de Razvan Iorga | iul. 24, 2017 | Știri, Turcia, UE
Cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Ankara, Recep Erdogan
Criza politică dintre Turcia și Germania se adâncește pe măsura apropierii alegerilor legislative ce vor avea loc în Germania în această toamnă. Politicienii de la Berlin nu vor să mai tolereze ceea ce ei numesc derivele Turciei și sunt gata să ia măsuri. Analiștii politici vorbesc chiar de un război economic între cele două țări. Germania este cea mai mare economie europeană, iar Turcia cea mai mare forţă militară de la Marea Neagră din NATO. Relaţiile dintre cele două ţări n-au fost niciodată după al Doilea Război Mondial mai şubrede ca acum, spun analiştii. Mizele sunt mari pentru ambele tabere. Germania este cel mai mare partener comercial al Turciei, companiile nemţeşti ocupă locul doi în topul investitorilor străini şi sunt angajatori importanţi.
Peste 6.800 de firme germane au operţiuni în Turcia. Nemţii sunt cei mai numeroşi turişti care vizitează această ţară. Turcii, în schimb, reprezintă cea mai mare minoritate din Germania, cu trei milioane de reprezentanţi, iar Turcia ar fi trebuit să fie elementul principal în strategia Germaniei de rezolvare a crizei refugiaţilor.
Se joacă pe bani mulți
După ce Turcia a arestat, sub acuzaţia de terorism, un activist german pentru drepturile omului şi a pus, cum susţine presa germană, mai multe companii nemţeşti pe lista neagră a susţinătorilor terorismului, ministrul german de externe Sigmar Gabriel a avertizat companiile şi cetăţenii să evite Turcia. Din Germania provin aproximativ 15% din turiştii care vizitează Turcia. Berlinul ar lua în considerare şi măsuri precum suspendarea garanţiilor de credit pentru firmele care investesc în Turcia şi retragerea ajutoarelor de preaderare la UE promise Turciei ca parte a procesului de aderare, notează revista Politico. Ziarul Bild scrie, citând surse guvernamentale, că Berlinul suspendă proiectele de înarmare a Turciei.
„Trebuie să ne redefinim politica în privniţa Turciei“, a afirmat ministrul Gabriel, menţionând că acesta este şi punctul de vedere al cancelarului Angela Merkel şi al principalului rival al acesteia în lupta pentru un nou mandat, social-democratul Martin Schulz. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a comparat atitudinea Turciei cu cea a unei ţări comuniste.
Pericole reale
Camerele de comerţ germane DIHK au spus că în actualul mediu este greu de imaginat că cineva va investi în Turcia, iar o asociaţie a exportatorilor a avertizat că pericolele pentru afacerile nemţeşti din Turcia sunt „reale“. Federaţia Industriilor Germane (BDI) a atenţionat că „incertitudinile din ultimul an determină deja din ce în ce mai multe companii să se distanţeze de Turcia“, scrie The Local.de.
Şeful BDI Joachim Lang a avertizat că „pentru companiile germane din Turcia incertitudinile cresc de la oră la oră cu fiecare acuzaţie vagă şi nesusţinută“. Sigmar Gabriel a vorbit de cazuri de exproprieri şi a spus că Berlinul nu mai poate garanta siguranţa cetăţenilor săi în faţa arestărilor în masă „arbitrare“. Unele companii germane şi-au suspendat investiţiile, dar altele au anunţat că vor continua să-şi finanţeze proiectele din Turcia, o piaţă pe care nu o pot neglija, de 80 de milioane de locuitori.
Șeful cancelariei federale germane, conservatorul Peter Altmaier, a confirmat vineri că guvernul său dorește să obțină de asemenea de la Bruxelles înghețarea fondurilor europene destinate Turciei în cadrul procesului de apropiere a acestei țări de UE. Aproximativ 4,45 miliarde de euro sunt în principiu prevăzuți pentru 2014 până la sfârșitul anului 2020 dar, semn al tensiunilor deja existente, numai 200 de milioane de euro au fost vărsați până în prezent.
Retorică dinspre Ankara
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut duminică Germaniei să ‘nu se amestece în afacerile interne’ ale țării sale. „Nimeni nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale Turciei”, a declarat Erdogan, în cursul unei conferințe de presă, la Istanbul, răspunzând la o întrebare privind recentele critici germane privind situația drepturilor omului în Turcia.
Pas înapoi
Totuși, Turcia pare să facă un pas înapoi în toată această confruntare cu o mare miză economică. Turcia a retras în mod oficial o cerere de ajutor adresată autorităților germane pentru investigarea a circa 700 de firme germane suspectate de sprijinire a terorismului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german, Tobias Plate. Ministrul de interne turc i-a spus luni omologului său german în timpul unei convorbiri telefonice că predarea listei de către Ankara prin Interpol a fost provocată de o ‘problemă de comunicare’, a afirmat Tobias Plate.
Ministrul de interne „a subliniat că nu există nicio anchetă împotriva firmelor germane lansată de autoritățile turce în Turcia sau în Germania”, a spus Plate. Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei german a afirmat că măsuri suplimentare împotriva Turciei sunt luate în considerare.
de Razvan Iorga | iul. 10, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, UE
Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak a numit acțiunile Comisiei Europene de a interveni în negocierile comercial pentru gazoductul Nord Stream 2 drept „sabotaj vădit”, relatează Tass. „Vedem un sabotaj total la adresa unul proiect de infrastructură pentru consumatori, așa cum este Nord Stream 2. O interferență în relațiile economice ale companiei (Gazprom -n.r.)”, a declarat oficialul rus.
Declarațiile sale vin după ce CE a pregătit un plan de mandat pentru negocierile cu Rusia pentru această conductă. Potrivit documentului altor companii decât Gazprom li se va permite accesul proiectul Nord Stream 2.
Proiectul Nord Stream 2 va transporta, pe sub Marea Baltică, gaz de pe coasta de vest a Rusiei (adus din nord, din Peninsula Iamal) direct în nordul Germaniei (Greifswald), evitând astfel statele baltice și Polonia și oferind o alternativă la coridorul care traversează Ucraina. Are o lungime de 1.200 de metri și multe state europene se opun acestui proiect, dar și SUA.
de Madalin Necsutu | iul. 28, 2016 | Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Anticipam într-un editorial precedent că ceea ce face Germania în privința Republicii Moldova nu miroase deloc a negocieri, ci a impunere. Una asupra unui stat supus presiunilor din toate părțile și care ar vrea să mulțumească și capra și varza. Ceea ce este însă mai grav este combinația între ascensiunea populismului intern din unele țări din Europa și mutarea atenției de pe crizele interne pe probleme din exterior. Acest lucru îl face și Germania prin acțiunile șefului diplomației, Frank-Walter Steinmeier. Cel care a venit să bată cu pumnul în masa Chișinăului pentru a accepta condițiile separatiștilor transnistreni. Unele care, de facto, nu fac decât să întărească „statalitatea” regiunii. Un fel de aplicare forțată a planului rusesc Kozak. Unul al federalizării pe care și Germania l-a susținut mereu mai mult sau mai puțin vocal. Diferența constă acum în rocada pe care Germania o face cu Rusia. Pentru a fi mai bine primit la Chișinău, Berlinul a preluat rolul de solist în acest concert politic cu sunete stridente, lăsând Moscova la acompaniament.
Muzica nu este deloc una plăcută pentru autoritățile de la Chișinău care se văd din nou strânse între ciocan și nicovală pe această chestiune. Numai că ciocanul este de data aceasta nemțesc. Germania este și ea unul dintre principalii donatori externi, iar deciziile sale au cea mai mare greutate în interiorul UE. De aceea, Chișinăului îi va fi dificil să refuze mărul otrăvit al Berlinului. Totuși, guvernul trebuie să mediteze la faptul că pot primi bani de la FMI și România în cuantum de peste 300 de milioane de euro. Momentum este unul extrem de important, iar o cedare pe cele trei condiționalități – înregistrarea plăcuțelor auto, recunoașterea diplomelor și prefix separat – ar fi echivala cu recunoașterea de facto a separării regiunii de restul R. Moldova. „Oferta de nerefuzat” a fost făcută abil în vremuri de cedări și reforme pentru Chișinău, tocmai în momentul în R. Moldova își revenise din pumni și se îndrepta spre ieșirea din corzi. Aceea gură de oxigen dată de FMI și București, ce va fi continuată și de UE.
Ceea ce este încearcă acum Germania este resuscitarea OSCE-ului, o organizație slabă și prost construită, unde veto-ul Rusiei anulează toate deciziile ce se iau de către ceilalți membri. Aroganța cu care Rusia dictează în tot ceea ce ar trebui să rezolve conflictele înghețate, pe care tot ea le-a provocat, spune totul despre relevanța actuală a OSCE. Steinmeier este într-un număr personal și populist de rebranding politic în perspectiva alegerilor parlamentare din 2017, în care vrea să-i lase pe umeri criza refugiaților Angelei Merkel, iar el să se erijeze în mare „pacificator” la hotarele Europei. Un om care poate dialoga cu Rusia și poate rezolva probleme acolo unde alții au dat greși. Totul pe spatele unor țări precum Republica Moldova, care devine în acest caz victimă colaterală a înțelegerilor ruso-germane și a populismului stângistului Steinmeier. Politica „pașilor micilor”, invocată de Steinmeier recent la Tiraspol, nu poate fi făcută numai într-o singură direcție, cea a cedărilor Chișinăului. Ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova va avea apoi inevitabil și un efect de domino care se va repercuta automat apoi și spre rezolvarea conflictului din estul Ucrainei.
Diplomația română pare depășită de situație și nu a luat nicio poziție în această problemă. Totuși, există multe voci la București care și-ar dori decuplarea R. Moldova de la acest bagaj sovietic și extrem de retrograd reprezentat de regiunea separatistă transnistreană. Unul care ține R. Moldova în loc și pe care, de facto, Chișinăul ar fi incapabil să-l mai gestioneze vreodată. Numai dacă privind spre UTA Găgăuzia, ne putem da seama că afirmația nu este deloc una prea tare.
Totuși, la nivel geopolitic mai mare, revine în actualitate viziunea de acum circa 100 de ani a liderului polonez Josef Pilsudski din timpul Primul Război Mondial și a sa teorie a Intermarium-ului (Międzymorze). Cea a unei alianțe de la Marea Baltică, până la Marea Neagră, care să funcționeze ca o contrapondere a tendințelor imperialiste ale Germaniei și Rusiei.
Continuare pe EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 25, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
În ultimii ani, dinamica relațiilor internaționale în Europa s-a schimbat considerabil. Nu totul se împarte în alb și negru, ci există mult mai mult de 50 de nuanțe de gri. Punctul de inflexiune a fost determinat de anexarea ilegală a Crimeei la Federația Rusă, în primăvara lui 2014. De atunci, lucrurile nu au mai stat la fel. Degringolada și populismul a sporit în interiorul UE și a culminat recent cu Brexit-ul Marii Britanii. Dar nici în alte țări civilizate situația nu este mai așezată. Același context, un populism deșănțat, se poate observa și în Germania. Acolo unde șeful diplomației joacă un joc extrem de periculos, de genul celui jucat populist și prost din punct de vedere tactic de către fostul premier britanic, David Cameron. Poate cel mai responsabil politician pentru Brexit care nu a înțeles că de dragul câtorva procente a intrat în cea mai mare capcană a eurofobilor din UKIP. Pe scurt, a intrat în cocina populismului și l-au mâncat porcii.
De data aceasta, socialist-democratul Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe, se joacă și el cu focul în încercarea internă de a forma o alianță politică cu Die Linke (Stânga, de inspirație comunistă) în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc la anul. Social-democrații speră să facă majoritate parlamentară cu foștii comuniști din RDG și alte formațiuni mai mici, precum Verzii. Sau cum a fost numită de presa germană „alianța Roși-Roșu-Verde”.
Bun, dar din nou apare întrebarea: care este relevanța pentru R. Moldova? În primul rând, Chișinăul este o miză mai mică într-o tendință mai largă. Și anume de reapropiere și colaborare a forțelor interne de stângă din Germania cu Rusia. Stângistul șef al diplomației de la Berlin nu este deloc la prima abatere în acest sens și promovează de câțiva ani buni o politică de apropiere dintre Berlin și Moscova și, mai nou, vrea să facă uitate și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, să recunoască tacit și de facto anexarea Crimeei, chiar dacă aceasta s-a făcut împotriva normelor de drept internaționale prin încălcarea suveranității cu forța armelor. De asemenea, Steinmeier a criticat recent politica NATO în Europa de Est pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu acordat pentru Bild.
Germania deține președinția rotativă a OSCE, iar mandatul său riscă să treacă neobservat, deoarece nu a reușit nicio realizare în cadrul vreunui conflict înghețat creat de Rusia. Asta ar însemna o bilă neagră pentru diplomația germană, condusă de Steinmeier care nu a renunțat la visul de a deveni cancelar din 2017. Chiar și negocierile în dosarul transnistrean, în care Berlinul își punea mari speranțe, au dat chix. Chișinăul nu a acceptat niciuna dintre propunerile Tiraspolului, care de altfel nu sunt decât revendicări pentru întărirea „statalității separate” a regiunii transnistrene și nimic mai mult. Față de orice negociere normală, Tiraspolul nu a oferit nimic la schimb Chișinăului la discuțiile din Germania. Doar au cerut cu vârf și îndesat. Sigur, așa cum era de așteptat, nici Chișinăul nu a mușcat momeala și a rămas ferm pe poziție. Întorși acasă frustrați și nemulțumiți, separatiștii transnistreni au început din nou varza în ogradă. Ba că sunt „blocați economic”, ba că vor închide și ei „tranzitul românesc” al mărfurilor pe teritoriul transnistrean.
Astfel că Steinmeier va veni la Chișinău doar pentru a face presiuni suplimentare în vederea acceptării post-negocieri a cerințelor Tiraspolului în defavoarea Chișinăului. Steinmeier va veni pentru a bate cu pumnul în masa decidenților de la Chișinău și de a le spune voalat sau pe față că fondurile germane/europene vor depinde și de acest lucru în viitor. Practic, un șantaj a la russe făcut de Germania la Chișinău. Tocmai din acest motiv, Chișinăul trebui să se aștepte la un atac destul de contondent al populiștilor germani de stânga care își fac jocurile interne pe spatele politicii externe promovare în state mai slabe din Europa de Est. Un fel de reeditare a jocurilor ruso-germane privind estul Europei.
Nu știm dacă se va numi Pactul Steinmeier-Lavrov, dar cert este că dosarul transnistrean va intra în acest pachet de revitalizare a înțelegerilor dintre Rusia și Germania pe această bucată orientală a Europei.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Anatol Terzi | iul. 22, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Germania va încerca în continuare să preseze Chișinăul pentru a accepta unele compromisuri în fața separatiștilor transnistreni de la Tiraspol, chiar dacă acești nu au de oferit nimic la schimb și refuză dialogul pe coșul politic al dosarului. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, va veni marți în Republica Moldova, unde ar urma să aibă mai multe întâlniri cu autoritățile cu care va discuta, printre altele, subiecte ce țin de rezolvarea conflictului transnistrean, a anunțat vineri președintele Parlamentului, Andrian Candu. Reamintim că Steinmeier a făcut recent o serie de declarații favorabile Rusiei, printre care se numără cele legate de relaxarea sancțiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a anexării Crimeei, precum și unele acuzatoare la adresa NATO cum că ar avea un comportament provocator la adresa și interesele Moscovei în regiune prin dislocarea de trupe în estul Europei.
Lobby-istul de stânga al Moscovei
„Sancțiunile nu sunt un scop în sine. Ele ar trebui să reprezinte un impuls pentru schimbarea unui comportament”, declara Steinmeier luna trecută pentru RedaktionsNetzwerk Deutschland, o rețea de ziare locale din Germania. Ministrul de Externe german a declarat că sancțiunile ar trebui ridicate, gradual, dacă Guvernul Rusiei demonstrează că încearcă să implementeze Acordul de la Minsk pentru menținerea păcii în Ucraina. „O abordare de tipul totul sau nimic, chiar dacă sună bine, nu înseamnă nimic”, a spus Steinmeier. Același lucru s-a întâmplat și cu NATO, Steinmeier părând mai degrabă un lobby-ist al Moscovei. El criticat politica NATO față de Rusia, pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu ce urmează să fie publicat duminica de cotidianul german Bild. „Ceea ce trebuie sa evitam astăzi este să inflamăm situația cu strigate războinice și cu zăngănit de săbii”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfășurarea de forte NATO în apropiere de frontierele Rusiei.
Convocări de urgență ale separatiștilor
După ce nu au obținut nimic la negocierile din Germania cu autoritățile constituționale de la Chișinău, liderii separatiști de la Tiraspol cer convocarea de urgență a unor noi negocieri în formatul 5+2 pe teme comunicațiilor feroviare, relatează agenția Infotag. Așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, vrea să găsirea de urgență a unei soluții în cazul „blocadei economice” impuse de Chișinăul și Kiev în vederea limitării livrărilor în Transnistria a mărfurilor de import pe cale feroviară. El a explicat că „sunt necesare eforturile tuturor partenerilor internaţionali”. Totul a pornit după ce autoritățile ucrainene și cele moldovene, ar fi blocat, de comun acord, 40 de cisterne cu combustibil ce urmau să ajungă din Belarus în Transnistria. Șeful așa-zisului Guvern transnistrean, Pavel Prokudin, declara atunci că Tiraspolul va veni cu „reacție promptă și dură”. Totul a pornit de la faptul că, în 2004, administrația de la Tiraspol și-a însușit căile şi materialul rulant al întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) aflate pe teritoriul regiunii transnistrene, creând în baza acestora o întreprindere proprie.
Replica Chișnăului
În replică, Chișinăul a suspendat circulație feroviară prin regiune. Aceasta a fost reluată în 2016, cu condiția perfectării actelor necesare pentru operațiunile de import-export de către organele vamale subordonate autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, regulă care nu se aplică, însă, decât în privința exporturilor din Transnistria. Adică numai cele benefice pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol. În conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Chișinăul încearcă să restabilească controlul și asupra importurilor în regiune, excluzând din schema de circulaţie a mărfurilor două staţii de la segmentul transnistrean al frontierei cu Ucraina, scrie agenția menționată.
Intrare în legalitate
Șeful Căilor Ferate ale Moldovei, Iurie Topală, a declarat însă că blocând cisternele, Ucraina nu doar că nu încalcă vreo lege, ci, dimpotrivă, intră în legalitate. „Ei fac zarvă, nu de astăzi și nu de ieri, ei tot timpul au făcut zarvă. Ceea ce este legat de vagoane, așa sunt acordurile dintre Rusia, Ucraina și Republica Moldova, că toate vagoanele care vin în Republica Moldova trebuie să fie coordonate cu Calea Ferată din Moldova. Așa este acordul semnat. Ucraina este obligată să ne informeze ce vagoane și ce marfă vine în Moldova, deoarece fără vamă nu putem permite să intre marfa în țară, dar vama se află la Tighina, dacă vorbim despre Cuciurgan, atunci ei sunt obligați să vină la Tighina ca să facă vama”, citat de Europa Liberă. În ultimii zece ani, potrivit lui Iurie Topală, vagoanele cu marfă din Ucraina au intrat în regiunea separatistă fără a trece în mod oficial vama moldovenească, ceea ce a provocat, la o primă estimare, pagube de zeci de milioane de dolari pentru bugetul moldovenesc, a mai precizat Topală.
„Până acum ei activau ilegal. Primeau marfa direct, fără să vină cu actele la punctul vamal Tighina. Ei ne pun să dăm o scrisoare la autoritatea ucraineană… ca să încalc și eu legea, să încalce legea și Ucraina… Faptul că până acuma Ucraina a încălcat legea, a încălcat acordul dintre noi și le da direct vagoanele asta-i una, dar eu nu pot să vin cu propunerea: hai, încălcați mai departe. Ei acum au intrat în cadrul legal și nu pot să intervin chiar cu nimic, și noi nu am făcut nimic, noi Republica Moldova. Pur și simplu, Ucraina a intrat în cadrul legal, așa cum spun acordurile. Pagubele sunt de sute de milioane de lei, sau zeci de milioane de dolari.”
România, invocată inevitabil de către separatiști
Drept răspuns la faptul că Ucraina a început să permită transportarea mărfurilor în regiunea estică a Moldovei doar prin punctele controlate de autoritățile constituționale, Tiraspolul amenință că va reacționa prin ajustări tarifare și înăsprirea cerințelor pentru Kiev și Chișinău, în ceea ce privește tranzitarea mărfurilor prin teritoriul nerecunoscutei republici moldovenești nistrene, mai relatează Europa Liberă. Șeful așa-zisului cabinet de miniștri de la Tiraspol a declarat pentru presa locală că va înăspri controalele și pentru „tranzitul românesc”, referindu-se cel mai probabil la transportul de cărbuni, metal sau minereu de fier, importat din Rusia și Ucraina de companii din România.
