Analiză: dosarul transnistrean bate pasul pe loc, la Tiraspol se instaureauză sărăcia

Analiză: dosarul transnistrean bate pasul pe loc, la Tiraspol se instaureauză sărăcia

transnistriaNegocierile in format 5+2 din dosarul transnistrean ar putea fi reluate in luna iunie a acestuia an, a precizat, marti, seful diplomatiei de la Chisinau, Andrei Galbur. „Suntem în contact cu partenerii din formatul 5+2. Recent la Chișinău a fost o vizită a grupului 3+2 (negociatorii și mediatorii) care au purtat discuții la Chișinău și Tiraspol, scopul fiind convingerea părților de a reveni la masa de negocieri. Există o  pauză de aproape 2 ani. Scopul este să fie reluate negocierile. Se vorbește despre începutul lunii iunie prin organizarea unui runde 5+2 la Berlin ”, a declarat Andrei Galbur.

Experții atenționează

In schimb, analistii atrag atentia asupra faptului ca Moscova a propus o listă de condiționalități pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pe care Chișinăul ar trebui să le examineze cu maximă atenție înainte de a le accepta. În primul rând, autoritățile ruse propun să fie elaborat un document care ar asigura garanții de implementare a acordurilor convenite în cadrul consultărilor 5+2. Accentul pus de FR este fals, deoarece negocierile nu merg nu din cauza lipsei de garanții, dar din cauza că Moscova și Tiraspolul refuză să discute chestiunile privind reglementarea politică a conflictului, a precizat expertul.

„Altă condiție este ca atât Chișinăul cât și Tiraspolul să nu blocheze activitatea grupurilor de lucru. Chișinăul întotdeauna a facilitat acest mod de interacțiune, a menționat Chirilă. Iar a trei condiție este ca Tiraspolul, dar în special Chișinăul să renunțe la investigațiile penale care vizează reprezentanți ai administrației de pe ambele maluri ale Nistrului și să fie semnat un moratoriu care să interzică inițierea anchetelor penale. O asemenea înțelegere ar fi contrară Constituției, iar Republica Moldova ar avea mult de pierdut, dacă ar accepta-o”, a atenționat Victor Chirilă.

După runda de discuții, din iunie 2014, Tiraspolul a refuzat să mai participe la negocieri. În prezent, președinția rotativă a OSCE este deținută de Germania.

Venituri tot mai mici în stânga Nistrului

Pe acest fond politic incert, veniturile in regiunea separatistă transnistreană se micșorează continuu. În primul trimestru al anului curent, în bugetul regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost acumulate venituri mai mici cu aproximativ 46 de milioane de ruble transnistrene. Tendinţe negative sunt înregistrate, de asemenea, la importuri şi exporturi, precum şi la alte capitole ale activităţii social-economice din regiune.

Potrivit presei de la Tiraspol, în anul curent volumul exporturilor a scăzut cu 1,6%, iar cel al importurilor – cu 35%. Cifra de afaceri totală a scăzut cu 25%. Analizând performanţa veniturilor bugetare în trimestrul I, şefa departamentului regional al finanţelor, Irina Molocanova, a spus că planul de colectare a veniturilor la buget a fost îndeplinit în proporţie de doar 66% fiind colectate 290 de milioane de ruble, dintre care 204 milioane au fost alocate pentru prestaţiile sociale.

Salarii pe împrumuturi

Aceasta a adăugat că pentru rambursarea tuturor plăţilor sociale au fost atrase împrumuturi în valoare de 175 de milioane de ruble. „Până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la buget, noi nu putem lua mai multe credite. Deficitul creat şi incapacitatea de a mobiliza fonduri suplimentare duce la perturbarea procesului de achitare a salariilor”, a explicat Irina Molocanova. În medie, pentru luna martie, salariile bugetarilor din regiunea transnistreană au fost plătite în proporţie de puţin peste 50%.

Share our work
Pactul Hitler-Stalin, motiv de dezacord intre Merkel si Putin

Pactul Hitler-Stalin, motiv de dezacord intre Merkel si Putin

merkel putin

Pactul Hitler-Stalin, mai cunoscut drept Ribbentrop-Molotov, dupa numele sefilor celor doua diplomatii – germana si sovietica – a devenit motiv de dezacord intre cancelarul de la Berlin, Angela Merkel si liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Despre documentul semnat in 1939, Putin a sustinut ideea ca URSS nu a avut de ales pentru a evita razboiul cu Germania, in timp ce Merkel a reiterat faptul ca impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice au fost ‘ilegitime’. Cei doi lideri s-au exprimat pe acest subiect in cadrul unei conferinte de presa comune sustinute dupa intrevederea pe care au avut-o la Kremlin, a doua zi dupa ceremoniile grandioase desfasurate la Moscova pentru marcarea a 70 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste. ‘Uniunea Sovietica a facut imense eforturi pentru a crea conditiile favorabile unei rezistente colective la nazismul in Germania (…), pentru a forma un bloc antifascist in Europa. Dar toate aceste eforturi nu au avut succes’, a declarat Putin.

‘Cand a realizat ca a fost lasata singura in fata Germaniei lui Hitler, URSS a luat masuri pentru a evita o confruntare directa, si a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop’, a continuat presedintele rus. ‘Acest pact avea sens din punct de vedere al garantiilor de securitate pentru Uniunea Sovietica’, a adaugat el, raspunzand astfel la o intrebare a jurnalistilor legata de recentele declaratii ale ministrului rus al culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Molotov-Ribbentrop drept un triumf al diplomatiei lui Stalin. ‘Este greu de inteles pactul Molotov-Ribbentrop, daca nu luam in considerare clauza aditionala secreta’, care prevedea impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice, a reactionat Angela Merkel. ‘Din acest punct de vedere, eu cred ca nu a fost corect, ceea ce s-a facut a fost ilegitim’, a adaugat Merkel. Acelasi pact a permis raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord din componenta Romaniei, teritorii ce au fost anexate URSS-ului.

Share our work
Germania sprijina reformarea Republicii Moldova

Germania sprijina reformarea Republicii Moldova

Steinmeier Aurescu

Seful diplomatiei germane, Frank-Walter Steinmeier (foto stanga), a declarat duminica in cadrul unui interviu pentru Hotnews ca Republica Moldova are nevoie de continuarea reformelor pentru a merge pe drumul european si ca Germania va a sprijini aceste aspiratii ale Chisinaului. Prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, Republica Moldova a reasezat relatia sa cu Uniunea Europeana pe un nou fundament. Aceasta reprezinta o baza adecvata pentru relatiile moldo-europene – si nu vorbim acum despre aderarea la Uniunea Europeana, ci, mai degraba, despre o oferta catre Chisinau in vederea unei colaborari mai profunde cu UE si a modernizarii Republicii Moldova. Dorim sa sprijinim in mod ferm Republica Moldova pe drumul sau de reforme”, a declarat oficialul german. In ceea ce priveste dosarul transnistrean, Steinmeier a spus ca Germania va milita pentru rezolvare lui pe cale politica. „Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste abordarea dificilului conflict din Transnistria. Germania se angajeaza deja de multa vreme si se va implica si in viitor pentru procesul de pace in formatul 5+2”, a mai spus Steinmeier.

Intre timp, viceministrul de externe al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, a anuntat ca si-a depus demisia pentru a se alatura proiectului politic al fostului premier, Iurie Leanca. „Nu cred in capacitatea unui guvern minoritar de a promova reforme, nu cred in capacitatea unui astfel de guvern de a implementa agenda de asociere cu UE”, a scris Chiveri pe pagina sa de Facebook. El este al doilea inalt oficial care renunta la functie in guvern pentru a-l urma pe fostul premier, dupa seful Biroului pentru Relatii cu Diaspora, Victor Lutenco. Iurie Leanca a parasit Partidul Liberal Democrat si fractiunea parlamentara luna trecuta, impreuna cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Eugen Carpov. Leanca a spus ca va crea un partid nou si a acuzat PLDM de inselarea alegatorilor pro-europeni, prin instalarea uni guvern cu sprijin comunist.

Share our work
Conciliatorii „ocupantului sovietic”

Conciliatorii „ocupantului sovietic”

ocupant rus

În încercarea de a domoli apetitul anexaționist al lui Hitler, premierii britanic Neville Chamberlain și francez Edouard Daladier aveau să ducă, în anii `30 ai secolului trecut, o politică constant emasculată de conciliere față de o Germanie expansionistă. O soluție ce părea atunci viabilă pe termen scurt, dar care s-a dovedit dezastruoasă pe termen mediu și lung. Atât Chamberlain, cât și Daladier, erau convinși că Acordul de la Munchen, prin care se consfințea dezmembrarea Cehoslovaciei pe criterii etnice prin ruperea regiunii sudete, avea să preîntâmpine și să tempereze veleitățile belicoase ale Fuhrer-ului de la Berlin. Însă istoria ne învață că aceasta funcționează după cicluri repetitive, în care doar personajele se schimbă, nu și interesele statelor ce se croiesc de-a lungul vremurilor și sunt atent studiate de geopolitică. Chiar și așa, în fața evidențelor, de data aceasta cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Fancois Hollande calcă apăsată pe urmele vechiului cuplul de conciliatori Chamberlain-Daladier. Chiar dacă nu au semnat decât un acord de încetare a focului la Minsk, și nu unul ca la Munchen în 1938, acesta echivalează cu recunoașterea tacită a anexării Crimeei de către Rusia peste capul normelor dreptului internațional.

În prezent, doar personajul central diferă ca nume, dar nu și ca modus operandi în a-și justifica „chemarea divină” de a crea același „spațiu vital” de care are nevoie națiunea sa pentru a supraviețui. UE și NATO sunt văzute ca amenințări inerente în zona glacisul rusesc, iar de aici până la a acționa discreționar din punct de vedere politico-militar nu este decât un pas. Epuizarea soluțiilor politico-diplomatice este întotdeauna calea firească de urmat, dar este improbabil ca un lider cu veleitățile agresive demonstrate ca Putin să facă în pas înapoi în ceea ce privește Ucraina. În anii `30, Marea Britanie și Franța au închis pe rând ochii în fața unor episoade precum acceptarea reînarmării și militarizării Germaniei, „neintervenția” anglo-franceză în Războiul Civil Spaniol (fapt ce a lăsat mână liberă Germaniei naziste de acțiune) sau anexarea Austriei. Mai mult apoi, la participarea directă la dezmembrarea Cehoslovaciei sau încercările de ultimă oră de a negocia înțelegeri cu Germania pe spatele Poloniei invadate. La fel și astăzi, principalele forțe ale Europei, Germania și Franța, își pun ochelari de cal în ceea ce privește anexarea Crimeei, „invazia hibrid” a Ucrainei, reîntoarcerea de facto a Republicii Moldova de pe drumul european cu un guvern marionetă și posibilitatea crescută ca Rusia să invadeze țările baltice.

Într-o analiză recentă a periodicului Jane`s Intelligence Review, analistul Reuben Johnson scrie că „războiul hibrid” dus de Rusia în Ucraina este pe cale să atingă obiectivele propuse de Moscova. Concluzia derivă dintr-un studiu al Fundației Potomac, care îi are la origine pe Phil Karber, fost înalt oficial al Pentagonului și pe Wesley Clark, fostul comandant al fost comandant al forțelor NATO în Europa. În cifre, prezența rusă în Ucraina și la granițele sale nu poate fi neglijată: 14.400 de trupe rusești în Ucraina ce ajută 29.300 de rebeli proruși în estul Ucrainei. Toți aceștia sunt echipați cu cele mai noi tancuri de luptă, blindate și transportoare de luptă, precum și sute de piese de artilerie grea. La acestea se adaugă și 29.400 de militari ruși în Crimeea și alte 55.800 de soldați masați la granița de est a Ucrainei. Conform aceleași surse, Rusia face uz și de instrumente ale războiului electronic, iar operațiunilor lor se desfășoară în zone locuite de civili, precum grădinițe, spitale sau blocuri de locuințe, ceea ce face imposibilă bombardarea acestor obiective de către armata ucraineană.

În plan informațional, Ucraina nu este capabilă să genereze un grad mare de empatie la nivelul populației europene care să determine clasa politică europeană să intervină mai energic în rezolvarea situației. Nici relațiile Ucrainei cu statele europene nu sunt tocmai cele mai bune, mai ales cu vecinii săi. De altfel, recent, la București, ambasadorul ucrainean Teofil Bauer a ridicat problema unui „parteneriat strategic” cu România. Însă dosarele României cu Ucraina de până acum, și mai ales poziționarea României drept potențialul inamic militar numărul unu până la Euromaidan, face ca această idee să fie mai degrabă puerilă. Una izvorâtă din nevoia stringentă a Kievului de a căuta orice tip de aliați poate găsi împotriva Rusiei și nu una cu fundamente ce rezidă în clădirea unor relații diplomatice progresive. Peste toate acestea, Rusia câștigă teren și în materie de propagandă. Mass-media rusești rulează știri deformate ale realităților frontului ucrainean și neagă implicarea directă în război. Etichetarea liderilor de la Kiev drept „fasciști” este o retorică ce amintește mai degrabă de „Agitprop”-ul Uniunii Sovietice. În cifre, Rusia investește masiv în acest segment al războiului. Numai RussiaToday, post de stat ce sprijină și promovează politica rusă, a primit un buget de peste 300 de milioane de dolar anual, iar ONG-urile pro-Kremlin primesc și ele anual circa 100 de milioane de dolari. Nu de mult, Rusia s-a lansat într-o campanie de „black PR” inversat în care, subliminal, glorifică meritele „ocupantului rus” ce ar fi avut un rol revoluționar și civilizațional în viața polis-urilor cucerite de-a lungul vremurilor în Europa și Asia. Așadar, cum vor alege actualii „conciliatori” să trateze cu „ocupantul sovietic” contemporan de la Kremlin?

Publicat pe eTransmedia.ro

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=T65SwzHAbes#t=140[/youtube]

Share our work
Merkel convoaca convorbiri de pace pentru Ucraina, Kremlin nu confirma

Merkel convoaca convorbiri de pace pentru Ucraina, Kremlin nu confirma

normandia formatCancelarul german Angela Merkel a invitat liderii Frantei, Ucrainei si Rusia, la Berlin, pentru a noua runda de negocieri de pace in formatul „Normandia”. Invitatia a fost adresata luni seara, in timpul unei teleconferinte intre cei patru lideri, precizeaza sursa citata. Purtatorul de cuvant al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat ca discutiile de luni seara au vizat punerea in aplicare a masurilor cuprinse in acordurile de la Minsk din 12 februarie si progresele realizate in procesul de reglementare pasnica a conflictului din estul Ucrainei. Potrivit unui comunicat difuzat de Palatul Elysée, citat de AFP, cei patru lideri au constatat unele ‘progrese’ in solutionarea crizei ucrainene, dar au subliniat ca situatia trebuie inca ‘ameliorata’.

Conform aceluiasi comunicat al presedintiei franceze, Merkel, Putin, Porosenko si Hollande au convenit sa solicite Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) ‘sa joace un rol mai direct in ceea ce priveste respectarea regimului de incetare a focului si retragerea armelor grele’ de pe linia frontului si, in acelasi timp, sa informeze zilnic in legatura cu acest proces. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marti ca o noua intalnire a liderilor din asa-numitul ‘format Normandia’ (Rusia, Ucraina, Franta, Germania) nu este deocamdata prevazuta. ‘Nu a fost vorba (in cadrul teleconferintei) de o intalnire intre cei patru lideri, ci de o intalnire la nivel de reprezentanti de rang inalt ai Ministerelor de Externe” de la Berlin, Paris, Moscova si Kiev, a precizat Peskov. Intrebat fiind daca intalnirea diplomatica de vineri de la Berlin va fi una pregatitoare pentru o intrevedere ulterioara a liderilor din cele patru state, Peskov nu a fost in masura sa dea un raspuns precis. ”Nu stim, vom vedea cum se va termina”, a afirmat el.

Share our work