sub simbolul „SLG”. Sterling Resources Ltd. desfasoara operatiuni petroliere in Marea Britanie (atat in Marea Nordului cat si pe uscat), in Franta si in Romania (atat pe uscat – Perimetrul Sud Craiova, cat si in Marea Neagra – Perimetrele Pelican si Midia).

Negocieri cu repetitie

Compania Sterling Resources nu este la prima incercare de vanzare a concesiunilor, E.ON Romania purtand anterior negocieri pentru a achizitiona gaze posibil extrase de aceasta companie din platforma continentala din Marea Neagra. „Purtam de cateva luni discutii cu cei de la Sterling Resources, pentru a achizitiona gaze pe care ei le-ar putea extrage din platforma continentala. Nu este probabil ca noi sa participam la licitatiile de concesiune pentru acele perimetre”, a precizat, citat de mass-media de la Bucuresti, directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak.
Reamintim ca pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterling Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. Grupul E.ON activeaza in sectorul electricitatii si al gazelor naturale, este prezent in 30 de tari, are un volum anual de vanzari de aproape 69 miliarde euro si are aproximativ 88.000 angajati.

Colaborare petroliera

Sterling Resources a incheiat cu Grup Servicii Petroliere un contract de foraj petrolier in Marea Neagra, a declarat anterior reprezentantul in Romania al companiei canadiene de petrol si gaze, Stephen Birrell. Contractul presupune saparea unui singur put, lucrarile urmand sa inceapa la finele lunii iulie si sa fie derulate de platforma Prometeu, aflata in proprietatea Grup Servicii Petroliere. Birrell nu a dezvaluit valoarea contractului, dar a precizat ca in viitor Sterling Resources intentioneaza sa coopereze cu Grup Servicii Petroliere pentru lucrari similare. „Intentionam sa mai lucram cu ei”, a spus Birrell. Oficialii Grup Servicii Petroliere nu au oferit informatii suplimentare. Grup Servicii Petroliere este specializata in foraj marin si este controlata de omul de afaceri Gabriel Comanescu. La sfarsitul anului 2005, compania a cumparat de la Petrom sase unitati mobile de foraj marin pentru 115 milioane de dolari, a adaugat sursa citata.

Contrac desecretizat

Compania a fost supusa unei intense mediatizari in timpul procesului de la Haga cu Ucraina vizand demarcarea platoului continental din Marea Neagra, mass-media si clasa politica solicitand desecretizarea  contractului. Astfel, la inceputul lunii februarie 2009, prin ordinul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Guvernul a decis desecretizarea contractului cu firma Sterling Resources privind concesionarea resurselor de gaz si petrol din zona Insulei Serpilor din Marea Neagra. „In plus, pentru ca contractul prevedea clauze de confidentialitate, s-a obtinut de la firma Sterling Resorces acordul pentru ca detaliile contractului sa fie facute publice. De asemenea, contractul va fi publicat pe site-ul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale”, a adaugat premierul Emil Boc, citat de Hotnews. „Contractul prevede ca Sterling Resources poate face exploatarea resurselor din Marea Neagra, dupa decizia Curtii Internationale de Justitie de la Haga”, a anuntat Emil Boc.
Reamintim ca printr-o Hotarare de Guvern, emisa de Guvernul Tariceanu (hotararea nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul si gazele din jurul Insulei Serpilor au fost concesionate firmei Midia Resources. „Vom analiza sub aspect legal modalitatea in care un contract de explorare si impartire a productiei a fost transformat in contract de acord petrolier si de concesiune, vom studia exact tot cadrul legal, si vom analiza si oportunitatea realizarii unui asemenea demers din perspectiva consecintelor economice si a evaluarilor pentru bugetul de stat”, a anuntat la momentul respectiv premierul Emil Boc. Primul ministru preciza la momentul respectiv ca specialistii Guvernului vor cauta si solutii pentru modificarea clauzelor privind exploatarile din perimetrele Midia si Pelican.

Share our work
Romania, subiect de campanie electorala in Ucraina

Romania, subiect de campanie electorala in Ucraina

Ultranationalistul cere "masuri dure" impotriva Romaniei

Ultranationalistul Oleg Tiahnibok cere "masuri dure" impotriva Romaniei

Liderul miscarii nationaliste Svoboda din Ucraina, Oleg Tiahnibok, candidat in alegerile prezidentiale din Ucraina, a cerut „masuri dure” impotriva „provocarilor romanesti la adresa Ucrainei”, relateaza agentia de presa LigaBiznesInform, preluata de mass-media de la Bucuresti. „Profitand de slabiciunea si pasivitatea guvernului ucrainean, Romania pretinde Basarabia si Transnistria – teritoriu pe care la vremea respectiva Hitler i l-a daruit aliatului sau roman Antonescu. Este vorba de teritorii care fac parte astazi din regiunile Odesa, Cernauti, Nikolaev si Vinnita ale statului ucrainean”, a declarat liderul miscarii Svoboda, citat de serviciul de presa al propriului partid. „Daca in Ucraina ar fi existat autoritati puternice, Romania nici nu ar fi indraznit sa aiba vreo pretentie la Ucraina, iar Curtea Internationala de Justitie de la Haga nu ar fi aprobat o decizie prin care statul ucrainean a pierdut o parte din teritoriul sau. Slabiciunile Ucrainei le-au permis romanilor sa rezolve destul de usor in favoarea lor probleme importante pentru ucraineni”, mai sustine Tiagnibok. „Bucurestiul nu este de oprit nici in fata diversiunilor economice impotriva Ucrainei, in special in Delta Dunarii. Incearca sa creeze un nou punct de conflict – Insula Serpilor”, sustine acesta, adaugand ca, potrivit expertilor, in segmentul de platou continental pierdut de Ucraina in favoarea Romaniei se afla numai rezerve prospectate de gaze naturale de 70 de miliarde de metri cubi si de petrol de 12 milioane de tone.
„Fara indoiala, Ucraina nu ar trebui sa accepte aceasta decizie a Curtii Internationale. Trebuie facut apel la comunitatea internationala, pentru a initia cat mai curand posibil revizuirea deciziei discriminatorii a instantei de la Haga fata de Ucraina”, declara politicianul ucrainean. Totodata, in opinia sa, „Bucovina ar putea deveni urmatorul punct fierbine pe harta Europei”. „Motivul – guvernul Romaniei care incalca in mod deliberat legislatia internationala oferind pasapoarte romanesti locuitorilor din regiunea Cernauti a Ucrainei. Conform datelor serviciilor secrete, circa 80.000 de ucraineni detin astazi ilegal cetatenia statului vecin”, a acuzat Tiahnibok, spunand ca, „in paralel, Bucurestiul solicita extinderea scolilor cu predare in limba romana in Ucraina si chiar dicteaza interpretarea proprie a unor evenimente istorice”. „Asemenea imixtiuni in afacerile interne ale Ucrainei sunt fara precedent pentru un stat membru al NATO si Uniunii Europene”, pretinde liderul miscarii Svoboda, apreciind ca „raspunsul la aceste instigari trebuie sa fie unul dur”, mai relateaza LigaBiznesInform, citata de mass-media de la Bucuresti.

Precedent periculos

Ultranationalistul ucrainean Oleg Tiahnibok nu este la prima iesire publica impotriva Romaniei. Anterior acesta declara ca Ucraina ar trebui sa coopereze activ cu aliatul sau natural Bulgaria pentru a contracara ambitiile Turciei fata de Crimeea si aspiratiile Romaniei fata de o parte a teritoriului ucrainean. „In Balcani, ar trebui sa acordam atentie Bulgariei si sa cooperam activ cu aceasta, Bulgaria putand deveni un factor restrictiv pentru Turcia, care isi indreapta privirile spre Crimeea noastra, si Romania, care, ca membru NATO, isi afiseaza deschis aspiratiile catre o parte a teritoriului ucrainean”, declara Tiahnibok, liderul Svoboda si deputat in consiliu local al regiunii Lvov, zona recunoscuta ca fief al ultranationalistilor ucraineni.
Potrivit acestuia, in Europa se formeaza in prezent doua axe verticale: Paris-Berlin-Moscova si, respectiv, Madrid-Roma-Belgrad-Moscova, iar Ucraina se afla intre acestea ca „intre ciocan si nicovala”. Aliatii naturali ai Ucrainei fiind tarile scandinave, Polonia, Belarus si Bulgaria, celor doua „axe orizontale” Kievul ar trebui sa le opuna o „axa verticala – o uniune de la Marea Baltica la Marea Neagra, in care si-ar avea locul si Bulgaria”, crede Tiahnibok. Dupa crearea unei asemenea uniuni, Kievul ar trebui sa isi directioneze politica externa spre regiunea Marii Caspice, de mare importanta strategica pentru accesul la resursele energetice, mai afirma nationalistul ucrainean.

Bancher extremist

Un alt candidat fara sanse reale la alegerile prezidentiale ucrainene este Serghei Tighipko, fost ministru de finante in guvernul de la Kiev, care si-a axat campania electorala pe acuzatiile impotriva Romaniei, cunoscand o ascensiune spectaculoasa in ultimele doua luni, situandu-se in prezent pe locul trei in intentiile de vot ale electoratului ucrainean, dupa Viktor Ianukovici si actualul premier, Iulia Timosenko.
Serghei Tighipko a declarat ca realizarea proiectului Romaniei Mari reprezinta o amenintare directa la adresa Ucrainei, ucrainenii avand obligatia sa se opuna, potrivit agentiei de presa Unian. Fostul ministru de finante si presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei a adaugat si faptul ca mentinerea Republicii Moldova ca stat independent este in interesul strategic al Ucrainei, referindu-se la afirmatiile presedintelui interimar moldovean Mihai Ghimpu, care a spus cu ocazia „Zilei Unirii” ca este roman. Recent, Inna Bogoslovskaia, candidata din esalonul doi la presedintia Ucrainei, s-a plans Moscovei ca nimeni nu este capabil sa apere Ucraina de pretentiile teritoriale ale vecinilor, unul dintre aestia fiind Romania. Lidera Partidului Vece, apropiat lui Viktor Ianukovici, a subliniat faptul ca problema de securitate a tarilor care au renuntat la armele nucleare, cum ar fi Ucraina, Belarus si Kazahstan, nu a fost inca rezolvata.

Angajamente electorale

Candidatul considerat a avea cele mai mari sanse la alegerile prezidentiale din Ucraina, Viktor Ianukovici, fost premierul al Ucrainei si presedinte al Partidului Regiunilor (n.r.-rusofon), a incheiat cu principala organizatie care reprezinta interesele romanilor din Ucraina un acord in care isi ia angajamentul sa obtina statutul de limba oficiala pentru limba romana la nivel regional, in schimbul sustinerii sale la alegeri de catre minoritatea romana, relateaza saptamanalul „2000”, citat de mass-media de la Bucuresti.
In conformitate cu „acordul de parteneriat”, organizatia romanilor ucraineni s-a angajat sa „participe activ la campania pentru candidatul Ianukovici in timpul campaniei electorale”. „Desigur, doar campania in sprijinul lui Ianukovici nu poate explica sustinerea limbii romane – trebuia sa se gaseasca o acoperire mai serioasa. Bunaoara, asigurarea functionarii limbilor minoritatilor nationale in Ucraina sau a reformei administrativ-teritoriale a Ucrainei in conformitate cu principiile descentralizarii pe baza intereselor regionale. Intre altele, seriozitatea intentiilor lui Ianukovici fata de diaspora romana din Ucraina este atestata de documentul semnat de acesta cu secretarul executiv al ‘Comunitatii romanilor din Ucraina’ Aurica Bojescu”, mentioneaza saptamanalul citat, in acelasi comentariu. „Probabil, romanii vor fi inselati la fel ca rusii carora Ianukovici le promite oficializarea limbii ruse ca limba de stat in Ucraina de foarte mult timp”, anticipeaza publicatia mentionata, evocand in context o declaratie facuta la 9 decembrie de Viktor Ianukovici, potrivit caruia, pentru a rezolva problema limbii, ar fi suficient ca Ucraina sa adopte o lege privind limbile prin care sa implementeze cerintele Cartei europene a limbilor regionale.
„Am pregatit deja o serie de proiecte legislative. Pentru adoptarea lor, sunt suficiente 226 de voturi in parlament si semnatura presedintelui. Dupa ce voi fi ales presedinte eu voi semna aceste legi ce prevad conditiile pentru dezvoltarea limbilor si culturilor in zonele locuite compact de vorbitori ai altor limbi decat ucraineana – rusi, bulgari, greci, romani”, a afirmat Ianukovici.

Declaratii romanofobe

Drept replica, contracandidatul Serghei Tighipko, si el candidat la alegerile prezidentiale din 17 ianuarie 2010, l-a acuzat pe Ianukovici de „comert” cu integritatea teritoriala a tarii, conform portalului BIZ.liga.net. Serviciul de presa al lui Tighipko subliniaza ca „Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. „Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii ‘patriei istorice'”. Intr-un comunicat emis luni de staff-ul lui Tighipko, se mentioneaza necesitatea descentralizarii administrative in Ucraina, dar nu pe calea crearii de autonomii cultural-nationale, ci recurgand la modelul UE de subsidiaritate – autoritatile centrale trebuie sa se ocupe de problemele ce depasesc atributiile administratiilor locale.
„Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat periodic Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de „glorificare a agresorilor de catre partea romana”. De asemenea, in luna octombrie 2009, Tighipko spunea ca Ucraina „trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. „Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tighipko, citat de Agerpres. Discursrul anti-romanesc al lui Tighipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, si citat de portalul Ukraine-Nachrichten.de, unde politicianul a avertizat asupra „pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste „pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tighipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.

Pericolul Basescu

„Toti candidatii la functia de presedinte al Romaniei folosesc activ tema Romaniei Mari”, a declarat pentru agentia de presa ucraineana Rosbalt deputatul Radei Supreme, Taras Chernovil, membru al comisiei parlamentare pentru afaceri internationale, citat de mass-media locala. „Basescu a semnat decretul corespunzator. Chiar linistitul, de regula, si rationalul ministru de Exerne al Romaniei si care pretindea, la randul lui, la functia suprema, a devenit nationalist si face speculatii de factura national-populista”, crede deputatul ucrainean. „Nu este nici un secret ca romanii impart de mult pasapoarte in Ucraina de vest. Din pacate, MAE ucrainean nu a reactionat deloc la acest gen de actiuni si, evident, trebuie aduse modificari la nivel legislativ care sa prevada introducerea responsabilitatii penale pentru dubla cetatenie, care este interzisa constitutional”, a concluzionat fostul colaborator al lui Viktor Ianukovici. In opinia lui, acest lucru demonstreaza ca Romania este o tara imatura, iar NATO si UE s-au grabit primind-o in randurile lor. „Nu Ucraina, ci Romania creaza o noua zona de conflict cu vecinii, iar NATO trebuie sa reactioneze la asemenea initiative”, mai adauga membrul Radei Supreme de la Kiev.

Imperialism electoral

Conform datele facute publice de serviciul de presa al Comisiei Electorale Centrale de la Kiev, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, Republica Moldova se numara printre tarile cu cei mai multi electori ucraineni stabiliti in afara Ucrainei. Potrivit CEC de la Kiev, care foloseste date oficiale puse la dispozitie de MAE ucrainean, in Republica Moldova se afla aproximativ 72 de mii de cetateni ucraineni cu drept de vot. In alegerile prezindentiale din Ucraina, acestia vor putea vota la doua sectii de votare, la Ambasada din Chisinau si Consulatul General din Balti. In Germania, numarul votantilor originari din Ucraina se cifreaza la circa 102 mii. In Rusia, numarul electorilor ucraineni alcatuieste putin peste 57 de mii, iar cei mai putin electori ucraineni sunt in Italia, 1109 persoane.
In alegerile prezidentiale din Ucraina, fixate pentru 17 ianuarie 2010, vor vota ucraineni din diaspore din 25 de tari. Numarul total al cetatenilor ucraineni care vor fi inclusi in listele de vot se ridica la circa 37 milioane. Kievul va organiza 33 mii 695 de sectii de votare, dintre care 113 peste hotare, mai precizeaza sursa citata.

Share our work