Resetarea relatiilor dintre Turcia si Franta: Erdogan l-a invitat pe Hollande la Ankara

Resetarea relatiilor dintre Turcia si Franta: Erdogan l-a invitat pe Hollande la Ankara

Turcia l-a invitat pe preşedintele francez François Hollande în vizită la Ankara şi a anunţat joi că îşi va retrage măsurile impuse Franţei în urma unor tensiuni legate de problema genocidului armean.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a invitat pe preşedintele Hollande să efectueze o vizită în Turcia în cadrul unei întâlniri avute la Rio de Janeiro, cu prilejul summitului asupra dezvoltării durabile Rio+20, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Premierul Erdogan a amintit cu această ocazie că ultima vizită de stat a unui preşedinte francez în Turcia a fost în urmă cu 20 de ani.
François Hollande a declarat, la rândul său, că o astfel de vizită ar fi un “privilegiu”, fiind favorabil acesteia, precizează Anadolu. Potrivit sursei, cei doi lideri au reiterat importanţa deschiderii unei noi pagini în relaţiile dintre Turcia şi Franţa. Ulterior, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu a indicat că sancţiunile impuse Parisului “nu mai sunt de actualitate”, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către François Hollande.
“Domnul Erdogan a dat instrucţiunile necesare după întrevederea sa cu preşedintele Hollande (…) Sancţiunile nu mai sunt de actualitate datorită noii poziţii a Franţei”, a subliniat Ahmet Davutoglu într-un interviu. Acesta a mai precizat că va efectua o vizită la Paris la 5 iulie.
După adoptarea unui proiect de lege de către Adunarea Naţională franceză la sfârşitul anului trecut care sancţiona negarea genocidului armean în perioada 1915-1917, a cărui existenţă este contestată de Turcia, Ankara şi-a suspendat cooperarea sa politică şi militară cu Franţa. Legea a fost ulterior declarată neconstituţională de către Consiliul Constituţional al Franţei. În ciuda anunţării acestor sancţiuni, cooperarea politică a continuat totuşi între cele două ţări, în special în dosare precum cel al situaţiei din Siria.

Share our work
Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.

Share our work
Resetarea relatiilor dintre Turcia si Franta: Erdogan l-a invitat pe Hollande la Ankara

Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat joi seara preşedintelui ales al Franţei, Francois Hollande, pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegeri, şi şi-a exprimat speranţa că într-o „nouă eră” în relaţiile turco-franceze.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat de asemenea, în timpul convorbirii telefonice, că speră ca „relaţiile turco-franceze vor fi de acum scutite de problemele artificiale care le afectează”. Sunt încrezător că o nouă eră se va naşte în relaţiile noastre, i-a dat asigurări premierul turc interlocutorului său.
Ankara speră să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Parisul odată cu plecarea de la putere a lui Nicolas Sarkozy, personalitate nepopulară în Turcia din cauza opoziţiei sale ferme faţă de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Într-o reacţie imediată la alegerea socialistului Francois Hollande, Erdogan şi-a exprimat speranţa că „noua perioadă din Franţa va fi foarte diferită de precedenta în relaţiile franco-turce”.
La sfârşitul anului 2011, premierul turc l-a acuzat pe Sarkozy că doreşte „să obţină sprijin electoral folosindu-se de ura muslumanilor şi a turcilor”, după votul în Franţa a unui text de lege care incriminează negarea genocidului armean, pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată. Textul a fost în cele din urmă cenzurat de Consiliul Constituţional.
În altă ordine de iedei, ambasadorul Franţei în Siria, Eric Chevallier, a anunţat că îi va vizita vineri pe sirienii care au găsit adăpost în taberele de refugiaţi create în sud-estul Turciei. Diplomatul francez se va deplasa la Kilis şi Islahiya, în apropierea frontierei cu Siria, pentru a demonstra „solidaritatea Franţei cu cetăţenii sirieni care şi-au găsit refugiu în aceste tabere”, se menţionează într-un comunicat difuzat în capitala turcă.

Share our work
Resetarea relatiilor dintre Turcia si Franta: Erdogan l-a invitat pe Hollande la Ankara

Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.

Share our work