de Isac Mihai | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Binomul Angela Merkel-Donald Trump dorit la Kiev de președintele Petro Poroșenko pe post de îngeri izbăvitori ai carierei sale politice
Ministrul german de externe Zigmar Gabriel efectuează azi și mâine o vizită de lucru în Ucraina, în cadrul căreia va avea discuții cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, relatează serviciului de presă al MAE de la Kiev, citat de mass-media regională. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Vizita șefului diplomației germane în Ucraina vine intr-un moment oportun pentru administrația președintelui Petro Poroșenko, care se confruntă de câteva săptămâni cu ample manifestări de stradă care cer alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, pe fondul eșecului reformelor, mai ales cele care privesc combaterea corupției la nivel înalt. Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Formatul Normandia, revitalizat
Potrivit serviciului de presă al MAE de la Kiev, principala temă a discuțiilor va fi rolul Republicii Federative Germania, împreună cu Franța, ca parte componentă a „Formatului Normand”, în restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Anterior, unele declarații ale oamenilor politici germani privind posibila federalizare a Ucrainei prin autonomizarea Donbas-ului au provocat iritarea majorității liderilor politici de la Kiev, mai puțin ai Blocului Opoziției, principala formațiune parlamentară pro-rusă din Rada Supremă.
Miniștrii de externe Pavlo Klimkin și Sigmar Gabriel vor efectua o călătorie comună în Donbas, la linia de contact dintre forțele ucrainene și rebelii pro-ruși. În cadrul vizite demnitarii vor discuta și despre eliberarea prizonierilor ucraineni din Donbas, precum și alte aspecte legate de cooperarea bilaterală, Berlinul manifestându-și disponibilitatea de a finanța reconstrucția regiunilor afectate de conflict în schimbul unor concesii politice din partea părților care să ducă la rezolvarea cât mai rapidă a conflictului.
Totodată, prin vizita lui Sigmar Gabriel în zona de conflict, autoritățile de la Kiev mai urmăresc și creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte desfășurarea căștilor albastre de menținere a păcii pe frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă și nu doar pe linia de cpntact dintre cele două forțe. Surse diplomatice ruse, consultate de agenția KARADENIZ PRESS, au menționat faptul că partea rusă nu va accepta solicitările ucrainene și occidentale, fiind inacceptabilă pentru Kremlin.
Brexit, model pentru Ucraina
Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a mai sugerat în urmă cu câteva zile că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat vicecancelarul, pentru grupul de presă german Funke.
Şeful diplomaţiei germane a mai afirmat că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. Ministrul german a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Avertismente occidentale
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au lansat recent un apel părţilor aflate în conflict, pe fondul creşterii ‘recente şi inacceptabile a încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei’, ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil’ acordurile de la Minsk. Exprimându-şi ‘sprijinul faţă de respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei’, preşedintele francez şi cancelarul german ‘subliniază că nu există o altă soluţie decât o reglementare exclusiv paşnică a conflictului’ şi ‘îşi reafirmă ataşamentul faţă de punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk’.
Părţile, subliniază cei doi lideri, trebuie ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil deciziile deja adoptate, pentru a atenua suferinţele locuitorilor cei mai afectaţi de situaţia actuală’.
Potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, Macron şi Merkel ‘încurajează de asemenea părţile să continue eforturile în vederea facilitării schimbului tuturor prizonierilor rămaşi, să permită accesul CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, n.red,) la toţi deţinuţii şi să faciliteze căutările persoanelor dispărute de către CICR’.
Sancțiuni prelungite
Şeful statului francez şi cancelarul german ‘cer totodată revenirea ofiţerilor ruşi în cadrul Centrului comun de control şi de coordonare (JCCC), care joacă un rol foarte important în susţinerea observatorilor OSCE şi în urmărirea acordurilor de încetare a focului’.
Reamintim că Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Moscovei în vara lui 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev consideră că aceste sancțiuni sunt prea blânde, militând pe lângă cancelariile occidentale pentru adoptarea unor măsuri mai dure față de Moscova.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti, mai ales prin furnizarea de arme, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Sprijin american
Statele Unite au anunţat că vor întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să poată asigura „suveranitatea” teritoriului său, pe fondul tensiunilor americano-ruse legate de conflictul ucrainean. Anunţul a fost făcut la 24 de ore după ce Uniunea Europeană a prelungit, la rândul său, pentru şase luni severele sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în conflictul care devastează estul Ucrainei de peste trei ani şi jumătate.
„Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. „Ajutorul american este în întregime defensiv şi, aşa cum spus întotdeauna, Ucraina este un stat suveran” care are „dreptul de a se apăra”, a precizat Heather Nauert, subliniind importanţa acordului de la Minsk, încheiat pentru a instaura un armistiţiu în estul Ucrainei.
La începutul lunii decembrie 2017, Statele Unite au atenţionat cu fermitate Rusia că divergenţele lor persistente privind conflictul din Ucraina reprezintă un „obstacol în calea oricărei normalizări” a relaţiilor dintre cele două ţări, aflate la cel mai scăzut punct din istoria recentă.
Schimb de prizonieri
Săptămâna trecută președintele Poroșenko s-a bucurat de o ușoară creștere în popularitate după ce câteva zeci de militari şi civili ucraineni au fost eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi.
„Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă”, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea. Participarea ambasadoarei Franței a generat speculații privind rolul jucat de diplomația și serviciile secrete franceze în aceste negocieri.
„Ostatici ucraineni sunt încă captivi în statul agresor – Rusia. Vom lupta ca atât Sențov, cât și Sușcenko, precum și alții care sunt ținuți în Rusia și Crimeea ocupată să fie elibrați cât mai repede. Solidaritatea internațională și determinarea noastră sunt garanții pentru acest lucru”, a afirmat și președintele Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev.
Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat preşedintele rus Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a implicat 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev.
Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 km nord-est de ”capitala” separatistă Doneţk, şi a durat mai multe ore.
Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stil vechi (7 ianuarie), acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste 10.000 de morţi.
Mikhail Saakașvilli vrea să rămână o forță relevantă pe scena politică din Ucraina
Bomba Saakașvilli
Prin ofensiva diplomatică a Kievului pe lângă cancelariile occidentale, administrația Poroșenko dorește să limiteze șansele de coagulare a unei opoziții unite împotriva sa, pe fondul protestele inițiate de fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, care însă nu se bucură încă de susținerea principalelor partide de opoziție. În acest sens, oficiali de la Kiev au demarat consultări cu diferite state pentru a identifica un stat care este pregătit să îl primească pe Saakaşvili, cu scopul înlăturării definitive a acestuia de pe scena politică din Ucraina.
Olanda este pregătită să îl primească în cazul în care acesta va decide să părăsească Ucraina, a declarat anterior ministrul olandez al afacerilor externe, după informaţii potrivit cărora Saakaşvili s-ar putea stabili în această ţară. „El este căsătorit cu o olandeză şi dacă el va cere un paşaport, legea olandeză îl autorizează”, a declarat ministrul Halbe Zijlstra în faţa jurnaliştilor la Haga, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Potrivit mass-media olandeze, printre care televiziunea publică NOS, Saakaşvili a înaintat o cerere de intrare pe teritoriul olandez, care a fost aprobată. „Avocatul lui Saakaşvili a solicitat Serviciul de Imigraţie şi Naturalizare pentru a afla dacă este posibil să obţină reunificarea familială cu soţia sa olandeză în Olanda”, au confirmat oficiali olandezi. Serviciul de Imigraţie „a decis că un permis de rezidenţă provizoriu poate fi eliberat pentru Mihail Saakaşvili”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Justiţiei, Karin Donk. Ea a refuzat să ofere alte precizări, pretextând că acesta este „un caz individual”.
Reamintim că Saakaşvili este căsătorit cu Sandra Roelofs, 48 de ani, originară din Terneuzen, sud-vestul Olandei. Cuplul are două fete, potrivit televiziunii publice olandeze.
Oligarhul Ihor Kolomoisky, finanțatorul protestelor anti-Poroșenko
Întâlnire de taină Saakaşvilli- Kolomoisky
Conform surselor din conducerea Mișcării Noilor Forțe, condus de către Saakaşvili, citate de KARADENIZ PRESS, acesta dorește să viziteze Olanda pentru a avea întrevederi cu diferiți aliați politici din Ucraina, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoisky, care finanțează protestele conduse de fostul lider georgian și care se află în exil în urma acutizării divergențelor cu actuala guvernare de la Kiev. Anterior oligarhul Ihor Kolomoisky a fost unul dintre aliații președintelui Petro Poroșenko, divergențele apărând pe fondul luptei dintre cei doi pentru controlul activelor din sectoarele energetic și bancar din Ucraina. Reamintim că administrația Poroșenko a preluat controlul asupra unei mari părți a celor mai profitabile active controlate de oligarh, inclusiv PrivatBank.
Fostul preşedinte georgian este anchetat la Tbilisi pentru abuz de putere, acuzaţie pe care el o respinge. În timp ce se afla în afara Ucrainei, lui Saakaşvilli i-a fost retras paşaportul ucrainean, după campania de acuzații începută de acesta împotriva președintelui Petro Poroșenko. În pofida opoziției autorităților, Saakaşvilli a reușit să intre ilegal în Ucraina și să evite arestarea sa, pe fondul acuzațiilor Procuraturii Generale de la Kiev că a încercat să organizeze un puci cu ajutorul Rusiei. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 1, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Razboi energetic, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE
Bulgaria, care preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene la 1 ianuarie, aspiră să construiască punţi între Europa de Est şi Europa de Vest, Turcia şi Bruxelles, pentru a ajunge la compromisuri privind mai multe probleme arzătoare, între care politica migratorie, comentează France Presse, preluată de mass-media regională. Relaţiile privilegiate dintre mediile politice de la Sofia şi Federaţia Rusă au trezit îngrijorare în majoritatea capitalelor europene.
Membrul cel mai sărac al Uniunii Europene, criticată pentru ineficienţa sa faţă de corupţia endemică, Sofia se aşteaptă de asemenea ca prima sa preşedinţie a Consiliului UE să-i îmbunătăţească imaginea. Bulgaria, intrată în UE în 2007, încearcă să convingă marile puteri economice ale blocului comunitar că este demnă să se integreze în sfârşit în spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi, pe termen lung, în zona euro.
Moştenire comunistă
Şase luni de preşedinţie reuşită ar pleda în favoarea acestei ţări cu 7,1 milioane de locuitori şi cu o istorie politică agitată de la căderea comunismului, dar care şi-a redobândit o anumită stabilitate sub conducerea prim-ministrului de centru-dreapta Boiko Borisov. Acesta din urmă a revenit la putere la începutul lunii aprilie, câştigând cel de-al treilea mandat al său după 2009, cu preţul unei alianţe cu partide naţionaliste, care şi-au diminuat retorica agresivă pentru a se afişa pro-UE şi pro-NATO.
Spre deosebire de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în interiorul UE, chiar dacă discursurile de teamă sau chiar de respingere a imigraţiei impregnează scena politică naţională.
„Bulgaria este una dintre puţinele ţări ex-comuniste din UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa începând cu 2007. Ea nu creează dificultăţi, inclusiv asupra politicii de migraţie”, estimează un diplomat european la Sofia.
Uniunea face forţa
În contextul Brexitului, reducerea probabilă a bugetului Uniunii după 2020 reprezintă o preocupare deosebită pentru ţările din Europa de Est, care sunt principalii beneficiari ai fondurilor europene. „Sloganul preşedinţiei bulgare este ‘Uniunea face forţa’ „, a declarat ministrul de externe bulgar Ekaterina Zaharieva pentru AFP, citata de Agerpress. Ea cere „să se dea dovadă de solidaritate cu privire la protecţia frontierelor externe ale UE în loc să se construiască garduri în interior”.
Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului printr-o revizuire a „Regulamentului de la Dublin”, care atribuie aproape sistematic responsabilitatea procesării unei cereri de azil ţărilor de primă intrare în UE, asupra cărora apasă o povară uriaşă în situaţie de criză.
Turcia, Brexit, imigranţi
Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. În centrul preocupărilor sale este menţinerea „cu orice preţ” a acordului migratoriu încheiat în martie 2016, care a redus fluxul solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, unde Bulgaria este una dintre porţile de intrare.
Preşedinţia bulgară, care îi succede Estoniei, va fi de asemenea cea a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit în legătură cu o perioadă de tranziţie post-Brexit şi cu cadrul viitoarei lor relaţii comerciale. „Agenda va fi încărcată întrucât 2018 este ultimul an complet al mandatului Comisiei” înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, reprezentantul Comisiei Europene în Bulgaria.
Criză politică evitată
Demisia președintelui parlamentului de la Sofia în luna noiembrie 2017 a dezamorsat o gravă criză politică în ajunul preluării de către Bulgaria a președiției UE, consideră analiştii politici bulgari, citaţi de KARADENIZ PRESS. Dimitar Glavcev și-a dat demisia fără să aștepte ca deputații să voteze propunerea Partidului Socialist ca el să fie îndepărtat de la conducerea legislativului bulgar, iar asta a dus la dezamorsarea unei grave crize politice în ajunul președinției bulgare de șase luni a Uniunii Europene ianuarie-iunie 2018.
Decizia lui Glavcev a pus în lumină fragilitatea coaliției dintre GHERB și Patrioții uniți. La baza cererii de demitere a speakerului Glavcev a stat decizia acestuia de a o scoate din sala parlamentului pe șefa Partidului Socialist Kornelia Ninova.
Glavcev a văzut în cererea Ninovei ca premierul să explice afirmația sa că între deputați se află un un traficant de droguri și un cumpărător de voturi o ofensă la adresa guvernului. Premierul însă a calificat sancționarea șefei opoziției drept o acțiune neinspirată.
Grupul parlamentar socialist a decis în unanimitate să boicoteze ședințele până la demisia lui Glavcev. La boicot au aderat deputații turci însă din alt motiv – participarea naționaliștilor la guvernare.
În această, situație Borisov l-a sfătuit pe Glavcev să demisioneze. Primul ministru a declarat că stabilitatea țării este deasupra intereselor partidului său.
Surse neoficiale au declarat că s-a ajuns la demisia lui Glavcev după ce președintele Parlamentului European Antonio Tajani ar fi avertizat că va fi nevoit să-și amâne apropiata vizită la Sofia pentru că nu dorește să vorbească în fața parlamentului bulgar în absența opoziției.
Cu 139 de voturi din 240 în postul de președinte al parlamentului a fost aleasă Țveta Karaianceva din GHERB.
Bomba balcanică
Sofia intenţionează de asemenea să contribuie cu expertiza sa regională în legătură cu un subiect apropiat de inima ei: integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este programat pentru luna mai 2018. Dintre ţările rezultate din fosta Iugoslavie şi Albania, numai Serbia şi Muntenegru poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat anterior că se aşteaptă ca Serbia să adere la Uniunea Europeană înainte de anul 2025, transmite Tanjug. ”Cred că Serbia şi Muntenegru vor fi membri ai Uniunii Europene înainte de 2025”, a afirmat Juncker răspunzând unei întrebări în conferinţa de presă organizată după o sesiune de lucru a Colegiului comisarilor şi a executivului bulgar.
El şi-a exprimat satisfacţia faţă de intenţia Sofiei de a plasa integrarea europeană a Balcanilor Occidentali printre priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. La jumătatea lunii mai, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE şi ai celor din Balcanii Occidentali. Regiunea va fi vizitată de Jean-Claude Juncker în primăvara anului viitor.
”Europa face parte din ADN-ul Bulgariei. Încă din prima zi după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria s-a comportat ca un membru fondator, în timp ce alte ţări fondatoare nu se comportă mereu ca membre fondatoare”, a estimat Juncker, citat de BTA.
Ambiţii bulgare
La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că ţara sa este pregătită să asigure preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor. ”Bulgaria este gata să preia conducerea Consiliului UE. Ambiţia noastră este de a face Uniunea mai solidă şi mai rezistentă în timpul preşedinţiei bulgare” a Consiliului UE, a spus Borisov. El a adăugat că asigurarea preşedinţiei Consiliului UE constituie o mare responsabilitate, dar a subliniat că, după zece ani de apartenenţă la UE, Bulgaria s-a dovedit a fi o membră stabilă şi de încredere.
Boiko Borisov a menţionat că motto-ul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, ‘Uniţi suntem puternici’, este o lecţie pe care Bulgaria a învăţat-o din propria istorie. ”Suntem conştienţi că ne aşteaptă multă muncă. Iată de ce eforturile noastre se vor concentra în trei direcţii: consens, competitivitate şi coeziune”, a subliniat şeful executivului bulgar, citat de BTA.
Borisov a ţinut să precizeze că negocierile privind Brexit nu vor umbri alte chestiuni importante pentru cetăţenii europeni, precum securitatea şi migraţia, dezvoltarea economică, crearea unei uniuni energetice, protecţia mediului şi consolidarea rolului global al Europei. ”Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete şi vizibile. Trebuie să arătăm responsabilitate şi solidaritate”, a spus el.
Turcia, o prioritate pentru Sofia
Premierul bulgar Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. Dorinţa bulgară se loveşte de opoziţia unor state importante din UE, precum Germania şi Franţa.
Anterior ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat pentru DPA că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene doresc ca Turcia să se alăture blocului comunitar, insistând că obiectivul Ankarei este să fie membră cu drepturi depline a UE şi a subliniat că se aşteaptă ca în 2018 ţara sa să aiba relaţii mai bune cu Germania. „Sunt doar câteva ţări precum Germania, Austria şi, în ultima vreme, Danemarca care sunt împotriva aderării noastre” la blocul comunitar, a spus el.
„Dacă UE decide să nu accepte Turcia, aceasta depinde de UE. Dar eu văd că multe ţări sunt în continuare în favoarea aderării Turciei” la Uniunea Europeană, a afirmat şeful diplomaţiei turce, dând la o parte opţiuni pentru oferte parţiale. În ceea ce priveşte alte alianţe, Cavusoglu a spus ferm că „Rusia nu este o alternativă la Occident”.
El a recunoscut totuşi că represiunea guvernului său în urma puciului eşuat de anul trecut a „afectat imaginea Turciei”, dar a insistat asupra faptului că starea de urgenţă actuală nu înseamnă că ţara sa a devenit o dictatură. „Când lucrurile vor reveni la normalitate, vom scăpa de starea de urgenţă”, a adăugat ministrul de externe turc.
Atacuri diplomatice
Întrebat despre afirmaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit căruia Turcia se îndepărtează de blocul comunitar în ceea ce priveşte statul de drept, Cavusoglu a spus că executivul comunitar pare să-şi schimbe opinia de la o zi la alta. „Când Juncker îl vede pe preşedintele Erdogan, el îl numeşte cel mai bun prieten al său. Când ne întâlnim totul este frumos. Aş dori să întreb la ce oră a zilei el a făcut aceasta declaraţie şi din ce motiv „, a spus Cavusoglu.
În ceea ce priveşte Germania, un important partener comercial al Turciei, ministrul turc a spus: „Mă aştept la un an mult mai bun în 2018”, referindu-se la relaţia sa strânsă cu omologul său german, Sigmar Gabriel, pe care intenţionează să-l viziteze în ianuarie. „Din partea noastră, noi nu vedem nicio criză. Turcia nu are nicio problemă cu Germania. Dar Germania are o problemă cu Turcia”, a spus Cavusoglu, denunţând o „tendinţă de denigrare a lui Erdogan” în străinătate. El a spus că Germania ar trebui să trateze Turcia ca pe un partener egal. „Dacă Germania ameninţă Turcia, Turcia va răspunde”, a avertizat ministrul turc în acelaşi interviu.
Ofensivă poloneză
Guvernul polonez pregăteşte o ‘ofensivă diplomatică’ pentru a contracara decizia Comisiei Europene de a activa articolul 7 din Tratatul UE, o măsură inedită luată ca răspuns în faţa reformei sistemului judiciar polonez, dar suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (măsura prevăzută în acel articol) va fi greu de realizat, întrucât necesită un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, relatează agenţiile de presă internaţionale.
Executivul comunitar i-a dat celui polonez şi un termen de trei luni să revină asupra acestei reforme considerată la Bruxelles ‘un risc evident de încălcare a statului de drept’. Anul trecut, tot în luna decembrie, Comisia Europeană a mai dat guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen şi a respins toate acuzaţiile, iar acum acţiunile executivului de la Varşovia arată că va folosi noul termen pentru a explica poziţia sa atât Comisiei Europene, cât şi diferiţilor lideri europeni.
Astfel, ministrul polonez de externe Witold Wasczykowski a anunţat o ‘ofensivă diplomatică’ ce va începe din data de 3 ianuarie, când noul premier polonez Mateusz Morawiecki se va întâlni la Budapesta cu omologul său ungar Viktor Orban.
Axă Varşovia-Budapesta
Acesta din urmă, aliat al Varşoviei şi care el însuşi are o relaţie dificilă cu Comisia Europeană, tot pe teme ce ţin de statul de drept, precum şi din cauza opoziţiei faţă de cotele de refugiaţi şi a noii legi ungare privind învăţământul superior – care vizează Universitatea Central-Europeană creată de George Soros -, a anunţat că va apăra Polonia în aplicarea articolului 7 şi că va bloca prin veto orice acţiune a Bruxelles-ului împotriva acestei ţări.
Polonia ar putea de asemenea să ceară sprijinul celorlalte două ţări din grupul de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, mai ales că nici premierii acestora, Andrej Babis şi Robert Fico, nu sunt văzuţi favorabil la Bruxelles, în special din cauza poziţiei lor ostile în chestiunea migraţiei. Andrej Babis, recent numit premier, este considerat un politician populist, supranumit şi ‘Trump al Cehiei’, ţară vizată împreună cu Polonia şi Ungaria de o procedură comunitară de infringemenent pentru că au refuzat să aplice cotele obligatorii de refugiaţi.
În următoarea etapă a ofensivei sale diplomatice, premierul Morawiecki va avea pe 9 ianuarie o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar pe 15 ianuarie va avea discuţii cu responsabilii bulgari, având în vedere că la 1 ianuarie Bulgaria preia preşedinţia semestrială Consiliului UE.
Deşi nu au mai fost comunicate alte date precise, şeful de cabinet al lui Morawiecki a spus că în săptămânile următoare ‘probabil acesta va efectua un turneu diplomatic prin statele UE’, urmând probabil să participe şi la Forumul de la Davos.
Premierul polonez şi-a manifestat disponibilitatea de a ‘explica partenerilor europeni de ce pentru Polonia reformele din sistemul judiciar sunt necesare’. ‘Sper că vom ajunge pe un teren comun, măcar în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiilor fiecărei părţi’, a indicat Mateusz Morawiecki.
Măsuri comunitare
Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Vorbind duminică despre aceasta din urmă, premierul Morawiecki a declarat că Polonia nu îşi va schimba poziţia. ‘Nu vom permite să ni se impună propuneri greşite care nu ajută la rezolvarea problemei la sursă (…) Impunerea unilaterală a unei asemenea soluţii statelor membre este o negare a principiilor UE’, a scris premierul polonez pe Twitter.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului 2017 a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | sept. 4, 2017 | Principal, Știri, Turcia, UE
Probleme din ultimii ani dintre Ankara și Bruxelles s-au înmulțit și au ajuns la un punct de tensiune maximă, în care ambele părți fac declarații tranșante ce au în vizor viitorul Turciei în UE. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a și cerut stoparea negocierilor de aderare la UE cu Turcia. Pe aceeași lungime de undă s-a aflat săptămâna trecută și președintele CE, Jean-Cleaude Juncker. Pe acest fundal, ministrul turc pentru afaceri europene, Omer Celik, a declarat luni că orice discuție despre oprirea negocierilor țării sale de aderare la UE subminează Europa, reprezentând un „atac asupra principiilor fondatoare ale Europei”. „Ei ridică un zid al Berlinului cu cărămizi de populism”, a postat Celik pe Twitter.
Turcia „va continua să meargă cu capul sus ca țară europeană și democrație europeană”, a insistat el. Declarațiile sale vin după ultima dezbatere televizată din Germania înainte alegerilor parlamentare, între candidatul dreptei Angela Merkela și cel al stângii Martin Schulz în care ambii au dezvăluit că vor cere stoparea negocierilor UE și Turcia.
Negocierile de aderare a Turciei la UE au început în 2005, dar se află într-un punct mort din cauza evoluțiilor politice din această țară și a derivei autoritare de care este acuzat președintele Recep Tayyip Erdogan.
de Razvan Iorga | aug. 17, 2017 | Știri, Ucraina, UE
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman
Premierul de la Kiev, Volodimir Groisman, a declarat miercuri, în cadrul vizitei întreprinse în regiunea Herson că una dintre sarcinile principale ale guvernului pe care îl conduce este de a crea condiții corecte pentru investitorii străini în Ucraina cu scopul de atragere a investițiilor din afara țării. „Este foarte important pentru mine ca investițiile să vină în Ucraina. Investițiile interne sunt și ele importante deoarece ne vor permite nouă să aplicăm tehnologii noi, să creăm noi locuri de muncă, să creștere competitivitatea țării pe piețele mondiale și, cel mai important, să oferim produse de calitate cetățenilor ucraineni”, a spus Groisman, citat de Ukrinform.
În cadrul vizitei sale în regiunea Herson, Groisman se va întâlni cu mai mulți reprezentați ai mediului de afaceri pentru a discuta un pachet de probleme stringente.
De altfel, guvernul ucrainean a anunțat pe site-ul său o serie de investitori germani sunt interesați să investească în domeniul „proiectelor verzi” cu precădere în zona energiei eoliene în Ucraina.
de Razvan Iorga | aug. 15, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Șeful diplomației germane, socialistul Sigmar Gabriel
Discuțiile despre statul Crimeei ar putea fi amânate pentru ca principala preocupare să devină încetarea focului în Donbas, a declarat șeful diplomației german Sigmar Gabriel în cadrul unui interviu pentru cotidianul german Kolner Stadt-Anzeiger. „Nu avem nevoie să dezbatem în cazul Crimeii. Trebuie să ne gândim la modalități de încertare a focului în estul Ucrainei”, a declarat acesta. Potrivit lui „acest lucru este vital pentru detensionarea relațiilor cu Rusia”, scrie Tass.
Gabriel a mai precizat că atunci când liderul Partidului Democratic Liber Christian Lindner a ridicat problema analizării actualului statut al Crimeii, acesta nu a dorit decât să atragă atenția asupra sa. „Cred că domnul Linder nu a vrut decât să ajungă pe primele pagini ale ziarelor”, a declarat diplomatul german.
Linder a chemat la analizarea problemei Crimeii separat de alte probleme. In opinia sa, o astfel de abordare ar putea duce la obținerea succesului pe alte aspecte ale relației dintre UE și Rusia, dar dacă acest lucru nu se realizează, sancțiunile ar putea fi înăsprite. Declarațiile lui Lindner au stârnit largi dezbateri în Germania pe acest subiect. Toate aceste declarații și dezbateri interne din Germania au loc pe fondul apropierii, în această toamnă, a alegerilor parlamentare, acolo unde cursa se anunță strânsă între forțele de dreapta ale cancelarului Angela Merkel și cele de stânga ale fostului președintele al PE, Martin Schulz.
