de Vitalie Goncearov | oct. 29, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul rus Gazprom a acuzat marti Ucraina ca ii datoreaza 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze amenintarea unui nou conflict al gazelor, intr-un moment in care autoritatile de la Kiev pregatesc un acord de asociere a tarii cu Uniunea Europeana. Moscova preseaza Kievul trimițand marți mai multe avertismente prin care cere plata in avans pentru gazele naturale pe care le livreaza, pana ce datoriile imense acumulate nu vor fi stinse, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. „Suntem extrem de ingrijorati de situatia actuala a platilor Ucrainei pentru gazele rusesti”, a declarat presedintele Gazprom, Alexei Miller, citat de presa rusa. Miller a explicat ca a acceptat o amanare a platii de catre Ucraina a unei facturi de 882 de milioane de dolari pentru gazele livrate de Gazprom in august, dar ca amanarea a expirat la 1 octombrie. Miller a subliniat ca grupul rus a platit in avans tarifele de transit al gazelor pentru anul viitor si a acceptat o reducere a cantitatii de gaze stocate pe teritorul ucrainean, destinate livrarilor catre alte tari europene in perioada de iarna. „Situatia este foarte serioasa, intrucat contractul prevede ca in cazul incalcarii termenilor de plata se trece la un sistem de plata in avans”, a avertizat seful Gazprom. Relatiile tensionate dinte Rusia si Ucraina au condus la intreruperea in mai multe randuri a livrarilor de gaze catre partea ucraineana, care este dependenta in mare masura de acestea in pofida incercarilor de diversificare a furnizorilor. Aceste conflicte au perturbat inclusiv exporturile de gaze rusesti in Europa, care au ca principala ruta de tranzit Ucraina.
Cereri cu repetitie, Kremlinul neaga acuzatiile
Gazprom asigura mai mult de un sfert din necesarul de gaze al Europei, iar exporturile sunt in crestere puternica de la inceputul acestui an, marcat de mai multe valuri de frig. in luna ianuarie, Gazprom a cerut companiei ucrainene Naftogaz plata a sapte miliarde de dolari pentru gaze care nu au fost consumate dar care erau prevazute in contract. Autoritatile de la Kiev cer o reducere a pretului impus de Moscova, care vrea in schimb ca Ucraina sa intre in uniunea vamala formata de Rusia cu Belarus si Kazahstan si sa cedeze Gazprom o parte din reteaua de transport al gazelor. Aceste noi avertismente au loc in apropierea summit-ului european de la Vilnius, de la sfarsitul lunii noiembrie, in timpul caruia Ucraina ar urma sa semneze un acord de asociere cu UE. Autoritatile europene conditioneaza semnarea acordului de eliberarea din inchisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timosenko. Schimburile comerciale dintre Rusia si Ucraina s-au ridicat la 24,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 4,5% din totalul schimburilor comerciale externe ale Rusiei in primele opt luni ale lui 2013, potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Rusiei. In tot acest timp, schimburile similare dintre Ucraina si UE au totalizat 29 de miliarde de dolari in aceeasi perioada a anului, potrivit datelor oficiale de la Kiev. Purtatorul de cuvant al presedintiei de la Kremlin a negat orice legatura intre problema gazelor si cea a acordului Ucrainei cu UE. „Subiectul datoriei pentru gaze nu este politic si nu are nicio legatura cu acordul de asociere cu UE”, a indicat purtatorul de cuvant Dmitri Peskov.
de Vitalie Goncearov | oct. 22, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca in prezent Rusia este cel mai mare exportator de gaze si petrol din lume, SUA i-ar putea lua locul in viitorul apropiat, relateaza Europa Libera, citand mai mult experti si analisti economici de peste Ocean. Durata de timp ar putea fi 10-20 de ani pentru ca SUA sa devina cel mai mare furnizor de gaze natirale si de petrol al lumii in dauna Rusiei. In Polonia, anul viitor se deschide terminalul de gaze lichefiate de la Swinoujscie. De partea cealalta a Rusiei, China a semnat recent acorduri energetice importante cu tarile din Asia Centrala: Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan, tari bogate in hidrocarburi, cit si cu Kirghistanul, o importanta tara de tranzit. „„Sunt mai multe schimbari ce vor avea loc in urmatorii 10-20 de ani si care vor schimba peisajul energetic global al ultimilor 10-20 de ani…Desigur, Rusia ramine un jucator esential pe piata energetica a lumii, dar stabilitatea acestei pozitii este pusa sub semnul intrebarii intr-o perspectiva de viitor”, a declarat consilierul pe probleme energetice la centrul Woodrow Wilson din Washington, Alexandros Petersen. De aceeasi parere este si John Lough, este consilier asociat in programul pentru Rusia si Eurasia al centrului Chatham House din Londra El crede ca perioada in care exploatarea ieftina a resurselor energetice din Siberia, ca pe vremea sovietica, nu va mai putea fi sustinuta si, pe de alta parte China, cel mai mare consumator de energie al lumii, a decis sa isi faca singura „jocurile” in Asia Centrala. „China a luat-o inaintea Rusiei in Asia Centrala, fara doar si poate. Viteza cu care a putut sa–si dezvolte relatiile cu guvernele regiunii si, pe baza lor, sa construiasca o infrastructura acolo este impresionanta”, spune acesta. Radioul citat mai relateaza ca acest lucru, ca si cresterea sanselor pentru exploatarea gazelor de sist in Statele Unite, au avut un impact asupra Rusiei, unde sectorul energetic reprezinta in jur de 30% din produsul intern brut si cel putin jumatate din fondurile guvernamentale. Profitul companiei Gazprom a scazut anul trecut cu 15% si exporturile catre Europa cu 8%. La fel, cresterea economica a Rusiei a fost in al doilea semestru al acestui an de 1,2%, fata de 1,9 %, atat cat prognozase guvernul.
Capusarea Gazpromului si coruptie ridicata
In aceste conditii, liderii de la Kremlin trebuie sa se decida daca vor sa continue sa foloseasca Gazpromul ca o arma geopolitica impotriva vecinilor sai, o practica ce se dovedeste din ce in ce mai costisitoare. De exemplu, regiunea transnistreana, care este sustinuta energetic de Moscova, are o datorie de peste trei miliarde de dolari fata de Gazprom, din ultimii 20 de ani, de cand regiunea s-a autoproclamat independenta de Chisinau. „Daca Kremlinul vede Gazpromul ca pe o companie comerciala si daca vrea sa faca bani, atunci trebuie sa permita competitia si din partea companiei de stat Rosneft, dar si din partea altor actori energetici, atat in ceea ce priveste folosirea sistemului intern de gaze naturale, care are nevoie urgenta de modernizare, dar si in termeni de export, pentru ca, cel putin in teorie, ar mari eficienta companiei”, crede analistul Petersen. Pe de alta parte, Gazprom pierde imens atit prin subventionarea gazului, cit si prin coruptia interna. Potrivit Transparency International, compania Gazprom este considerata, in 2012, drept una dintre cele mai opace si mai corupte din lume si a fost singura companie din lume care, in termeni de eficienta a luptei impotriva coruptiei, nu a obtinut nici macar un punct. Potrivit expertului Petersen, pierderile Gazprom prin aceste doua parghii sunt estimate anual la 40 de miliarde de dolari, sau, altfel spus, la 40% din totalul veniturilor ei. Expertul de la Chatham House, John Lough, spune ca singura alternativa pentru Rusia ar fi sa castige increderea investitorilor straini, in asa fel incat sa poata sa faca fata competitiei internationale de pe piata energetica, competitie care va deveni mult mai puternica, odata ce exploatarea gazelor de sist si a celor lichefiate vor intra masiv pe piata tehnologiilor internationale.
de Dana Pojar | oct. 13, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Companiile energetice romanesti vor sa-si extinda activitatea in Federatia Rusa. Compania de foraj petrolier marin Grup Servicii Petroliere (GSP), parte a grupului Upetrom, intentioneaza sa isi extinda activitatile in nordul Rusiei si sa cumpere noi platforme de foraj. „Avem sase platforme, iar planul este sa dublam numarul lor. Depinde cum gasim bani si contracte. Avem discutii sa preluam contracte si platforme cu contracte. (…) Problema este ca au crescut preturile pentru ca au crescut investitiile off-shore”, a declarat omul de afaceri Gabriel Comanescu, proprietarul Upetrom. El a adaugat ca, pe langa platforme, grupul este interesat si de achizitia a doua nave destinate operatiunilor de foraj marin. La preturile actuale, platformele noi costa circa 200 milioane de dolari, iar cele vechi jumatate din aceasta suma, in timp ce investitia intr-o nava poate ajunge pana la 600 milioane de dolari, a adaugat Comanescu. La sfarsitul anului 2005, GSP a preluat de la Petrom sase platforme de foraj marin, pentru circa 100 de milioane de dolari. Obiectivul GSP este extinderea in zona de nord a Rusiei, precum si consolidarea activitatii in Marea Neagra si Marea Mediterana. „Obictivul nostru este extinderea in nordul Rusiei, acolo nu e nimeni. Este o zona tinta puternica pentru noi. Dupa Marea Nordului ne vom axa pe Marea Neagra si Marea Mediterana, pe care le consideram aceeasi piata”, a precizat Comanescu. GSP a anuntat in primavara anului trecut ca a obtinut primele doua contracte de lucrari in Marea Nordului, ambele din partea companiei Wintershall Noordzee, din Olanda, pentru foraj marin, respectiv pentru constructia unei conducte petroliere.
Afaceri cu gigantii mondiali
Alte zone in care compania vrea sa se consolideze sunt Orientul Mijlociu si Africa de Vest, prin parteneriate. Compania este in discutii pentru semnarea de noi contracte si prelungirea unor acorduri anterioare cu mai multe companii, precum Gazprom, Rosneft, Lukoil, Total, Pemex (Mexic), Turkish Petroleum. Potrivit lui Comanescu, GSP va reveni in 2014 la nivelul cifrei de afaceri din 2010, respectiv 2,3 miliarde de lei, urmand ca din 2015 sa depaseasca acest plafon datorita contractelor pe care compania le va avea pentru luccrari de foraj marin de mare adancime. „in 2014, ca afaceri, vom fi pe langa nivelul din 2010, iar dupa 2014 vom ajunge mai sus. in 2014 vom incepe forajul de mare adancime si constructiile de mare adancime, vom lucra la maxim. (…) Este enorm de mult gaz in Marea Neagra”, a spus Comanescu, adaugand ca forajul la adancimi mari „este marele pas in dezvoltare, care va schimba fata GSP”. Mai multe companii, printre care OMV Petrom, Exxon (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Canada), au concesionate perimetre petroliere in Marea Neagra. Pana in prezent, OMV Petrom si Exxon, care exploreaza in comun mai multe perimetre, au anuntat ca au descoperit rezerve de gaze in Marea Neagra cuprinse intre 42 si 84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, GSP a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 813 milioane de lei (182,7 milioane de euro), in crestere cu 2% de la 797 milioane de lei in 2011, dar in scadere puternica fata de nivelul de 2,3 miliarde de lei inregistrat in 2010. GSP a raportat pentru anul trecut un profit net de 143,6 milioane de lei (32,2 milioane de euro), de la pierderi de 307,3 milioane de lei in 2011. in 2010, cand compania a raportat un nivel record al cifrei de afaceri, profitul net a fost de doar 6,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2013 | Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului
Slovacia nu poate livra gaze în regim reversibil Ucrainei fără acordul concernului rus Gazprom, a declarat recent ministrul-adjunct ucrainean al energiei, Andrei Bondarenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „La fel ca și noi, slovacii au un contract cu Gazpromul pe care trebuie să-l respecte. Din păcate, fără acordul Gazpromului, Slovacia nu poate începe livrarea gazelor în regim reversibil în Ucraina”, a explicat Bondarenko. Anterior Guvernul de la Kiev menționa că livrarea gazelor în regim reversibil din Slovacia reprezintă una din cele mai bune surse de aprovizionare cu gaze naturale.
Piedica Gazprom
Ministrul ucrainean al energiei, Eduard Staviţki, a declarat că Gazpromul încearcă să împiedice livrările de gaze în regim reversibil din Slovacia în Ucraina şi că speră că la rezolvarea cât mai curând a acestei probleme va contribui şi Comisia Europeană.
Reamintim ca anul trecut au demarat livrările de gaze în regim reversibil din Polonia, iar din această primăvară şi din Ungaria. În momentul de faţă, Kievul poartă negocieri privind livrările de gaze în regim reversibil cu România şi Slovacia. Ucraina recurge la surse alternative de aprovizionare cu gaze din cauza preţului ridicat de import la gazul rusesc.
de Marian Petru | aug. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In timp ce Romania si UE contruiesc gazoducte peste Prut, problema retelei de transport controlata de Gazprom este inca una foarte mare iar asa-zisa viitoare independenta energetica a Republicii Moldova fata de Rusia este doar o naivitate. Analistul politic de la Chisinau, Oazu Nantoi, a declarat intr-un interviu pentru postul de radio Europa Libera ca industria energetica a Republicii Moldova a fost vanduta premeditat catre grupul rus Gazprom si ca nu se doreste anchetarea acestei situatii. „Eu nu sunt procurorul general si nici centrul de combatere a coruptiei, dar consider ca o parte din lipsa de coerenta in comportamentul guvernarilor de la Chisinau se datoreaza complicitatii in niste scheme obscure de obtinere a veniturilor ilicite in sectorul energetic. Ceea ce se intampla in relatiile dintre Republica Moldova si Rusia in domeniul energetic, nu vreau sa spun SA Moldovagaz si Gazprom, dat fiind faptul ca Gazprom-ul formal detine circa 65% din actiunile SA Moldovagaz, e o companie-fiica. Deci nu poate fi explicata prin incompetenta sau prin nu stiu ce. Sunt niste scheme obscure (…) Atata timp cat ramane neindeplinita plenar hotararea guvernului din octombrie 1998 cu privire la constituirea SA Moldovagaz, care prevedea desfasurarea unui audit international pentru stabilirea cotelor definite ale actionarilor in SA Moldovagaz, atata timp cat diferiti experti din societatea civila, inclusiv in studiile publicate pe site-ul IDIS Viitorul, insista ca cota statului Republica Moldova a fost premeditat redusa, de cateva ori, in aceasta SA Moldovagaz, eu am libertatea de a considera ca in domeniul energetic exista niste interese obscure, care, intr-o masura oarecare, explica lipsa de fermitate si de verticalitate in comportamentul guvernarilor de la Chisinau si nu numai al celor de dupa 2009”, a declarat Oazu Nantoi.
Rogozin ca simbol al ocupatiei
El a mai spus ca Rusia continua sa priveasca Republica Moldova ca pe un teritoriu ocupat iar trimiterea la Dmitri Rogozin la Chisinau si Tiraspol simbolizeaza tocmai acest lucru. „Sa incepem de la origini. Candva existase comisia integruvernamentala moldo-rusa, care se intitula Lazar-Fursenko. La 21 martie 2012, presedintele Federatiei Ruse de pe atunci, Dmitri Medvedev, l-a desemnat pe Dmitri Rogozin, vicepresedintele guvernului rus, in calitate de reprezentant special al presedintelui Rusiei pentru Transnistria. Transnistria nu exista ca o notiune juridica. Transnistria este o chestiune pur speculativa. Dar, totodata, aceasta inseamna ca presedintele rus si-a desemnat reprezentantul pentru o parte din teritoriul ocupat de Federatia Rusa, o parte din teritoriul Republicii Moldova. si domnul Dmitri Rogozin este o persoana care simbolizeaza aceasta atitudine a Federatiei Ruse fata de Republica Moldova”, a mai spus analistul de peste Prut. El a precizat ca Moscova joaca dublu in Republica Moldova, promovand o politica de „soft power” in partea dreapta a Nistrului iar in Transnistria, Moscova se intareste militar.
