de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
GUAM, încercare timidă de opoziție în fața Kremlin-ului
”Republica Moldova predă astăzi președinția GUAM Ucrainei” a declarat la Chișinău deputatul moldovean Vadim Pistrinciuc, Președintele Adunării Parlamentare GUAM, în marja celei de-a 11-a sesiuni a Adunării Parlamentare a organizației, care a avut loc la Chișinău, fiind găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. ”Prioritățile președinției Republicii Moldova au vizat dezvoltarea relațiilor comerciale între țări, în special prin coridorul de transport, fiind semnate documentele necesare în acest sens, precum și consolidarea dialogului politic cu partenerii GUAM. În perioada președinției noastre am insistat asupra unul dialog multilateral între țările noastre în cadrul organizațiilor internaționale”, a adăugat Vadim Pistrinciuc.
Amenințări necunoscute
”Amenințări pentru securitatea regională sînt teritoriile nerecunoscute, secesioniste, prezența militară străină pe teritoriul țărilor noastre, aspecte legate de dependența energetică, propagandă și dezinformare. De aceea avem nevoie de acțiuni comune pentru a ne promova interesele și aspirațiile la nivel internațional”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu.
La rândul său, Președintele Adunării Baltice, Valerijus Simulik a menționat că GUAM reprezintă un important instrument de cooperare, iar Adunarea Baltică va oferi sprijin pentru implementarea reformelor în țările GUAM, consolidarea instituțiilor democratice și asigurarea securității regionale. La lucrările sesiunii au participat delegații parlamentare din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova, precum și reprezentanți ai Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (ODDE-GUAM) și ai Adunării Baltice. Republica Moldova a deținut Preşedinţia Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică GUAM pe parcursul anului curent. GUAM are drept scop dezvoltarea cooperării între state prin consolidarea stabilității și securității comune în spațiul european.
Kiev-ul preia conducerea GUAM
Kremlinul, criticat la unison
Statele membre ale GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova – au subliniat necesitatea de a-şi uni eforturile şi a-şi coordona mai bine poziţiile pentru a-şi putea apăra integritatea teritorială, conform declaraţiilor făcute de reprezentanţi ai celor patru ţări în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a organizaţiei, vineri, la Chişinău, potrivit mass-media de peste Prut.
Responsabili din cele patru foste republici sovietice au criticat implicarea Rusiei în alimentarea conflictelor teritoriale şi chiar agresiuni militare, în special în Georgia şi în Ucraina.
Discuţiile în carul reuniunii (27-28 septembrie) s-au axat pe securitatea informaţională în regiune, precum şi pe interacţiunea în cadrul organizaţiilor internaţionale.
Organizaţia a fost înfiinţată în 2006 cu scopul dezvoltării cooperării între state prin consolidarea stabilităţii şi securităţii comune în spaţiul european. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina reneagă CSI
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a propus Guvernului de la Kiev să pregătească documentația necesară privind încetarea oficială a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poroșenko și-a exprimat poziția în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului. „Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participării noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizația de la Minsk”, a spus Poroșenko.
Demers politic
În același timp, președintele Ucrainei a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat în scopul verificării dacă se respectă interesele naționale ale statului. „Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.
CSI a fost fondata în decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.
Ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.
GUAM, relansat pe axa Chișinău-Kiev
GUAM pe val
Republica Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) în anul 2018, va organiza în luna iunie o reuniune a prim-miniştrilor statelor GUAM, precum şi un forum de afaceri, care va întruni reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au relatat anterior pentru Infotag, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că despre aceasta s-a discutat la întrevederea la Chişinău a ministrului Tudor Ulianovschi cu secretarul general al GUAM, Altai Efendiev.
«Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al GUAM, abordează acest for drept o platformă pentru intensificarea şi amplificarea colaborării în cadrul organizaţiei», a spus ministrul, vorbind despre priorităţile RM în acest context.
Tudor Ulianovschi şi Altai Efendiev au avut un schimb de opinii privind formatul de colaborare GUAM +, care include diverse proiecte de colaborare între GUAM şi partenerii tradiţionali, în special, SUA şi Japonia, dar şi perspectivele dezvoltării unor relaţii cu membrii Grupului Vişegrad.
Agendă ambițioasă
În opinia ministrului de Externe de la Chișinău, scopul principal al acestui segment de activitate al GUAM este elaborarea şi implementarea proiectelor concrete în diverse domenii. Potrivit comunicatului, secretarul general al GUAM a spus că agenda propusă de preşedinţia în exerciţiu a RM este una «ambiţioasă, cu spirit practic în activitatea organizaţiei, care urmează să se soldeze atât cu rezultate palpabile pentru cetăţenii statelor-membre, cât şi să aprofundeze colaborarea statelor-membre al GUAM în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale».
Republica Moldova deţine preşedinţia rotativă în GUAM începând cu 1 ianuarie 2018, iar vizita Secretarului General al organizaţiei are drept scop examinarea în comun cu autorităţile ţării noastre a diverselor aspecte ce ţin de exercitarea preşedinţiei şi de activitatea organizaţiei.
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică este o iniţiativă regională formată din patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova. Aceasta a fost constituită la 23 mai 2006 la summit-ul GUAM de la Kiev, când şefii statelor au semnat Statutul Organizaţiei. Printre obiectivele sale principale se numără stabilirea valorilor democratice; asigurarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului; asigurarea dezvoltării durabile; consolidarea securităţii şi a stabilităţii internaţionale şi regionale; aprofundarea integrării europene pentru a crea un spaţiu comun de securitate, precum şi extinderea cooperării economice şi umanitare. (M.B.)
de Anatol Terzi | nov. 10, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, a declarat luni in cadrul celei de-a 7-a sesiuni a Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM), ca Republica Moldova continua sa implementeze Acordul de liber schimb cu UE si in beneficiu regiunii separatiste transnistrene, in ciuda dificultatilor politice. „impreuna cu partenerii nostri europeni facem tot posibilul pentru a conecta regiunea transnistreana la noul Acord de Liber Schimb, astfel incit aceasta sa poata beneficia, ca parte a Moldovei, de noile oportunitati economice”, a mentionat presedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Piedica conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre
Oficialul de la Chisinau a subliniat ca pe toate teritoriile celor patru state membre ale GUAM – Republica Moldova, Ucraina, Georgia si Azerbaidjan – exista conflicte inghetate care impiedica dezvoltarea tarii si cresterea nivelului de trai pentru cetateni. De aceeasi parere au fost si reprezentantul Ucrainei, Rustam Raupov si vicepresedintele Parlamentului georgian Zurab Abashidze. „Pentru trei state membre ale GUAM, semnarea Acordului de asociere cu UE reprezinta un nou capitol in relaţia cu Uniunea Europeana, dar si necesitatea unor transformari importante pentru implementarea acestor acorduri, in special a celor de liber schimb. Prin semnarea acestor acorduri noi nu dorim doar fortificarea relatiilor cu Uniunea Europeana, dar sa devenim membri ai marii familii europene”, a spus Abashidze.
„Criza din Ucraina a demonstrat ineficienţa totala a instituţiilor existente si a mecanismelor europene de securitate. Organizaţiile si structurile care erau obligate sa asigure securitatea pe continentul nostru, sa previna crizele, sa nu permita escaladarea lor si sa se ocupe de reglementarea lor si-au demonstrat ineficienţa totala”, a declarat Rustam Raupov. GUAM a fost infiintata in anul 1997, iar intre 1999 si 2005 din ea a facut parte si Uzbekistanul.
de Anatol Terzi | nov. 30, 2011 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din R. Moldova, Andrei Popov, a avut marţi întrevederi bilaterale cu prim-viceministrul Afacerilor Externe al Georgiei, Nikoloz Vashakidze, şi cu viceministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin. Aceştia se află la Chişinău cu prilejul participării la şedinţa Consiliului Coordonatorilor Naţionali GUAM. Principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii cu prim-viceministrul de Externe al Georgiei le-au constituit activizarea dialogului moldo-georgian, colaborarea ambelor ţări în problematica integrării europene, impulsionarea cooperării economice, interacţiunea în cadrul organismelor internaţionale şi regionale, consolidarea cadrului juridic bilateral. În context, a fost menţionată importanţa demarării activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-georgiene pentru colaborare comercial-economică, astfel urmînd a fi creat un mecanism eficient menit să stabilească direcţiile de bază de dezvoltare a relaţiilor economice, precum şi de realizare a unor proiecte concrete în diverse domenii.
În cadrul discuţiei cu omologul ucrainean, Andrei Popov a subliniat dinamica pozitivă a actualelor relaţii între Republica Moldova şi Ucraina, înregistrată în ultima perioadă, menţionînd că datorită eforturilor comune s-a reuşit reglementarea mai multor subiecte de pe agenda bilaterală. Ambele părţi au remarcat necesitatea menţinerii şi dezvoltării continue a dialogului politic bilateral, examinînd posibilitatea organizării unor vizite la nivel înalt. De asemenea, a fost efectuat un schimb de opinii privind experienţa celor două ţări în domeniul integrării europene. Viceministrul moldovean a apreciat înalt poziţia constructivă a Ucrainei şi rolul activ al acestei ţări în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, îndeosebi, în reluarea negocierilor oficiale în formatul „5+2”.
de Corneliu Vlad | sept. 9, 2010 | Razboi energetic, Uncategorized @ro
Marea Neagra, obiectiv strategic al UE si NATO
La intalnirea traditionala de vara cu ambasadorii Romaniei, seful statului a mentionat, cu satisfactie, ca un succes al politicii externe a tarii, faptul ca “am reusit sa impunem” pe agenda UE Sinergia Marii Negre. Summitul annual al NATO de la Lisabona va avea si el, pe masa de lucru, problematica Marii Negre. Germania, ca stat riveran al Dunarii dar nu numai, are , de vreo cativa ani, ganduri ale ei despre viitorul Marii Negre. Statele Unite, chiar daca nu si-au formulat (cel putin public) nici pana acum o strategie in materie, sunt totusi mai atente la zona. Rusia, in schimb, isi dinamizeaza spectaculos activitatile politice, diplomatice, economice si militare in areal.
Dintr-o sintagma oarecum savanta, Sinergia Marii Negre incepe sa devina politica activa pentru protagonistii interesati de spatiul pontic. Sinergie inseamna, intre altele, si “actiune simultana, indreptata in acelasi sens a mai multor organe sau a mai multor agentii”. Dar nu in acest inteles a demarat ampla miscare a statelor si institutiilor interstatale in zona Marii Negre. Sunt focalizate aici interese diverse, ca sa nu zicem opuse, si, dincolo de cadrele de conlucrare traditionale, cam ineficiente, de tipul Organizatiei pentru Cooperarea la Marea Neagra (OCMN),noi paradigme pentru o abordare exhaustiva a geopolticii regiunii intarzie sa se prefigureze.
Politologul francez Emmanuel Dupuy enumera patru idei ce trebuie luate in seama in ce priveste perspectivele strategice ale ale Marii Negre.
1.Marea Neagra a devenit o mare “din plin europeana”, in sensul ca UE a inceput, in sfarsit, sa se intereseze de zona – prin Sinergia Marii Negre, Parteneriatul Estic, Programul 4EU Seas etc.
2.Marea Neagra nu mai e o “gaura neagra”, ci a devenit vecinatatea strategica a UE, este la rascrucea agendei euroatlantice, europene si orientale, inclusiv pe relatia Vest-Rusia.
3.Romania este “perfect integrata in spatiul comunitar”, depasind formula axei Washington-Londra-Bucuresti si duce o politica “net mai echilibrata ca stat membru al NATO si UE”.
4.Cooperarea transnationala, structurile si institutiile de dialog multilateral din regiune trebuie puse in discutie – OCMN, GUAM, Procesul de cooperare din Europa de sud-est, Platforma caucaziana de stabilitate si cooperare.
In toate aceste patru directii, dar si in altele, Romania are posibilitati generoase de actiune.
