Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.

Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.

Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.

Vizită la Naftali Bennett

Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.

Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.

Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.

Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.

Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)

Share our work
Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Knesset-ul de la Ierusalim (n.r.-parlamentul unicameral israelian) a adoptat o lege care permite guvernului să utilizeze serviciul de securitate internă, Shin Beth, pentru localizarea persoanelor infectate cu noul coronavirus, al căror număr se află într-o creştere rapidă, relatează Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Legea a fost adoptată în a treia şi ultimă lectură, cu 53 de voturi pentru şi 38 împotrivă, voturi furnizate în mare parte de deputații coaliției dintre premierul Netanyahu și partenerul său, Benny Gatz, ministru al Apărării și viitor premier al guvernului de coaliție de la Ierusalim din noiembrie 2021. Legislația limitează utilizarea capacităților tehnologice de supraveghere ale Shin Beth la o perioadă de trei săptămâni, până la 22 iulie, şi la cazurile ‘care nu pot fi supravegheate în alt mod’.

Război juridic

Premierul Benjamin Netanyahu a dispus în martie conducerii Shin Beth să colecteze date despre cetăţeni şi să le localizeze telefoanele mobile, în cadrul ‘războiului’ împotriva pandemiei.

Folosirea Shin Beth, principalul serviciu de informații interne israelian, specializat pe combaterea terorismului și contraspionaj, a trezit numeroase critici din partea unei părți a societății civile și clasei politice de la Ierusalim. Programul a fost blocat de Curtea Supremă, care a cerut guvernului israelian la sfârşitul lunii aprilie să-l reglementeze printr-o legislație specială.

Premierul Netanyahu nu a atacat decizia, iar implicarea Shin Beth a luat sfârșit în data de 10 iunie, revenind asupra decizie după creșterea exponențială a cazurilor de infectare. Șeful guvernului de la Ierusalim a depus săptămâna trecută un nou proiect de lege, iar o echipă de miniştri, coordonată de Benny Gatz, fiind responsabilă cu implementarea și evaluarea rezultatelor.

Deputatul Zvi Hauser, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset-ul de la Ierusalim, care a coordonat efortul parlamentar de adoptare al noii legislații a declarat că nu există ‘alternativă civilă’ la capacităţile Shin Beth.

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Antiterorism pandemic

Autoritățile de la Ierusalim au raportat peste 26 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care aproximativ 1000 în ultimele 24 de ore, fiind semnalate și peste 300 de morți de la începutul crizei pandemice.

Statul Israel a mai folosit tehnologia serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, măsura adoptată de Knesset permițând poliţiei şi Shin Bet demararea monitorizării telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create inițial pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, considerată printre cele mai avansate din lume, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi persoanele de contact. Tehnologia a jucat un rol important în micșorarea semnificativă a atacurilor cu caracter terorist de pe teritoriul israelian, în contextul intensificării divergențelor cu partea palestiniană.

În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb, adversari obișnuiți ai premierului Netanyahu, au renunţat la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Falanga Mossad

Conform relatărilor din presa israeliană, Ierusalimul a folosit, similar altor state, toate mijloacele, inclusiv serviciile secrete, pentru a obţine materiale medicale, mai ales aparate pentru respiraţie asistată. ”Folosim toate conexiunile noastre speciale pentru a câştiga lupta şi a face probabil ceea ce face toată lumea: să obţinem stocuri destinate altora”, a spus agentul prezentat sub pseudonimul ”Het”, în cadrul programului de investigaţii Uvda al postului de televiziune israelian Canal 12.

Mossadul a adus în Israel sute de  transporturi de echipamente sanitare, inclusiv ventilatoare pentru secţiile ATI, şi alte materiale importante pentru combaterea pandemiei. ”Am supervizat multe operaţiuni în trecut, dar niciodată nu am gestionat una atât de complexă”, mărturiseşte spionul israelian, subliniind că au avut loc și eșecuri.

Preţurile echipamentelor şi materialelor sanitare au crescut în lume chiar şi de patru ori în timp ce toate ţările caută asiduu astfel de produse devenite tot mai greu de găsit pe măsură ce pandemia se extinde, notează spionul israelian, citat de mass-media de la Ierusalim. (Mihai Isac)

Share our work
Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

Criză pandemică

După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.

Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Școlile, sub asediul COVID-19

Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.

Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.

‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.

Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)

Share our work
Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Iohannis, rugat să mute ambasada României la Ierusalim

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Împlinirea a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului a fost aniversată luni seara, la Bucureşti, la iniţiativa Rabinului Comunităţii Originarilor din România, Josef Wasserman, în prezenţa a numeroşi participanţi din mediul politic, administrativ, oameni de afaceri, scriitori, artişti, jurnalişti, se arată într-un comunicat remis agențiilor de presă. „Trăim de 52 de ani în Ierusalim, capitala poporului evreu. Multe generaţii au visat, dar nu au ajuns la astfel de clipe. Acest dar frumos pe care l-am primit se datorează şi celor care n-au uitat Ierusalimul şi au fost ataşaţi trup şi suflet de-a lungul mileniilor care s-au scurs de la dărâmarea Templului”, a declarat Josef Wasserman cu prilejul evenimentului.

Ambasada, problemă delicată

„Cu prilejul împlinirii a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului îl rog de aici, de la Bucureşti, pe preşedintelui României, pe care l-am cunoscut personal, să fie în continuare un exemplu pentru toate ţările din Europa şi să fie de acord cu mutarea ambasadei. România totdeauna a fost aproape de poporul israelian şi în timpuri grele când mulţi au părăsit relaţiile cu Israelul. Este de neînţeles de ce sunt încă popoare care nu vor să meargă pe drumul SUA şi să spună: ‘Respectăm fiecare ţară cu capitala lor’. Nu cred că cineva din Israel sau din America ar fi avut curajul să spună ‘capitala României nu este Bucureşti”, a mai spus Josef Wasserman.

Rabinul a subliniat apoi importanţa Oraşului Sfânt pentru toate popoarele: „Dumnezeu ‘invită’ fiecare om credincios la Ierusalim, deoarece Ierusalimul este locul liber pentru toate cele trei religii. Trebuie să fie numai pace între toate popoarele şi să ne unim toţi sub credinţa în Dumnezeu, căci, dacă vom face acest lucru, vom trăi într-o societate mult mai bună”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Ziua Ierusalimului

El a adăugat că a venit direct la Bucureşti, după ce a serbat duminică la Ierusalim, împreună cu mii de oameni, 52 de ani de la unificarea oraşului.

„Ieri (duminică – n.r.), noi am sărbătorit acolo Ziua Ierusalimului, şi astăzi (luni – n.r.) am continuat această veselie. Să fii vesel de ziua Ierusalimului în Ierusalim este ceva normal, dar este foarte important să ajungi la Bucureşti şi să întâlneşti prieteni din Parlament, Primărie, scriitori, jurnalişti, creştini şi evrei care vin să sărbătorească această zi şi să audă despre importanţa Oraşului Sfânt, în care orice om de orice religie se poate ruga – este ceva unic, care nu se poate găsi nicăieri în lume. Eu cred că unirea credinţei în Dumnezeu, unirea spre locul cel mai sfânt pentru toate religiile care este Ierusalim, este un motiv destul de bun că toţi ne rugăm la acelaşi Tată unic, la Dumnezeu, pentru a trăi într-o societate mai bună”, a spus Josef Wasserman.

Marșul Vieții

El a mai anunţat că pe 30 iunie va avea loc, la Iaşi, a cincea ediţie a „Marşului Vieţii”, la care îi invită atât pe preşedintele Klaus Iohannis, cât şi pe premierul Viorica Dăncilă.

„Tot împreună trebuie să nu uităm trecutul şi mă refer la acele zile negre din istoria poporului român, când, în perioada 1940-1944, au fost ucişi aproape 400.000 de evrei din singurul motiv că s-au născut evrei. De aceea, alături de mulţi prieteni colaboratori, vom ajunge pe 30 iunie la Iaşi, la Marşul Vieţii, prilej cu care îi vom comemora pe toţi cei care au fost ucişi la cimitirul unde sunt îngropaţi 14.000 de evrei. (…) L-am cunoscut pe preşedintele Iohannis, la prima sa vizită în Israel, este un om deosebit, şi l-am invitat şi la Marşul Vieţii. Şi sper că în acest an va fi alături de noi, ca să poată da un exemplu viu pentru tânăra generaţie care trebuie să ştie ce s-a întâmplat. Vom trimite o invitaţie şi premierului Viorica Dăncilă. Cred că participarea unor personalităţi precum preşedintele, prim-ministru, ambasadori ai SUA şi Israelului – care deja şi-au dat acordul – contează mai mult decât un an de cursuri despre Holocaust”, a precizat Rabinul Wasserman. (N.G.)

Share our work