Gazprom, investiții de 24 de miliarde de dolari în 2022

Gazprom, investiții de 24 de miliarde de dolari în 2022

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Grupul rus Gazprom a anunţat că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare.

Gazprom dezvoltă în prezent noi depozite pentru producţia de gaze naturale, inclusiv în Peninsula Yamal, care potrivit estimărilor Guvernului de la Moscova ar conţine peste o cincime din rezervele mondiale de gaze naturale.

Power of Siberia

În 2022, alte proiecte importante care vor fi finanţate de Gazprom sunt conducta Power of Siberia spre China precum şi facilităţi de procesare a gazelor naturale precum şi lucrări de mentenanţă pentru actuala reţea de gazoducte.

Potrivit Gazprom, anul viitor cheltuielile sale de capital ar urma să se situeze la 1.427 miliarde ruble, iar 253 miliarde de ruble vor fi alocate pentru investiţiile financiare pe termen lung şi 77 miliarde de ruble pentru achiziţionarea de active. De asemenea, împrumuturile companiei sunt estimate la 272,79 miliarde ruble în 2022.

În luna septembrie a acestui an, Gazprom, companie controlată de Kremlin, şi-a revizuit în creştere investiţiile pentru 2021, până la 1.185 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile de capital au fost majorate la peste 1.000 de miliarde de ruble, de la suma de 864 miliarde ruble aprobată în luna decembrie a anului trecut.

Companie strategică

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.

Gazprom rămâne o armă remarcabilă, componentă integrantă a strategiei politice implementată de Federația Rusă la nivel mondial. Recentele dificultăți întâmpinate de UE și Ucraina au dovedit încă odată importanța companiei pentru Kremlin. (K.P.)

Share our work
Gazprom, investiții de 24 de miliarde de dolari în 2022

Kremlinul, acuzat de presiuni gazeifere

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrell, citat de mass-media de la Chișinău.

Sprijin public

„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.

„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.

60 de milioane

„Sprijinul bugetar oferit va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.

„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Contractul privind livrările de gaze între Republica Moldova şi gigantul energetic rus Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou preţ, Chişinăul respingând oferta Gazprom de a dubla preţul la gaze în comparaţie cu tariful de până acum.

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Moscova nu crede în lacrimi

Kremlinul a negat miercuri că gigantul rus de gaze ar utiliza negocierile cu autorităţile de la Chişinău în încercarea de a obţine concesii politice. Şeful diplomaţiei europene a respins acest argument, dar fără să detalieze în ce anume constă presiunea rusă.

Gazprom a avertizat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă Chişinăul nu va achita livrările anterioare.

La rândul său, Natalia Gavriliţă a spus că oficialii moldoveni continuă discuţiile cu Gazprom la Sankt- Petersburg şi speră să se ajungă la un contract pe termen lung „accesibil”.

„Republica Moldova este interesată de un contract pe termen lung şi la un preţ convenabil. Noi pledăm pentru un contract pe care să-l putem onora”, a subliniat şefa guvernului moldovean.

Eforturi la Chișinău

Totodată, premierul moldovean a mulţumit partenerilor europeni pentru asistenţa nerambursabilă în valoare de 60 de milioane de euro acordată Republicii Moldova pentru depăşirea crizei din sectorul energetic.

„Suntem recunoscători pentru susţinerea oferită în mod constant Republicii Moldova în promovarea independenţei şi securităţii energetice. E adevărat că dependenţa ridicată de importurile de gaze şi de energie electrică are drept consecinţă un nivel scăzut de securitate a aprovizionării, plasând ţara noastră printre cele mai vulnerabile din lume. Iată de ce, eforturile Cabinetului de miniştri pe care-l conduc sunt focusate pe diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze şi reformele necesare pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa europeană de energie. Suntem pentru relaţii de colaborare în sfera energiei predictibile atât cu partenerii noştri din est cât şi cu cei din vest”, a punctat Natalia Gavriliţa, citată într-un comunicat de presă difuzat de Guvernul său. (N.G.)

Share our work
Budapesta, noi declarații belicoase la adresa Kievului

Budapesta, noi declarații belicoase la adresa Kievului

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.

Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.

Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina

Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina

Repică maghiară

În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.

‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.

‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.

Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei

Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei

Ucraina, evitată

Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.

Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.

Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.

Ripostă ucraineană

Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.

Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.

Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.

Budapesta, avantajată

Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.

Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.

Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)

Share our work
Gazprom, investiții de 24 de miliarde de dolari în 2022

Nord Stream 2, pe ultima sută de metri

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Ultima secţiune a gazoductului Nord Stream 2 a fost sudată, a anunţat luni operatorul proiectului, ceea ce înseamnă că cele două secţiuni ale conductei pot fi unite pentru a completa legătura prin Marea Baltică.

Specialiştii aflaţi pe nava rusească Fortuna au sudat ultima conductă care trece prin apele teritoriale germane, iar apoi va fi unită cu secţiunile din apele teritoriale daneze pentru finalizarea proiectului.

Strategie geopolitică

„Viitorul va fi conectarea secţiunii conductei care vine din Germania cu secţiunea care vine din apele teritoriale daneze”, a informat operatorul proiectului, care se aşteaptă ca gazoductul să fie operaţional până la finalul anului.

Grupul rus Gazprom aproape a terminat construcţia conductei Nord Stream 2, care va face legătura directă între Rusia şi Germania via Marea Baltică şi va permite redirecţionarea acelor livrări de gaze ruseşti care în prezent trec prin Ucraina pentru a ajunge în Europa. Cu toate acestea, Gazprom ar putea să se lovească de unele obstacole în procedura de autorizare a noii sale conducte.

„Activitatea de amplasare a conductelor Nord Stream 2 a fost finalizată”, a anunţat luni Gazprom pe aplicaţia Telegram.

După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania, cantitatea fiind suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării, a precizat operatorul proiectului.

Îngrijorare la Kiev

Oficialii ucraineni au catalogat în repetate rânduri conducta Nord Stream 2 drept o armă rusească şi o ameninţare la adresa securităţii Europei, subliniind că încă nu este prea târziu pentru a opri acest proiect. În replică, oficialii ruşi susţin că gazoductele Nord Stream 2 şi TurkStream sunt concepute pentru a îmbunătăţi securitatea energetică a Europei.
O scădere a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa a condus la o creştere rapidă a preţurilor, iar directorul general al operatorului reţelei de gazoducte din Ucraina (GTSO), Serhiy Makogon, susţine că Gazprom ar putea adopta şi alte măsuri dure pentru a-i convinge pe europeni să utilizeze noile sale conducte.

În 2006 şi 2009, în timpul unor dispute cu Ucraina pe tema gazelor naturale, Gazprom a suspendat temporar tranzitul gazelor naturale spre Europa în plină iarnă.

„Oamenii au o memorie scurtă, 2009 este anul în care Gazprom a făcut Europa să îngheţe”, a spus Makogon.

Ucraina, ocolită energetic

Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. În plus, începând din luna octombrie a acestui an, Ungaria ar putea înceta să mai primească gaze naturale ruseşti care să treacă prin Ucraina, iar Polonia ar putea înceta să mai utilizeze ruta de tranzit începând din 2023.

„Imediat ce Gazprom va avea capacitatea tehnică de a ocoli Ucraina, indiferent de costuri, va face acest lucru. Şi ne aşteptăm ca imediat ce Nord Stream 2 va fi terminat, Gazprom să facă totul pentru a abandona tranzitul fizic”, a spus Makogon.

În luna iulie a acestui an, liderii Germaniei şi SUA au anunţat un acord care trebuia să elimine o parte din îngrijorările autorităţilor de la Kiev cu privire la Nord Stream 2, însă Ucraina spune că aceasta este singura promisiune pe care a primit-o până acum.
Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
(K.P.)

Share our work
Gazprom, investiții de 24 de miliarde de dolari în 2022

Gazprom, căderea gigantului

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Una dintre principalele surse de finanțare ale administrației Putin – Gazprom, a început să se decadă, confruntându-se cu probleme importante în majoritatea zonelor de export, scăderea cererii de gaze în lume, criza economică mondială provocată de COVID-19 și nu în ultimul rând încălzirea globală. În același timp, cea mai mare problemă a companiei energetice este pierderea piețelor sale tradiționale.

Ucraina, exemplu pentru Polonia

Având calitate de monopolist, Gazprom i-a obligat pe consumatorii săi să semneze contracte pe termen lung cu condiția «take or pay», ceea ce excludea posibilitatea de a cumpăra gaze la alți vânzători. Întâi Ucraina a apelat cu succes în instanțe internaționale această condiție ilegală și a forțat «Gazprom» să plătească o compensație de aproape 3 miliarde de dolari, iar apoi Polonia a făcut același lucru, primind aproape 1,5 miliarde de dolari și renuțând la energia rusă. A devenit clar, că această condiție nu a ajutat Gazprom, iar consumatorii de gaze rusești nu mai țin cont de contractele încheiate cu holdingul pe termen lung și cumpără gaze de la alți vânzători care oferă prețuri de piață fără a dicta condiții politice. La rândul său, Moscova nu poate influența astfel de cumpărători, întrucât, în acest caz, este garantată un răspuns juridic pentru compensarea daunelor cauzate de abuzul poziției sale de monopol și, drept urmare, este aproape că va pierde procesul, așa cum a fost în cazurile care au implicat Ucraina și Polonia.

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Nord Stream-2, un eșec anunțat

Drept urmare, mulți consumatori au început să achiziționeze gazele la alți furnizori, ceea ce a dus la o scădere a volumelor de aprovizionare cu cele rusești. Situația s-a schimbat drastic și pe piețele unde Gazprom a dominat fără concurență perioade lungi de timp.

Cumpărătorii, preferând furnizori mai corecți, au provocat anul acesta întreruperi masive de furnizare prin gazoductele rusești, care au început să se închidă sub pretextul unor măsuri profilactice.

Esența acestor măsuri de pretext este clară pentru toată lumea – nu există gaz pentru furnizare către clienți prin aceste gazoducte, deoarece nu există cumpărător pentru gazul rusesc. Având în vedere acest lucru, actuala luptă pentru Nord Stream-2 pare absurdă, întrucât conducta se construiește către o regiune unde consumul de gaz rusesc scade iar capacitatățile prin care astăzi se furnizează gaze în Europa, nu sunt folosite nici măcar la o treime din capacitate. În astfel de condiții, construcția de conducte noi își pierde orice fezabilitate economică. Și toate aceste evoluții din jurul construcției Nord Stream-2 nu sunt legate de componenta economică – în acest moment Kremlinul are nevoie de finalizarea proiectului, pentru ca acesta să nu devină un simbol al eșecului politicii sale.

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

Gambitul turcesc

La toate acestea trebuie adăugată situația reală de pe piețele energetice mondiale. Așadar, în vara acestui an Turcia a descoperit zăcăminte de gaze în Marea Neagră. Dacă volumele lor sunt semnificative, TurkStream va fi gol, funcționarea acestuia fiind deja afectată de stoparea efectivă a importului. Astfel, potrivit Serviciului Federal Vamal al Federației Ruse, în iunie 2020 în Turcia au fost livrate doar 2 milioane de metri cubi de gaze, ce este de 1127 de ori mai puțin decât în ianuarie 2020 și de 585 de ori mai puțin decât în iunie 2019. Aceste volume reprezintă doar 1% din totalul exporturilor Gazpromului, deși acum 2 ani Turcia era al doilea cel mai mare client după Germania. În prezent Turcia preferă gazele din Azerbaidjan și gazele de șist.

De asemenea China în acest an și-a mărit cu 10% extracțiile proprii de gaze și aproape a înjumătățit achizițiile din Rusia. În plus, exporturile de gaze către Europa au scăzut brusc, deoarece prețul gazului rusesc este mai scump decât la oricare alt furnizor. Drept urmare, numeroase conducte către Turcia, China și Europa sunt fie goale, fie atât de slab încărcate, încât se pune întrebarea dacă este viabil din punct de vedere economic și tehnic să se transporte o cantitate atât de mică de gaze prin ele. Drept urmare, în prima jumătate a anului 2020, profitul Gazpromului din exporturi a scăzut cu 51,2% față de aceeași perioadă din 2019 până la 11,3 miliarde de dolari, în timp ce exporturile fizice de gaze pentru aceeași perioadă au scăzut cu 17,8% până la 91,1 miliarde de metri cubi.

Putin

Planurile liderului rus Vladimir Putin par a fi eșuat

Eșec formal

Având în vedere rezervele uriașe de gaze de șist, care devin din ce în ce mai accesibile și mai ieftine, se ridică un mare semn de întrebare privind strategia de dezvoltare aplicată de holdingul rusesc. Aici trebuie de luat în calcul faptul, că timp de 20 de ani, liderii ruși s-au implicat personal în promovarea gazelor și „au forțat mâna” clienților pentru a-l achiziționa de la Gazprom la prețurile stabilite de însuși Putin și prietenii săi. Aceștia care s-au îmbogățit prin contractele corupte cu statul rus, provocând pagube semnificative bugetului și poporului rus, condamnat să suporte în continuare consecițele acestei «strategii».

Astfel, Putin a pierdut formal războiul energetic pe care singur l-a declanșat. Planul de creare a unei „supraputeri energetice” anunțat în 2007 s-a dovedit a fi un eșec complet pentru el și echipa sa, și ramâne speranța, ca inevitabila cădere a colosului cu picioarele de lut – principalul finanțator al ambițiilor imperiale al Kremlinului, va opri politica sa de ocupație din Georgia și Ucraina, Moldova și expansiunea continuă din Siria și unele țări africane. (Marianna Prysiazhniuk)

Share our work