de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente
Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.
Situație intolerabilă
„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.
„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.
Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.
Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.
Armata turcă, trimisă în Libia
Anchetă tardivă
Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.
Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.
Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Supărare à la Française
NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.
La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.
„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan
Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.
O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Balcani, Știri
Atena cere restituirea comorilor arheologice
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 23, 2020 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria, care a început să-şi relaxeze măsurile de izolare, a anulat interdicţia de intrare pentru vizitatorii provenind din Uniunea Europeană şi ţările din spaţiul Schengen, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii bulgar într-un comunicat, citat de Reuters, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La mijlocul lunii martie, Bulgaria, ţară membră a UE, a interzis intrarea pe teritoriul său pentru călătorii din multe ţări cu scopul de a încetini propagarea noului coronavirus.
Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat că ridicarea interdicţiei vizează de asemenea San Marino, Andorra, Monaco şi Vatican.
14 zile de carantină
Potrivit ministerului, Bulgaria menţine carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc pe teritoriul său. Dar acest termen de 14 zile nu se mai aplică în cazul cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor din alte ţări membre ale UE care călătoresc din motive umanitare şi persoanelor care „reprezintă activităţi comerciale, economice şi de investiţii”.
De asemenea, carantina nu se va aplica persoanelor care au legătură directă cu construcţiile, mentenanţa, operaţiunile şi asigurarea securităţii infrastructurilor strategice şi critice din Bulgaria.
Bulgaria a anunţat marţi că a convenit cu ţările vecine Grecia şi Serbia să relaxeze de la 1 iunie unele restricţii de călătorie instituite pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Stat riveran Mării Negre, dependent de turism, Bulgaria a început relaxarea măsurilor restrictive după ce numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 s-a diminuat.
Bulgaria a raportat până joi 2.331 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus, dintre care 120 de decese, un număr relativ scăzut comparativ cu alte ţări din Europa.
Strategia TUI
TUI, cel mai mare operator de turism din lume, intenţionează să reia zborurile către principalele destinaţii de vacanţă din Europa până la finalul lunii iunie, a anunţat directorul general al grupului, Fritz Joussen, transmite mass-media europeană. „Intenţionăm să reluăm cursele aeriene de la sfârşitul lunii iunie, la timp pentru vacanţa de vară”. Insula spaniolă Mallorca, un loc favorit pentru turiştii din Germania, va fi probabil prima destinaţie, a declarat şeful TUI pentru publicaţia germană Rheinische Post.
„Vrem să reluăm traficul aerian spre Mallorca în ultimele două săptămâni din iunie. Sunt bine pregătite şi destinaţiile de vacanţă din Austria, Grecia, Cipru, Croaţia şi Bulgaria”, a apreciat Joussen.
Din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), grupul TUI a anunţat luna aceasta că va renunţa la 8.000 de angajaţi şi analizează măsuri pentru reducerea costurilor cu 30%. „Cred că în 2022, cel mai târziu, vom vederea o redresare completă a turismului”, a dat asigurări şeful TUI. Compania va continua să aibă propria sa afacere în domeniul aerian, dar configuraţia ar putea fi diferită în viitor, compania analizând dacă ar trebui să deţină sau să ia în leasing aeronave, în plus faţă de câte companii aeriene operează acum, a explicat şeful TUI.
„Vânzarea tuturor companiilor aeriene cred că probabil nu ar fi realistă. În urmă cu trei ani aveam şase companii aeriene, acum avem trei. Este bine să avem trei? Acestea sunt întrebările pe care trebuie să de dezbatem”, a afirmat Fritz Joussen.
Turism european
Europa doreşte să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunţat anterior miniştrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene.
Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a discutat cu omologii săi din Spania, Italia, Austria, Grecia, Croaţia, Portugalia, Malta, Slovenia, Cipru şi Bulgaria – toate destinaţii populare pentru germani – prin sistem de videoconferinţă în legătură cu ridicarea progresivă a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus.
Restricţiile de călătorie au stopat în mare parte libertatea de circulaţie de care se bucură în mod normal cetăţenii UE. Acum, deplasările transfrontaliere vor fi reluate în etape de statele membre, pe baza ratelor de transmitere a coronavirusului, într-o manieră coordonată.
Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să ia deciziile pe baza unei evaluări a situaţiei sanitare din fiecare ţară şi să comunice între ele.
Această restabilire a liberei circulaţii în cadrul spaţiului Schengen este crucială pentru turismul european, un sector responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE. În unele state din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania şi Portugalia, această proporţie este chiar mai mare şi dacă turiştii nu vin în vacanţă, situaţia economică a acestor ţări s-ar putea agrava. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | BULGARIA
Grecia mizează pe relansarea turismului
Autorităţile bulgare plănuiesc să deschidă la 1 iulie sezonul turistic estival, în contextul crizei care afectează puternic acest domeniu din cauza pandemiei de coronavirus, a anunţat marţi ministrul turismului bulgar, Nikolina Anghelkova, citată de agenția TASS, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Criza din domeniul turismului are un caracter fără precedent. Este important să unim eforturile guvernului, autorităţilor locale şi reprezentanţilor businessului pentru a ieşi din această criză. Bulgaria are posibilităţi turistice bogate, de aceea sper că în final această criză ne va face pe toţi mai puternici. Din 15 iunie, şi posibil chiar mai devreme, vor începe pregătirile, iar de pe 1 iulie intenţionăm să deschidem sezonul turistic estival”, a spus Anghelkova.
Regim de vize simplificat
Aceasta a subliniat că turismul este o parte importantă a economiei bulgare, iar pentru a restabili domeniul Bulgaria se va orienta în acest an spre dezvoltarea turismului intern.
De asemenea, potrivit TASS, oficialul a declarat că „se discută problema înlesnirii regimului de vize pentru oaspeţii tradiţionali din Turcia şi Rusia”. De prevederi similare se vor bucura și turiștii din unele state arabe.
Activitatea turistică din Bulgaria a fost suspendată pe 17 martie, iar de pe 19 martie, la ordinul ministrului sănătăţii Kiril Ananiev ţara şi-a închis frontierele pentru cetăţenii ţărilor afectate de coronavirus, inclusiv statele din UE, în afara celor care tranzitează teritoriul Bulgariei.
Nikolina Anghelkova a precizat că planurile pentru restabilirea domeniului turistic vor fi prezentate în viitorul apropiat celulei operative pentru combaterea COVID-19.
Hotelurile, restaurantele şi cafenelele din staţiunile Bulgariei vor funcţiona cu respectarea măsurilor antiepidemice.
Într-o încercare de relansare a turismului intern, o serie de deputați bulgari au propus acordarea tuturor cetățenilor bulgari a unor tichete de vacanță de aproximativ 210 leva (107 euro), care ar putea fi folosite exclusiv în Bulgaria până la sfârșitul anului 2021.
Potrivit celui mai recent bilanţ, numărul de persoane contaminate în Bulgaria este de aproape 2000, în timp ce câteva zeci au decedat şi aproximativ 300 s-au vindecat.
Pașapoarte COVID-19
Miniştrii Turismului din UE au discutat anterior despre modul în care pot ajuta acest sector afectat de pandemia de coronavirus şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele „paşapoarte Covid-19” precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, transmite DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Turismul a înregistrat un declin imens şi neaşteptat (…) din cauza pandemiei de coronavirus”, a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.
„Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza”, a spus Gari Cappelli la finalul reuniunii. Acest plan ar trebui să includă un document „bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE”, a adăugat oficialul croat. „Am început de asemenea să discutăm despre coridoare de călătorie aeriene, feroviare şi terestre şi sper că vom putea ajunge la un acord şi asupra acestora. Acolo unde nu vom putea, vom merge spre acorduri bilaterale cu ţările interesate”, a mai spus Gari Cappelli.
Plan Marshall pentru turism
Croaţia, ţară al cărei litoral la Marea Adriatică se întinde pe o lungime de peste 1.500 de kilometri şi cuprinde mii de insule, este puternic dependentă de veniturile din turism, la fel ca şi Grecia, Italia, Spania şi Portugalia.
Însă întreaga Uniunii Europeană este interesată de modul cum evoluează lucrurile în turism, sector care este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE, susţine ministrul croat al Turismului.
La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de „fonduri fără precedent pentru a depăşi criza”. Potrivit lui Thierry Breton „este nevoie de un „nou Plan Marshall” cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o uniune mai puternică şi mai rezistentă” a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.
La rândul său, Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile.
Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice
Dilema grecească
Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de mass-media regională.
„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un comunicat prin care atrage atenția că impunerea unor astfel de măsuri este prematură deoarece nu există dovezi că o persoană care a avut deja COVID-19 nu poate fi infectat din nou.
Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.
Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.
Relaxare treptată
Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.
Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.
Grecia a raportat câteva mii de de cazuri înregistrate oficial de coronavirus şi peste o sută de decese.
Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 26, 2020 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Pripyat, mărturie vie a holocaustului nuclea abia evitat
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day , citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”.
Milioane de victime
Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.
În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.
Schimbare de strategie
În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).
La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.
Cernobîl, un dezastru nuclear aproape uitat
Ambiții nucleare
Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.
Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
Cartea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment” (Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).
Conform cărţii, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobâl, şi-au pierdut viaţa. Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.
Cernobîl rămâne în memoria colectivă
Țări afectate
Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum „sarcofagul” de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate. Agenţiile, fondurile şi programele au continuat să lucreze strâns cu guvernele din Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina pentru a oferi asistenţă pentru dezvoltare comunităţilor afectate de la Cernobâl. (N.G.)
