de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene
Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.
Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.
Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.
Duel în manevre
Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.
Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.
Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.
Sancțiuni europene
Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.
„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.
Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.
„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.
Conflict strategic
Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.
„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.
Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.
Negocieri și manevre
Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.
Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.
Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.
Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.
Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria va sancţiona strict persoanele care nu respectă distanţarea socială obligatorie în spaţiile publice sau nu poartă mască de protecţie în interior, în contextul înmulţirii noilor cazuri de coronavirus, a anunţat luni ministrul Sănătăţii, Kiril Ananiev, relatează Reuters, preluată de Agerpress. Ţară cu o populaţie de şapte milioane de locuitori, Bulgaria a înregistrat 5.740 de cazuri de infectare şi 246 de decese. Numai în ultima săptămână s-au înregistrat în total 1.049 de cazuri.
Ananiev a spus că va extinde starea de urgenţă epidemiologică din ţară până la sfârşitul lunii iulie pentru a-i permite să fie mai flexibil şi să emită ordine speciale dacă va fi nevoie.
Noi focare
El le-a cerut autorităţilor să garanteze respectarea măsurilor împotriva infectărilor şi să limiteze evenimentele publice mari. Amenzile pentru nerespectarea regulilor de distanţare şi a altor măsuri vor fi impuse strict.
Luni, oficiali sanitari din oraşul Veliko Târnovo din centrul ţării au informat că 23 din 42 de persoane care au participat la sfârşitul lunii iunie la un bal de absolvire şcolar au fost testate pozitiv cu COVID-19.
Ananiev a declarat presei că 20 de jucători şi oficiali de la două cluburi de fotbal din prima divizie au fost testaţi pozitiv şi a atras atenţia că Bulgaria ar putea interzice prezenţa spectatorilor la meciurile de fotbal.
Bulgaria a ridicat majoritatea restricţiilor legate de coronavirus, deschizând barurile şi restaurantele şi permiţând deplasările pentru a ajuta economia, depdendentă de turism, să se recupereze şi nu intenţionează să înăsprească măsurile pentru moment.
Statele din regiune, precum Grecia și România, au început și ele să adopte unele măsuri de destindere în speranța revigorării parțiale a propriilor industrii de turismului și HORECA. Până în acest moment au existat creșteri ale numărului de COVID-19, dar guvernele de la Atena și București nu au anulat măsurile de destindere luate.(N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Grecia miza pe relansarea turismului
Statul elen nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondului de urgenţă în cadrul planului de relansare după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru publicația Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme”, a anunţat şeful guvernului de la Atena.
O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană a fost suficientă şi nu este nevoie de „condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el.
Economia, afectată de COVID-19
Premierul grec, citat de Financial Times, a declarat că guvernul său are „o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe „tranziţia verde”, „tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.
Vineri, într-o intervenţie în parlamentul unicameral elen, Mitsotakis a anunţat noi măsuri în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru a sprijini afacerile afectate de carantina impusă pentru a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.
Grecia reuşise să depăşească criza a datoriei publice în 2018 şi spera să înregistreze o creştere economică puternică în 2020. Însă măsurile de izolare impuse la nivel naţional în martie pentru a preveni infecţiile cu coronavirus au dat peste cap aceste aşteptări. Acum, se aşteaptă ca economia Greciei, dependentă și de turism, să se contracteze cu 8% până la 10% în acest an, revenind pe creştere abia din 2021. (N.G.)
