Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.

Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.

Ofensivă diplomatică

„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.

Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.

Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.

De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Fără progrese

Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.

La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.

Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.

Formula Steinmeier

De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.

Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Problema Nord Stream 2

În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.

Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.

Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.

Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.

Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.

Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)

Share our work
Merkel insistă pentru un summit UE-Rusia

Merkel insistă pentru un summit UE-Rusia

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.

„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.

În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.

Opoziție europeană

Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.

„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.

Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.

„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)

Share our work
Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.

Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.

Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.

Vizită la Naftali Bennett

Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.

Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.

Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.

Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.

Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)

Share our work
Merkel insistă pentru un summit UE-Rusia

Kuleba, negocieri dificile la Berlin

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a calificat drept „dificile” negocierile pe care le poartă cu partea germană. Printre temele atinse se numără gazoductul Nord Stream 2 și Formatul Normandia pentru soluționarea conflictului din Donbas.

„Prima zi a vizitei la Berlin. Negocieri dificile privind Nord Stream 2 și Formatul Normandia. Germania este un prieten care a ajutat foarte mult Ucraina, un prieten cu care poți rezolva chiar și cele mai dificile probleme” – a scris Kuleba pe Twitter. Experții consideră că ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin.

Speranțe la Kiev

MAE de la Kiev a precizat că amenințările generate de gazoductul rusesc Nord Stream 2 au devenit un subiect aparte în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat din Ministerulu Economiei și Energiei din Germania, Andreas Feicht.

„Kuleba a subliniat încă o dată că acest proiect nu numai că subminează securitatea energetică a Ucrainei și a Europei, ci și divizează aliații, astfel că partea ucraineană continuă să se opună lansării gazoductului” – a subliniat MAE de la Kiev.

Ministrul de externe al Ucrainei a discutat despre Nord Stream 2 și despre Formatul Normandia cu Jan Hecker, consilierul de politică externă al cancelarului german, Angela Merkel. Totodată, Dmitro Kuleba a făcut apel la președintele Parlamentului de la Berlin, Wolfgang Schäuble, să facă demersurile necesare pentru ca Bundestagul german să recunoască Holodomorul (Marea Foamete din 1932-1933, n.r.r) drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin, consideră mass-media.

Marți, ministrul ucrainean de externe a avut șapte întâlniri cu înalți oficiali germani. Miercuri are planificate discuții cu ministrul german de externe, Heiko Maas. (N.G.)

Share our work
Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.

Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.

Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.

Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.

Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.

Erdogan-Putin, un duet inacceptabil pentru Casa Albă

Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă

Summituri importante

A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.

Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.

Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.

Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA

„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)

Share our work