Corupția politică și înrobirea financiară a Republicii Moldova, parte a războiului hibrid rus la marginea NATO

Corupția politică și înrobirea financiară a Republicii Moldova, parte a războiului hibrid rus la marginea NATO

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

Scopul Kremlinului este înrobirea economică a fostelor republici sovietice. Dacă pe Ucraina vor să o nimicească cu ajutorul armelor, R. Moldova se vrea zdrobită cu puterea corupției, prin cumpărarea funcționarilor și a politicienilor socialiști. Scopul final al Moscovei este de a transforma R. Moldova într-un câine de companie al lui Putin, se arată în analiza publicată de deschide.md, sub semnătura analistului Serghei Ilcenko

Moldova se află astăzi într-o zonă de atenție deosebită pentru conducerea de la Kremlin și serviciile speciale. Moscova consideră că, pe de o parte, direcția moldovenească este destul de promițătoare, datorită unui număr mare de agenți de influență infiltrații în toate partidele politice, în Guvern și Parlament. Din alt punct de vedere este foarte importantă susținerea proiectelor geopolitice și economice în regiunea Mării Negre, unde se intersectează interesele României, Ucrainei, UE și NATO.

Lobby neocolonial

În același timp, Kremlinul încearcă să influențeze în mod activ conducerea R. Moldova să ia decizii nu doar politice, ci și financiar-economice, făcând lobby pentru angajarea R. Moldova într-o cooperare financiară cu Rusia. Unul dintre aceste instrumente este oferirea unor credite bancare angajate politic. Un exemplu elocvent în acest sens a fost încercarea de a oferi R. Moldova a unui credit de 200 de milioane de euro cu intenția, folosindu-se de marioneta Igor Dodon, să o facă financiar dependentă de Rusia.

Condițiile creditului rusesc nu sunt deloc transparente, iar articolele sunt foarte incerte. Semnarea acestui credit ar avea riscuri de corupție și amenințări la adresa securității naționale. De exemplu, articolul 7 din contract spune că în cazul în care R. Moldova va întârzia cu achitarea creditului, Rusia va putea să consolideze suma pentru toate creditele oferite de băncile rusești și acoperite de garanțiile de stat, și să ceară o rambursare imediată a creditelor. O asemenea condiție stranie vorbește despre faptul că acest credit este o momeală într-o capcană de șoareci. În esență, acest punct oferă posibilitatea de transformare a datoriei Moldovagaz într-o datorie de stat a R. Moldova, adică transferul datoriei regiunii transnistrene pe umerii Chișinăului. Asta se întâmplă în condițiile unui debit negativ de 10 miliarde de dolari în conturile Gazpromului de dolari numai pentru anul 2020.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Axa corupției

Pe lângă daunele directe pentru R, Moldova, care ar consta în 7 miliarde de dolari, datoria transnistreană la gazele rusești, pozițiile Tiraspolului, se vor consolida în mod semnificativ. Pentru nimeni nu e secret că Transnistria este o zonă gri a fărădelegilor unde poți face orice, inclusiv punerea pe roate a unor afaceri ilegale. Transnistria demult s-a transformat într-un proiect de afaceri a corupților de la Chișinău care au legături strânse cu separatiștii de la Tiraspol și forțele rusești.

Nu este de mirare că perspectiva de a accesa creditul rusesc i-a bucurat pe agenții de influență ai Rusiei. Astfel Elena Pahomova, o cunoscută propagandistă moscovito-tiraspoleană a declarat în cadrul unui club de discuții de la Tiraspol că: „odată cu învestirea Guvernului lui Ion Chicu, Republica Moldova are șansa unică să obțină finanțare atât din Occident, cât și din Est.

Iată care sunt condițiile de acordare a acestui credit: 200 milioane de euro pe zece ani cu 2% pe an. Plățile se efectuează de două ori pe an, iar dacă plata întârzie pentru o perioadă mai mare de zece zile, se percepe o penalitate de 3% din suma plătibilă pentru fiecare zi de întârziere. Pe lângă acestea, condițiile presupun niște obligațiuni suspecte „de a depune toate eforturile îndreptate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul RM cu aportul companiilor rusești”, dar și oferirea oportunităților pentru companiile rusești de a participa la tenderele de procurare a mărfurilor și serviciilor, în baza aceluiași regim ca și în cazul companiilor moldovenești și străine. Luând în considerare posibilitățile de presiune economică asupra R. Moldova pe care le au firmele rusești, care funcționează sub aripa Kremlinului, aceste obligațiuni constituie o cale directă spre înrobirea R. Moldova de către economia Rusiei pe o perioadă nedeterminată de timp cu cele mai severe condiții posibile. Unele condiții sunt formulate atât de ambiguu încât sugerează ideea că sunt și alte condiționări ascunse.

Straniu este și faptul că acordul de împrumut a fost semnat de ambasadorul RM la Moscova, Andrei Neguța.

Condiții contestate

Să comparăm acum creditele oferite de FMI. Concomitent cu ratificarea a acordului de credit cu Rusia, deputații au ratificat și o înțelegere cu privire la două credite ale FMI în sumă de 234 milioane de dolari. Primul credit în valoare de 156 milioane de dolari a fost oferit pe un termen de cinci ani. A fost percepută comisionul unic de 0,5% pentru urgență. Rata dobânzii va fi de 1,5%, iar plățile încep peste trei ani și trei luni, iar perioada de achitare este de un an și 9 luni. Al doilea credit de 78 milioane de dolari este fără procent, și este oferit pe un termen de 10 ani, iar începutul achitărilor va fi peste cinci ani și lase luni. Nicio condiție suplimentară nu este prevăzută.

Spre fericire, critica acerbă a opoziției a fost auzită. Președintele Curții Constituționale Domnica Manole a optat împotriva ratificării, iar pe 7 mai CC a anulat decizia Guvernului de a accesa împrumutul rusesc. După aceasta, Domnica Manole a fost supusă unei presiuni extreme, a fost criticată de Igor Dodon și de premierul Ion Chicu. O parte din membrii CC au fost nevoiți să se adreseze către partenerii RM cu o declarație privind situația în jurul CC și cu cerere de susținere.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole, s-a adresat Comisiei de la Veneţia, Parlamentului European, Consiliului Europei şi întregului corp diplomatic acreditat în Moldova, menţionând că actualmente, „se atestă o situaţie extrem de complicată, de natură să afecteze activitatea Curţii Constituţionale”. Potrivit preşedintelui Curţii, situaţia tensionată, creată artificial în jurul instanţei, afectează funcţionalitatea statului de drept în R. Moldova.

Elena Pahomova a ieșit în evidență prin stăruința ei în persecuția Domnicăi Manole. Canalul Telegram al lui Pahomova – „Ivanovna” și profilul ei de Facebook au devenit demult în niște veceuri dezgustătoare de dezinformare datorită propagării zvonurilor și bârfelor murdare. De fapt, în mass-media pro-moscovită din R. Moldova, asemenea defecații se numesc „jurnalism”. Este cunoscută o comunitate întreagă de propagatori ai acestor murdării, care se numește „Asociația jurnaliștilor de limbă rusă din R. Moldova”.

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Precedent la Kiev

Trubadurii moscoviți se comportă în R. Moldova cu o aroganță și cinism excepțional. Țara este literalmente acoperită de o rețea de găști dubioase care sunt în mod evident finanțate de către serviciile speciale rusești. Toate aceste asociații lucrează în vederea pereclitării statalității moldovenești.

Istoria cu atacul asupra CC din RM nu a încetat. Igor Dodon a inițiat o conferință științifică, pusă la cale prin intermediul unui „Consiliu de experți pentru reforma justiției”. În cadrul acestei conferințe științifico-practice trebuie demonstrată necesitatea unei reforme constituționale care presupune schimbarea criteriilor de alegere a judecătorilor CC și statutul lor juridic, dar și organizarea, conlucrarea și interacționare cu alte aripi ale puterii. Semnatarii declarației au spus că situația în jurul CC este catastrofală pentru societatea noastră și reprezintă un pericol real pentru statul de drept.

Dodon a avut o atitudine foarte binevoitoare față de această inițiativă și a declarat că va delega doi juriști experimentați la această conferință care vor prezenta punctul de vedere al Aparatului președintelui asupra acestei chestiuni.

Cabinetul lui Chicu vorbește despre necesitatea critică de a accesa creditul rusesc, făcând referire la situația critică din economie, din cauza pandemiei. Însă primele anunțuri cu privire la creditul rusesc de 500 milioane de dolari au fost făcute în noiembrie 2019, cu mult timp înainte ca cuvântul coronavirus să fi fost introdus în uzul nostru. Nu putem să nu menționăm că istoria cu acordarea creditului rusesc este analogică cu oferirea unui credit Ucrainei pe timpurile lui Ianukovici, în ajunul agresiunii rusești din 2014.

Rămâne să sperăm că în lagărul democratic se va reuși o regrupare și o reconstruire. O influență crescândă a uniunii „Pro Moldova” inspiră un optimism prudent în acest sens. Vreau să cred că forțele politice pro-europene se vor manifesta în cadrul alegerilor prezidențiale viitoare programate pentru 1 noiembrie.

Cu toate acestea, până când politicienii proeuropeni, în ciuda tuturor diferențelor de opinii din tabăra lor, nu vor învăța să lucreze ca un front comun împotriva încercărilor Rusiei de a eroda suveranitatea moldovenească, proiectul de a cădea înapoi spre URSS rămâne valabil.

 

Opiniile exprimate în această rubrică exprimă punctul de vedere al autorilor și nu reflectă neapărat poziția editorială a redacției. Agenția KARADENIZ PRESS nu este responsabil pentru exactitatea acestor materiale, iar site-ul servește exclusiv drept o platformă de distribuție.

 

Share our work
1 august, termen pentru finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău

1 august, termen pentru finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău

Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat

Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat

Magistrala de gaze Ungheni-Chișinău va fi finalizată până la 1 august 2020, se arată în comunicatul de presă remis agenției KARADENIZ PRESS de autoritățile de la Chișinău în urma întrevederii dintre directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și ministrul Economiei și Infrastructurii în guvernul Republicii Moldova, Sergiu Railean.

Părțile au discutat despre procesul de implementare a proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău, lucrările ce urmează a fi efectuate pentru finalizarea investițiilor atât pe partea Republicii Moldova, cât și a României.

Potrivit lui Ion Sterian, de la începutul anului 2019 și până în prezent, au fost desfășurate lucrări pe toate cele șapte loturi aferente construcției, conducta liniară fiind deja construită în proporție de circa 90%. În proces de finalizare se află stațiile de reglare și măsurare. În perioada ce urmează vor fi modernizate două stații de comprimare și reglare în localitățile Siliștea și Onești, aflate pe partea română și instalate două stații de măsurare și reglare a presiunii gazelor la Ghidighici și Tohatin.

Proiect strategic

Sergiu Railean a apreciat mersul lucrărilor la gazoduct, subliniind importanța acestui proiect strategic pentru asigurarea securității energetice naționale. „Lansarea acestui proiect strategic este așteptată de Republica Moldova. Este important să reușim finalizarea construcției gazoductului în termenii propuși, în pofida tuturor provocărilor pe care le întâmpinăm pe parcurs. Vă asigur că vom veni cu tot suportul necesar pentru dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul de distribuție a gazelor”, a spus Sergiu Railean.

„Până la 1 august 2020 suntem gata să dăm în exploatare conducta Ungheni-Chișinău. La această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 mln m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie vom putea asigura transportarea a 2-3 mln m3 de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare și reglare de la Gherăești, către 1 ianuarie 2021 vom putea transporta în Republica Moldova 4 mln m3 de gaze pe zi”, a spus directorul Transgaz.

De asemenea, partea română a declarat intenția de a contribui la dezvoltarea sistemului național de distribuție a gazelor, inclusiv prin construcția unei stații de comprimare a gazelor în Republica Moldova.

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

Sprijin românesc

România continuă să investească în domeniul energetic, inclusiv din R.Moldova. Potrivit prim-ministrului, Ludovic Orban, Guvernul discută cu companiile aflate în portofoliul statului planuri foarte ample de investiții, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „De exemplu, Transgazul trebuie să fie implicat la maximum în procesul de extindere a rețelelor, în finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), în finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău și în alte proiecte de investiție. Toate companiile din domeniul energiei vor pune în practică planurile de investiții pe care le-au discutat la nivelul Ministerului Economiei, astfel încât să susțină procesul investițional”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unui interviu pentru Digi24.

Desant guvernamental

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat anterior câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Investiții de milioane

Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență.  Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.

De la începutul anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.

Asigurări oficiale

Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. “Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului “Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Bani îngropați

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relata anterior Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.

Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.

Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea  provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.

„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”

Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.

O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.

Investiție cu bucluc

Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi​, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.

În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.

”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.

Și chiar după finalizarea gazoductului, adică  undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.

”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu. (Mihai Isac)

 

 

 

 

Share our work
Orban, sprijin politic pentru gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău

Orban, sprijin politic pentru gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău

Republica Moldova rămâne la mâna Gazprom

Republica Moldova rămâne la mâna Gazprom

România continuă să investească în domeniul energetic, inclusiv din R.Moldova. Potrivit prim-ministrului, Ludovic Orban, Guvernul discută cu companiile aflate în portofoliul statului planuri foarte ample de investiții, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „De exemplu, Transgazul trebuie să fie implicat la maximum în procesul de extindere a rețelelor, în finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), în finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău și în alte proiecte de investiție. Toate companiile din domeniul energiei vor pune în practică planurile de investiții pe care le-au discutat la nivelul Ministerului Economiei, astfel încât să susțină procesul investițional”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unui interviu pentru Digi24.

Desant guvernamental

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat zilele trecute câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici, se arată în comunicatul de presă remis redacției KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.

Investiții de milioane

Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență.  Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.

De la începutul anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.

Asigurări oficiale

Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. “Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului “Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Bani îngropați

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relata anterior Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.

Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.

Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea  provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.

„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”

Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.

O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.

Investiție cu bucluc

Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi​, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.

În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.

”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.

Și chiar după finalizarea gazoductului, adică  undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.

”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu. (Mihai Isac)

Share our work
Gazoductul Iași-Chișinău, inspectat de oficiali moldoveni. Inaugurarea se lasă așteptată

Gazoductul Iași-Chișinău, inspectat de oficiali moldoveni. Inaugurarea se lasă așteptată

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat, astăzi, câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici, se arată în comunicatul de presă remis redacției KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.

Investiții de milioane

Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență.  Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.

De la începutuil anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.

Asigurări oficiale

Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. „Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului „Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Bani îngropați

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relatează Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.

Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.

Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea  provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.

„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”

Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.

O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.

Investiție cu bucluc

Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi​, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.

În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.

”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.

Și chiar după finalizarea gazoductului, adică  undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.

”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu.

(Mihai Isac)

Share our work
Războiul Gazprom-Naftogaz, jucat și în România

Războiul Gazprom-Naftogaz, jucat și în România

Gazprom, atacată judiciar de Naftogaz

Gazprom, atacată judiciar de Naftogaz

Compania Naftogaz a început procesul de recuperare a prejudiciilor în urma decizie din 2018 a instanței de arbitraj de la Stockholm în dosarul împotriva concernului rus Gazprom, au declarat surse din cadrul companiei, citate de mass-media de la Kiev. Oficialii Naftogaz au declarat că în următoarele săptămâni avocații companiei vor depune actele necesare în instanțele românești, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele Naftogaz consideră că Gazprom deține, în mod direct ori prin intermediari, în România active de câteva miliarde de dolari. Printre acestea se numără un lanț național de stații de benzină, interese majore în producerea de gaze, energie electrică, etc.

Anterior ANRE a adoptat o decizie prin care filialei gigantului rus din România i se acordă “o licență pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice”. Asta după ce NIS Petrol a obținut de la ANRE licență pentru activitatea de furnizare a energiei electrice.

NIS Petrol are un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze pe teritoriul României, având la toate statut de operator. Mass-media de la București a anunțat că grupul sârb Naftna industrija Srbije (NIS), controlată de Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a încheiat un contract cu operatorul sistemului național de transport al țițeiului și condensatului din România, Conpet, care are ca obiect transportul pe calea ferată până la granița cu Serbia a țițeiului extras de subsidiara românească NIS Petrol din perimetrele concesionate în vestul țării.
Surse Gazprom au declarat pentru KARADENIZ PRESS că războiul din instanțele românești va dura cel puțin doi ani de zile, iar concernul va contesta în instanță orice demers Naftogaz.

Exemplu leton

În urmă cu câteva zile, oficialii Naftogaz au solicitat justiţiei letone să execute decizia şi să pună sechestru pe activele companiei ruse aflate pe teritoriul Letoniei.

Potrivit Gazprom, o ședință de judecată în acest caz este programată pentru sfârșitul lunii aprilie 2020, concernul rus luând în calcul posibilitatea de a-și apăra interesele în instanţă.

Pe 28 februarie 2018 Tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a obligat concernul rus Gazprom să plătească societăţii Nafrogaz suma de 2,56 miliarde de dolari pentru încălcarea obligaţiilor contractuale.

Miercuri, 27 noiembrie, Naftogaz a anunţat că tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a respins contestaţia formulată de concernul rus Gazprom împotriva deciziei judecătoreşti din 2018.

Activele Gazprom din România, vânate de Naftogaz

Activele Gazprom din România, vânate de Naftogaz

Bătălia de la Chișinău

Compania Naftogaz din Ucraina a depus o cerere privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018, emisă de tribunalul din cadrul Institutului Arbitral a Camerei de Comerţ din Stockholm.

Menţionăm că, în februarie 2018, Naftogaz a câştigat procesul contra Gazprom în arbitrajul de la Stockholm, gigantul rus fiind obligat să îi achite prejudicii de 2,56 miliarde de dolari, pentru neîndeplinirea condiţiilor privind volumul gazelor tranzitate prin Ucraina, transmite mold-street.com, citat de TVR Moldova.

De atunci, la acestea s-au mai adăugat dobânzi de peste 250 milioane de dolari. În consecinţă, suma ce ar urma să fie încasată de Naftogaz de la Gazprom este de aproape 3 miliarde de dolari.

Pentru încasarea acesteia, compania ucraineană încearcă să obţină recunoaşterea şi executarea deciziei tribunalului de arbitraj internaţional în diverse state, inclusiv Moldova, unde Gazprom deţine active. De exemplu, în Luxembourg instanţa a recunoscut deja decizia de arbitraj, dar Gazprom a contestat-o şi procesul de executare este sistat.

„În alte state, deocamdată, fără succes”, recunoaşte directorul executiv al Naftogaz, Yuriy Vitrenko. „Apropo, în Germania, nu putem proceda la executarea silită. Şi în Polonia avem probleme, şi în Moldova – la fel”, a declarat şeful Naftogaz în cadrul unui interviu pentru un post de radio de la Kiev.

Cerere respinsă

Vitrenko a menţionat că în unele ţări europene colectarea datoriilor de la Gazprom este mai uşoară, iar în unele este „mai dificil din punct de vedere diplomatic”.

În Republica Moldova, cererea Naftogaz de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018 a fost depusă abia la finele lunii august 2019, la Curtea de Apel Chişinău.

Pe 13 septembrie 2019, a fost emisă a emis o încheiere prin care a refuzat primirea cererii Naftogaz, „întrucât părţile cauzei, companiile contractante, bunurile şi activele acestora, inclusiv debitorul executării, îşi au sediul sau se află pe teritoriul altor state decât Republica Moldova”. „Astfel, instanţele din Republica Moldova nu au competenţa de a recunoaşte o astfel de hotărâre şi a o pune în executare pe teritoriul RM”, scrie în verdict.

Naftogaz atacă frontal Gazprom

Naftogaz atacă frontal Gazprom

Pretențiile Naftogaz

Naftogaz a depus recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), examinarea căruia a fost amânată deja de trei ori. Următoarea şedinţă ar urma să aibă loc pe 24 decembrie 2019.

Potrivit cererii Naftogaz, citate în încheierea emisă de Curtea de Apel Chişinău, Gazprom deţine active importante în Moldova.

În primul rând e vorba de cota de 50% din capitalul social al întreprinderii mixte moldo-ruse Moldovagaz, care este de 666.454.080 lei, sau 145.276.094 dolari, conform cursului calculat în momentul constituirii întreprinderii. Drept argument este invocată Hotărârea Guvernului nr. 1068 din 21.10.1998 cu privire la crearea în complexul de gaze al Republicii Moldova a unei societăţi pe acţiuni moldo-ruse, dar şi o serie de declaraţii de presă ale Gazprom sau Moldovagaz.

În plus Gazprom are înregistrate şi 4 mărci comerciale în Registrul Naţional al Mărcilor, ţinut de către Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, „iar potrivit art. 25 alin. (2) al Legii nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor, marca poate face obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum şi al unei executări silite.”

La fel, reprezentanţii creditorului fac referire la diverse articole din mass-media, precum că, Gazprom are către Moldovagaz creanţe în sumă de 431,66 miliarde de ruble ruseşti, adică de circa 6,21 miliarde de dolari.

Sunt invocate şi deciziile Arbitrajului internaţional din Moscova, prin care periodic Gazprom obţine titluri executorii de încasare de datorii de sute de milioane de dolari de la Moldovagaz, „din care unele sunt probabil deja şi recunoscute şi încuviinţate spre executare în Moldova”.

„Aceste creanţe reprezintă bunurile Gazprom împotriva cărora Naftogaz poate cere executarea silită”, mai susţine Naftogaz.

Influență politică

Atât reprezentanţii Moldovagaz, cât şi cei ai Guvernului nu comentează deocamdată pretenţiile Naftogaz faţă de Gazprom. „E problema Gazpromului!”, au declarat surse din cadrul Guvernului, citate de mass-media de la Chișinău.

Totuşi litigiul poate complica şi mai mult situaţia din sectorul gazier al Moldovei. Mai ales în contextul actual, când nu există o siguranţă în asigurarea cu gaze de la începutul anului viitor şi ea depinde în mare parte de relaţiile dintre Gazprom şi Naftogaz – cele două companii ce se află în litigiu.

Sergiu Tofilat, expert la comunitatea WatchDog, consideră că este foarte probabil ca până la urmă instanţele din Moldova să recunoască şi să încuviinţeze executarea silită a deciziei de arbitraj şi respectiv Naftogaz să poată începe procesul de preluare a activelor Gazprom în Moldova.

„Aceasta ar putea complica relaţia cu Gazprom, dar poate crea şi oportunităţi pentru autorităţile de la Chişinău, care dacă găsesc resurse ar putea răscumpăra cota de 50% din capitalul Moldovagaz deţinută acum de gigantul rus. În plus aceasta ar oferi şi posibilitatea de a face ordine la Moldovagaz, inclusiv un audit internaţional care să arate cât de justificate sunt datoriile uriaşe calculate de Gazprom”, susţine expertul.

Totodată Sergiu Tofilat consideră că riscul ca Moldova să rămână fără gaze de la 1 ianuarie 2020 se menţine, deoarece Moscova ar putea realiza scenariul de a sista livrările, dând toată vina pe Ucraina, pe motiv că Naftogaz, respectiv statul ucrainean nu a acceptat condiţiile semnării unui nou contract de tranzit.

Imperiul moldovenesc al Gazprom

Menționăm că Moldovagaz deţine controlul asupra practic întreg sistemului de transport şi distribuţie a gazelor din Moldova prin intermediul a unei reţele de companii.

E vorba de 100% din pachetele de acţiuni la 19 companii, inclusiv 12 societăţi de distribuţie a gazelor, a întreprinderii Moldovatransgaz, care se ocupă de gestiunea reţelei de transport a gazelor, dar şi a Flacara Albastră din Chişinău şi IALG din Străşeni, specializate în servicii în domeniul gazier. La rândul ei, Moldovatransgaz este fondatoare a întreprinderii Transautogaz, iar Bălţi-Gaz la Bălţi-Gaz-Montaj şi Realexpres-Gaz din Sângerei.

Oficial, Moldovagaz este fondatoare şi la întreprinderile de distribuţie din regiunea separatistă. În rapoartele anuale din 2008-2009 chiar a indicat că deţine cel puţin 25% în Tiraspoltrangaz, care este fondatoare a şase întreprinderi de distribuţie din regiune.

Din 2009, gigantul rus Gazprom a deschis şi o reprezentanţă în Chişinău, al cărei administrator este Ghenadi Abaşchin, fost preşedinte la Moldovagaz în perioada 2002-2007. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work