de Vitalie Goncearov | feb. 18, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a cerut Kievului as isi convinga fortele militare din zona Debaltevo sa depuna armele pentru a nu pune in pericol armistitiul semnat la Minsk. ‘Sper ca autoritatile ucrainene nu ii vor impiedica pe soldatii ucraineni sa depuna armele’ si nu ii vor trimite in fata justitiei din acest motiv, a declarat Vladimir Putin in cursul unei conferinte de presa, desfasurata la Budapesta, impreuna cu premierul ungar, Viktor Orban. Putin a adaugat ca spera ca rebelii le vor permite ucrainenilor sa se intoarca la familiile lor dupa ce se vor preda. Focuri de artilerie au loc in orasul Debalteve le fiecare cinci secunde si cerul este acoperit de fum negru. Rebelii sustin ca acordul de saptamana trecuta nu se aplica la Debalteve, un punct strategic intre cele doua zone controlate de rebeli. Presedintele ucrainean Petro Porosenko a numit operatiunea rebelilor din Debalteve un „atac cinic la adresa acordului de la Minsk”. In timpul unei conversatii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, marti, Porosenko a cerut Uniunii Europene si comunitatii internationale sa adopte o „reactie dura fata de actiunile tradatoare ale rebelilor si Rusiei”. De asemenea, Porosenko i-a amintit, in cadrul unei discutii telefonice purtate marti noaptea, vicepresedintelui american Joe Biden despre armele promise Ucrainei, multumindu-i, totodata, pentru sustinerea tarii sale in Consiliul de Securitate al ONU.
Depasiti de situatie
Armata ucraineana a recunoscut marti pentru prima data ca mai multe dintre unitatile sale militare sunt incercuite in orasul strategic Debaltevo, unde sunt in curs lupte cu rebelii prorusi. ‘Luptele violente continua. Mai multe dintre unitatile noastre au fost incercuite’, a declarat pentru AFP un purtator de cuvant militar, Anatoli Stelmah, in contextul in care separatistii au declarat ca au ocupat aproape in intregime acest nod feroviar strategic din estul Ucrainei. ‘Mai multi soldati au fost luati prizonieri’, a adaugat el. La randul sau, Ministerul Apararii a recunoscut ca militarii brigazii 101 si cei ai regimentului 8 au fost capturati de rebeli dupa ce au epuizat stocul de munitie in lupte, fara a preciza totusi nici numarul prizonierilor, nici data la care au fost capturati. Un purtator de cuvant militar ucrainean a precizat ca soldatii brigazii 101 au fost luati prizonieri luni, dar ca nu dispune de informatii despre militarii din regimentul 8. Separatistii revendica controlul a 80% din orasul Debaltevo, in timp ce Kievul da asigurari ca numai ‘o parte’ din oras nu se afla sub controlul sau. ‘in urmatoarele zile, poate chiar astazi, Debaltevo va fi curatat’ de catre separatisti, afirma responsabilul militar rebel Vladimir Kononov.
de Razvan Iorga | feb. 6, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cotidianul american „New York Times” a publicat joi un material amplu despre vizitele cancelarului german Angela Merkel si cea a presedintelui Frantei, Francois Hollande, la Kiev si Moscova, in incercarea de a gasi o solutie viabila la incetarea conflictului ruso-ucrainean. Surse din diplomatia americana au declarat pentru publicatia citata ca presedintele rus Vladimir Putin ar incerca sa inlocuiasca Acordurile de incetare a focului de la Minsk cu o propunere de pace ce ar fi echivalentul crearii in estul Ucrainei a unei noi republici separatiste pe modul celor din Transnistria (Republica Moldova) si Abhazia (Georgia). Acest nou aranjament ar urma sa extinda influenta Rusiei asupra Ucrainei si de a da separatistilor o enclava economica mult mai viabila. „Nu este un plan de pace”, a spus diplomatul american. „Este o foaie de parcurs pentru a crea o noua Transnistrie sau Abhazie in Ucraina. Este o modalitate cinica de a iesi din cadrul angajamentelor asumate (de incetare a focului -n.r.) la Minsk”, a continuat sursa. Declaraţia diplomatului american aflat sub anonimat survine la mică distanță după ce secretarul de stat al SUA, John Kerry, a afirmat, joi, că preşedintele francez şi cancelarul german au primit din partea liderului de la Kremlin o propunere de soluţionare a conflictului din Donbas, potrivit eTransmedia.ro. Cu toate acestea, detaliile planului respectiv nu sunt cunoscute, părţile evitând să facă declaraţii în acest sens.
John Kerry, însă, a precizat că Angela Merkel şi Francois Hollande au pregătit propriul plan pentru soluţionarea paşnică a situaţiei din Ucraina, pe care l-au prezentat, joi, la Kiev, în cadrul discuţiilor cu preşedintele Petro Poroşenko. Vineri, Hollande şi Merkel se vor deplasa la Moscova, unde vor avea întâlnire cu Putin. Potrivit presei din Rusia, Hollande şi Merkel ar putea propune Moscovei şi Kievului îngheţarea conflictului din estul separatist al Ucrainei după modelul transnistrean. Referitor la discuțiile purtate joi de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande cu șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a subliniat că ‘s-a discutat despre modul în care ar trebui să se acționeze pentru ca acordurile de la Minsk să fie puse în aplicare’. ‘Întâlnirea a decurs foarte bine. Nu vă faceți griji. Asupra Ucrainei nu se exercită presiuni. Franța și Germania ne ajuta să restabilim pacea’, a scris Klimkin într-o postare pe Twitter.
Moscova joaca tare
În privința planului propus de Vladimir Putin, jurnalista americană de origine ucraineană Miroslava Gongadze, care lucrează la postul de radio Vocea Americii, a declarat joi seara pentru canalul de televiziune ucrainean ‘Kanal 24’ că ‘oficialii americani au criticat dur planul trimis de Putin lui Hollande și Merkel’. ‘Putin ar fi amenințat că va face una cu pământul estul Ucrainei’, a spus jurnalista, citând, sub rezerva anonimatului oficiali și jurnaliști care l-au însoțit pe Kerry la Kiev.’Nu am văzut acest plan, dar se spune că este foarte mare și că ar conține amenințări că ei (rușii) vor face una cu pământul estul Ucrainei’, a declarat Miroslava Gongadze, văduva jurnalistului Gheorghi Gongadze, ucis în mod brutal la Kiev în anul 2000, în epoca președinției lui Leonid Kucima. Potrivit acesteia, Merkel și Hollande ar fi citit documentul trimis de Kremlin și ar fi scos din el tot ceea ce nu era acceptabil, iar vineri vor pune pe masa discuțiilor la Moscova varianta revizuită a planului inițiat de Vladimir Putin.
de Isac Mihai | nov. 23, 2014 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel sprijina negocierile directe israeliano-palestiniene
Cancelarul german Angela Merkel a respins ideea ca țara sa să recunoască unilateral Palestina ca stat, precizând că palestinienii și israelienii își pot soluționa disputa îndelungată numai prin negocieri, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Obiectivul trebuie să fie acela ca ambele părți să fie de acord cu o soluție bazată pe coexistența a două state, unul israelian și unul palestinian. De aceea, din punctul meu de vedere, o recunoaștere unilaterală a statului palestinian nu ne-ar face să avansăm pe calea unei soluții bazate pe coexistența a două state”, a mai declarat Merkel.
La randul sau, si Adunarea Națională a Franței va vota la 28 noiembrie 2014 o propunere a deputaților socialiști, majoritari in Legislativul francez, care „invită” autoritatile de la Paris să recunoască Statul Palestina. Acest vot, unul exclusiv simbolic, va avea loc înaintea celui prevăzut să aibă loc în Senatul francez la 11 decembrie.
Potrivit oficialilor Autorității Naționale Palestiniene, circa 135 de țări au recunoscut deja Palestina. În afară de Suedia, alte șapte țări membre actuale ale UE (Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România, Malta și Cipru) au recunoscut statul palestinian, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeana.
Tinta de anvergura
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relata, in urma cu cateva zile, mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european, dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie 2014.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian “trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri “coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut anterior Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Isac Mihai | nov. 18, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Relatia strategica Putin-Merkel, amenintata de un nou scandal de spionaj
Ministerul rus de Externe a confirmat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, expulzarea unui diplomat german de la Moscova, ca răspuns la „acţiuni ostile” ale Berlinului. „Departamentul de Informaţii al Ministerului rus de Externe a confirmat expulzarea unui angajat al ambasadei Germaniei la Moscova, ca răspuns la acţiuni ostile ale autorităţilor germane la adresa unui angajat al unei instituţii ruse din Germania”, a precizat sursa citata. Totodata, sambata, un oficial din Ministerul german de Externe a anunţat că o colaboratoare a ambasadei Germaniei la Moscova a fost expulzată la solicitarea autorităţilor ruse.
Mass-media germana considera ca decizia Rusiei intervine după ce autorităţile de la Berlin au expulzat un diplomat rus de la Consulatul general din Bonn, din vestul Germaniei, banuit de spionaj, pe fondul celei mai grave crize politice din ultimele decenii, declansata de divergentele celor doua parti pe marginea conflictului militar din Ucraina.
Precedent polonez
Autorităţile ruseşti au mai anunţat si expulzarea pentru spionaj a unor diplomaţi polonezi, ca represalii faţă de expulzarea unor diplomaţi ruşi de către Varşovia. „Mai mulţi diplomaţi polonezi au părăsit deja teritoriul ţării noastre, din cauza unor activităţi incompatibile cu statul lor”, o expresie folosită în general pentru a desemna activităţi de spionaj, în jargonul diplomatic, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, neprevizand nici data şi nici numărul oficialilor expulzaţi.
Ministerul a adăugat că a adoptat această măsură ca răspuns faţă de expulzarea recentă a unor diplomaţi ruşi din Polonia. „Din nefericire, autorităţile poloneze au adoptat această măsură neamicală şi nefondată. Ca urmare, partea rusă a adoptat măsuri de retorsiune adecvate”, se arată în comunicat.
Presa rusă a anunţat la jumătatea lunii octombrie, iar apoi la jumătatea lunii noiembrie, expulzarea unor diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj.
Spion militar
Un angajat al ambasadei ruse la Varşovia a fost expulzat din Polonia, în legătură cu scandalul de spionaj declanşat în octombrie odată cu arestarea a doi cetăţeni polonezi suspectaţi că spionau pentru Rusia, relata recent Radio Polonia, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Diplomatul rus se afla sub supraveghere, a declarat si purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez al Apărării, citat de cotidianul Rzeczpospolita. Sub acoperirea diplomatică, cetăţeanul rus spiona, de fapt, pentru Serviciul Militar rus de Informaţii (GRU), a mai declarat sursa citata.
Reamintim ca ofiţerul polonez a fost arestat luna trecută, împreună cu un civil, un jurist cu dublă cetăţenie poloneză şi rusă, fiind suspectaţi de spionaj. Potrivit unor surse din Ministerul Apărării, contactele angajatului ambasadei Rusiei „au fost verificate cu atenţie, iar unul dintre acestea s-a dovedit a fi ofiţerul Zbigniew J.”. Cel mai probabil, ofiţerul polonez a intrat în legătură cu diplomatul rus la ceremoniile organizate în Polonia în memoria soldaţilor ruşi.
Ofiţerul polonez era adjunct al directorului departamentului pentru educaţie şi promovare din Ministerul Apărării de la Varşovia. Ulterior, un tribunal militar a decis arestarea preventivă a suspectului, pentru trei luni.
Buturuga letona
Razboiul spionilor dintre Federatia Rusa si statele membre NATO a afectat si Letonia, autoritatile ruse anuntand arestarea şi expulzarea din tara a fostului deputat leton Aleksei Holostov în baza unor acuzaţii de spionaj.
Fostul parlamentar din partea aliantei politice „Uniunea Centrul Concordiei” (de opozitie), care reprezenta drepturile vorbitorilor de limba rusa din statul baltic, a declarat autoritatilor ruse ca serviciile de securitate letone l-au recrutat in urma cu 7-8 ani, prin folosirea santajului si a amenintarilor cu moartea la adresa familiei sale. Conform declaratiilor lui Holostov, citat de mass-media rusa, el a colectat informatii despre nemultumirea populatiei si a functionarilor de rang inalt din Federatia Rusa fata de actiunile guvermului rus si a presedintelui Vladimir Putin. In timpul confesiunilor sale, Holostov a acuzat un numar de oficiali din cadrul conducerii serviciului de securitate leton, Serviciul pentru Protectia Constitutiei (Satversmes aizsardzības birojs), ca i-au solicitat sa identifice persoane din conducerea politico-militara a Rusiei, care ar putea provoca o lovitura de stat impotriva administratiei lui Vladimir Putin ori ar putea participa la asasinarea acestuia.
de Vitalie Goncearov | oct. 24, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Stockholm a decis sa nu mai prelungeasca programul de schmburi militare cu Rusia, potrivit proiectului de buget al guvernului suedez publicat vineri, informeaza RIA Novosti. ‘Guvernul a decis sa nu prelungeasca programul de actiuni comune care reglementeaza cooperarea intre fortele armate ale celor doua tari. Acest lucru inseamna suspendarea cooperarii intre fortele armate suedeze și Rusia’, se precizeaza in document. Executivul suedez afirma ca militarii ruși ‘actioneaza intr-un mod din ce in ce mai provocator in regiunea baltica’ și ca au avut loc ‘incalcari ale integritatii teritoriale ale tarilor’ din regiune.
Totodata, cabinetul de miniștri subliniaza ca ‘aceasta situatie va continua’, deși ‘o agresiune militara directa impotriva Suediei este considerata putin probabila’. Cu toate acestea, documentul cere consolidarea de urgenta a capacitatilor de aparare a tarii. Nici Germania nu este dispusa inca relanseze relatia cu Rusia. Cancelarul german, Angela Merkel, considera ca nu exista motive pentru ridicarea sanctiunilor impuse de Uniunea Europeana impotriva Federatiei Ruse. Cancelarul german a facut o declaratie in acest sens vineri, in timpul summitului Uniuniii Europene de la Bruxelles. Potrivit Angelei Merkel, Uniunea Europeana a ajuns la concluzia ca acordurile de la Minsk, dintre Ucraina, Rusia si separatistii prorusi, nu au fost indeplinite. „Prin urmare, nu vedem niciun motiv pentru a putea vorbi despre ridicarea sanctiunilor” – a subliniat cancelarul german, adaugand ca in estul Ucrainei nu se respecta regimul de incetare a focului si ca, de la intrarea in vigoare a acordurilor de la Minsk, in Donbas au fost ucise peste 300 de persoane.
