Rusia, cu ochii pe industria energetica a Greciei

Rusia, cu ochii pe industria energetica a Greciei

Depa Gazprom gnm4Grupul rus Sintez, cu afaceri in sectorul energetic, a transmis statului elen o oferta de 1,9 miliarde euro pentru preluarea DEPA, compania de gaze din Grecia, pretul fiind cel mai ridicat dintre propunerile primite de guvernul de la Atena, potrivit unor surse bancare, citate de Kommersant. Cotidianul rus nu a mentionat sumele inaintate de ceilalti ofertanti, noteaza portal elen Capital. Directotrul general al Sintez, Andrei Korolev, a declarat, duminica, pentru publicatia elena Ethnos, ca grupul a depus o oferta intre 1 miliard de euro si 2 miliarde de euro pentru 65% din actiunile DEPA. Potrivit Reuters, rivalii Sintez pentru preluarea DEPA si a subsidiarelor acesteia sunt producatorul rus de gaze naturale Gazprom, compania de stat din Azerbaidjan SOCAR si doua grupuri din Grecia. Statul elen intentioneaza sa foloseasca fondurile obtinute pentru plata unei parti a datoriilor. Grupul Sintez, controlat de omul de afaceri rus Leonid Lebedev, are afaceri de generare de energie electrica, extractie de petrol si gaze naturale, precum si in sectorul imobiliar. Companiile care participa la licitatia pentru DEPA pot transmite oferte angajante pana la 12 aprilie.

Share our work
Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.

Cetăţenie română

”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.

Share our work
Acordul pentru gazoductul trans-adriatic ar putea fi semnat vineri

Acordul pentru gazoductul trans-adriatic ar putea fi semnat vineri

Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.

Share our work
Insula disputata de Grecia si Turcia, subiectul unei anchete de spionaj

Insula disputata de Grecia si Turcia, subiectul unei anchete de spionaj

Doi gameri cehi care sustin ca lucreaza la dezvoltarea unui joc video de strategie au fost plasati in detentie provizorie in Grecia dupa ce au fost invinuiti de spionaj pentru ca au filmat instalatii militare pe insula Lemnos (nord-estul Marii Egee), a anuntat vineri politia greaca. „Parchetul a ordonat plasarea lor in detentie provizorie joi”, a afirmat o sursa din cadrul Politiei, precizand ca inca nu a fost fixata data vreunui proces. Un asemenea caz poate lua „de la 9 la 18 luni” inainte de a fi judecat, a apreciat ea. Cei doi oameni de 28 si 33 de ani au fost arestati luni aproape de o baza militara si aveau in posesie, potrivit politiei, o camera video si un aparat foto care contineau fotografii cu instalatii militare de pe insula, in timp ce realizarea de imagini militare este interzisa in Grecia, fapt indicat pe panouri din jurul unor asemenea locuri. Lemnos si insula vecina Samothraki se afla in centrul unui diferend intre Grecia si Turcia, care ii contesta militarizarea. Cei doi cehi au afirmat pentru politie ca imaginile trebuiau sa serveasca societatii cehe Bohemia Interactive pentru dezvoltarea unui joc de strategie, „ArmA 3”, a carei finalizare este prevazuta acest an. intr-un comunicat postat pe site-ul sau de Internet, Bohemia Interactive a afirmat, la randul sau, ca angajatii sai „vizitau insula doar cu scopul de a profita de peisajele sale frumoase”, iar jocurile sale nu utilizeaza decat informatii „publice”. Ministerul ceh al Afacerilor Externe este in contact cu autoritatile grecesti pe acest caz. La inceputul anilor 2000, Grecia a retinut timp de mai mult de o luna 14 britanici si olandezi pasionati de observarea avioanelor pentru acuzatia de spionaj. Cativa membri ai grupului au fost ulterior condamnati la trei ani de inchisoare, inainte de a fi achitati la Curtea de Apel.

Share our work
Grecia se teme de o invazie de refugiati sirieni

Grecia se teme de o invazie de refugiati sirieni

Grecia va tripla numărul grănicerilor de la frontiera cu Turcia în nord-estul ţării pentru a preveni un eventual aflux de imigranţi venind din Siria, a anunţat miercuri o sursă a poliţiei.
În total, 1.800 grăniceri, faţă de 600 în prezent, se vor instala la departamentul de graniţă din Evros, a precizat sursa citată. Ţară tradiţional arabofilă, Grecia s-a aflat printre ultimele state europene care şi-au închis săptămâna trecută ambasada din Damasc ca urmare a agravării conflictului din Siria.
Situată în extremul sud-est al Europei, Grecia este de peste un deceniu un punct de tranzit pentru migranţii care vin din Asia sau Africa cu destinaţia Europa Occidentală. Totodată, poliţia elenă a propus marţi mutarea a 1.500 de poliţişti, care escortau până acum şefi de partide, miniştri, deputaţi sau primari, în posturi ce vizează combaterea criminalităţii, fenomen care a cunoscut o creştere recentă din cauza crizei.
Numărul refugiaţilor sirieni care fug din calea confruntărilor armate din ţara lor a ajuns la 115.000 iar agenţiile umanitare trebuie să pună la punct un plan pentru a face faţă situaţiei umanitare, au avertizat luni mai mulţi oficiali europeni. “Situaţia de acolo este foarte grea şi se schimbă de la o oră la alta”, a afirmat recent Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, la o conferinţă de presă în Cipru, ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, şi este statul din blocul comunitar situat cel mai aproape de Siria, fiind despărţit de aceasta numai de o întindere de apă de 170 de kilometri. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), până în prezent circa 115.000 sirieni s-au refugiat în Turcia, Iordania, Liban şi Irak.

Share our work