de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia. Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei, scrie prsa regională, preluată de genţiile de presă internaţionale.
Un preot angajat la zece ieşiţi din sistem
„Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună, transmite Mediafax. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecare zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate. Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.
de Anatol Terzi | apr. 11, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul iranian al petrolului, Rostam Qasemi, a anunţat marţi că republica islamică a oprit exporturile de petrol spre Grecia.
„La ora actuală Iranul nu mai vinde petrol Greciei”, a declarat Rostam Qasemi, adăugând însă că „Iranul nu are probleme în vânzarea petrolului şi a produselor sale petroliere”. Al doilea mare producător de petrol din cadrul Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol, Iranul produce aproximativ 3,5 milioane barili de petrol pe zi şi exportă aproximativ 2,5 milioane barili pe zi. În 2011 Iranul a exportat spre Grecia aproximativ 100.000 de barili pe zi, adică aproximativ o treime din importurile de petrol ale Greciei.
Ţările membre ale Uniuni Europene au decis la data de 23 ianuarie să impună, gradual, un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului din cauza programului nuclear al Teheranului. Noile contracte petroliere cu Iranul sunt interzise cu efect imediat, însă principalii cumpărători de petrol iranian din UE (Grecia, Italia şi Spania) au timp până la data de 1 iulie 2012 să anuleze contractele existente şi să găsească alţi furnizori.
Săptămâna trecută un oficial din Ministerul grec al Energiei, a confirmat că Grecia caută „surse alternative” pentru aprovizionarea cu petrol ca urmare a embargoului impus de UE. Potrivit oficialului, Grecia înregistrează să-şi majoreze cantităţile importate din Rusia, Irak, Arabia Saudită sau Libia. Italia (180.000 de barili pe zi) şi Spania (160.000 de barili pe zi) sunt principalii importatori europeni de petrol iranian. În 2011, Teheranul a exportat aproximativ 450.000 de barili de petrol pe zi (18% din exporturile sale) spre Uniunea Europeană.
de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Bulgaria şi Turcia vor accelera interconectarea sistemelor de transport de gaze ale celor două ţări, după ce o declaraţie în acest sens a fost semnată marţi seară la Ankara în prezenţa premierilor celor două ţări, Recep Tayyip Erdogan şi Boiko Borisov.
În cadrul unei conferinţe de presă comune, premierul bulgar i-a mulţumit omologului său turc pentru angajamentul personal în vederea construirii conductei de interconectare. Se aşteaptă ca luicrările la gazoductul care va avea o capacitate de între 1 şi 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an să înceapă până la sfârşitul anului în curs.
Conducta va ajuta Bulgaria în cazul unor probleme cu livrările de gaze din Rusia via Ucraina de care depinde aproape în întregime. Interconexiunea între Turcia şi Bulgaria ar putea fi folosită şi pentru transportul de gaze din Azerbaidjan, scrie presa regională. Bulgaria a semnat în urma cu doi ani un acord cu această ţară pentru livrarea unui miliard de metri cubi de gaze azere pe an, principala problemă fiind lipsa de conducte. În acelaşi timp, directorul companiei Bulgargaz a declarat marţi că în luna mai va începe construirea interconexiunii de gaze între Bulgaria şi România. Conducta trebuie să devină practicabilă în anul 2013. La anul va începe şi interconectarea sistemelor de gaze ale Bulgariei şi Greciei.
Şedinţă comună
Boiko Borisov este însoţit la Ankara de cinci miniştri din cabinetul său. Miniştrii bulgari şi turci s-au reunit într-o şedinţă comună în cadrul căreia au fost semnate 16 documente bilaterale pentru colaborarea în domeniile transporturilor, energiei, mediului, reacţiilor în situaţii de criză, culturii şi altele. Printre acordurile semante a fost şi cel pentru înfiinţarea unui consiliu de colaborare la nivel înalt.
În capitala turcă, Borisov a fost primit şi de preşedintele ţării, Abdullah Gul. Potrivit biroului de presă al guvernului bulgar, cei doi au constatat că musulmanii bulgari niciodată până acum nu au trăit într-un mediu mai tolerant. Premierul bulgar a adus aminte faptul că guvernul şi partidul GERB au condamnat anumite manifestări violente a partidului naţionalist Ataka, demonstrând în acest fel că pacea interetnică este o prioritate absolută.
de Razvan Iorga | mart. 20, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Atena au decis construirea uuin gard lung de 10 kilometri pentru a frana imigratia ilegala dinspre Turcia, desi Uniunea Europeana a refuzat sa aloce fonduri Atenei pentru aceasta constructie. Un dig de franare impotriva mafiilor care fac trafic de persoane – invoca Atena, ‘un zid al rusinii’ – potrivit Turciei. Este vorba de o bariera care va bloca cursul raului Evros, frontiera naturala dintre cele doua tari – o zona deja patrulata de Frontex, agentia europeana de control al frontierelor. Constructia, prezentata ca un imperativ de aparare nationala, implica un gard dublu de sarma ghimpata de 2,5 metri inaltime si instalarea a 25 de camere termice. Bugetul este de 5,5 milioane de euro, pe care Comisia Europeana (CE) ar trebui sa-i suporte, noteaza luni ziarul El Pais. Grecia va primi anul acesta 90 de milioane de euro din fondurile europene pentru refugiati, integrare si repatriere. intre 2007 si 2010 Atena a primit 215 milioane. insa dincolo de cifre, gardul suscita controverse: este inutil sa faci poarta in camp; ar fi o incalcare a dreptului de nerepatriere a persoanelor cu drept la protectie internationala – Grecia este una din tarile UE cu cea mai mica rata de solutionari a cererilor de azil. si mai ales o incurajare a unor tari, cu Franta in frunte, care vor restabilirea controalelor la frontiera nationala a membrilor Schengen, in caz de migratie masiva de nesustinut, la una din granitele externe ale acestui spatiu. Ca presiune migratorie de nesustinut, pot fi considerate cele 300 de persoane, potrivit Ministerului grec de Interne, care trec ilegal miile de km de frontiera turco-greaca.
Imigratie masiva
In aceasta arie au fost interceptati in 2011, circa 55.000 de imigranti ilegali, cu 17% mai mult decat in 2010. Normele europene nu impiedica constructia de bariere la limitele externe, dar Bruxelles-ul nu le sustine financiar. Ce conteaza mai mult, in acest caz, costul gardului, o politica de azul discutabila, sau teama unei invazii spre nucleul Schengen? Anna Triandafyllidu, de la think tank Eliamep crede ca Turcia nu colaboreaza suficient. ‘si de ce ar face-o? Cu cat trec mai multi imigranti frontiera cu Grecia, cu atat mai putine probleme pentru Turcia, merele distribuitor al imigrantilor de tranzit’. Iar Grecia nu este capabila sa-i franeze cand patrund pe teritoriul sau. A incercat cu operatiunile de restituire in 2007 si 2008, puse capat de guvernul socialist in 2009. Problema este ca se inregistreaza un numar tot mai mare de treceri ilegale, iar Grecia nu are capacitate sa le acorde adapost si tutela. Dar nici nu-i mai retine in detentie temporara si in conditii inumane. in 2011, Parlamentul a aprobat o lege care descentralizeaza procedura acordarii dreptului de azil si a infiintat centre chiar la frontiera, conduse de autoritati independente, nu de politie ca anterior. Potrivit ministrului turc pentru probleme europene, Egemen Bagis, este vorba de un simbol al divizarii intre UE si celelalte tari. ‘Nu este momentul sa vorbim de noi ziduri, ci de noi punti’, a spus el. Oktay Durukan, de la ONG Helsinki Citizen’s, considera ca atitudinea UE fata de Turcia prin amanarea aderarii sale, obliga Ankara sa adopte pozitii mai agresive impotriva imigratiei. Potrivit acestui ONG, Turcia primeste anual 9.000 de cereri de azil. Multi refugiati raman prinsi in hatisul birocratiei intre 5 si 10 ani: ‘Multi se satura si incearca sa treaca frontiera’. Surse ale Ministerului grec de Interne insista asupra ajutorului externe pentru a frana fluxul migrator si al cresterii delincventei in tara. Intrarea imigrantilor ilegali a creat o situatie exploziva intr-o etapa de instabilitate sociala. Si totusi nici zidul nu este o solutie, daca nu vor mai putea trece pe aici, vor incerca prin Bulgaria sau prin insule. O solutie ar fi centrele de retentie, plasate chiar la frontiera. Primul va fi gata peste cateva luni.
Critici UE
Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat, in urma cu cateva zile, dorinta sa de revizuire a Tratatului Schengen, vorbind de ‘frontierele poroase’ dintre Grecia si Turcia si de intentia de a reduce imigratia in Franta la jumatate pentru a garanta protejarea sistemului social actual, relateaza agentia EFE. ‘Exista o frontiera poroasa de 135 de kilometri intre Grecia si Turcia’, a afirmat Sarkozy in timpul unui interviu acordat postului de radio Europe 1. ‘Daca am creat Europa, am facut acest lucru pentru a ne proteja’, ceea ce inseamna ca frontiere externe al UE trebuie sa opreasca intrarea imigrantilor ilegali, a precizat liderul de la Elysee si candidat la alegerile prezidentiale de luna viitoare.
de Anatol Terzi | mart. 15, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat miercuri dorinţa sa de revizuire a Tratatului Schengen, vorbind de „frontierele poroase” dintre Grecia şi Turcia şi de intenţia de a reduce imigraţia în Franţa la jumătate pentru a garanta protejarea sistemului social actual.
„Există o frontieră poroasă de 135 de kilometri între Grecia şi Turcia”, a afirmat Sarkozy în timpul unui interviu. „Dacă am creat Europa, am făcut acest lucru pentru a ne proteja”, ceea ce înseamnă că frontiere externe al UE trebuie să oprească intrarea imigranţilor ilegali, a precizat liderul de la Elysee şi candidat la alegerile prezidenţiale de luna viitoare.
Pe de altă parte, Sarkozy a promis din nou că, dacă va câştiga alegerile, va reduce „la jumătate” numărul imigranţilor ilegali sosiţi în Franţa, aceştia fiind de circa 180.000 în fiecare an. „Sistemul nostru de integrare nu mai funcţioneză” şi „dacă acceptăm să primim mai multe persoane, nu vom mai reuşi să le integrăm”, a argumentat Sarkozy. El a reamintit şi principalele noi reguli pe care doreşte să le impună imigranţilor, şi anume să cunoască limba franceză, să aibă un domiciliu şi un loc de muncă în Franţa.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt “un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va “suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala “un guvern politic Schengen”. “Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că “nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
