de Razvan Iorga | oct. 3, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina
Ucraina și-a sporit producția de gaze cu 2,6%, în timp ce consumul intern a scăzut cu 0,5%, în perioada ianuarie-septembrie 2017. „Producția de gaze a companiilor ucrainene de gaze s-a majorat cu 2,6% și a ajuns la volumul de 15,5 miliarde de metri cubi de gaz în primele nouă luni ale acestui an”, se arată într-un comunicat de presă al Ukrtransgaz, preluat de Karadeniz Press.
De notat este faptul că, față de anul trecut, consumul de gaz a scăzut doar cu 0,5%. Premierul ucrainean Volodimir Groisman a declarat că Ucraina și-a propus să devină independentă din punct de vedere energetic până în 2012, mizând în special pe resurse de energie verde, precum cea solară.
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri
Gigantul rus Gazprom intenționează să poarte discuții pe așa-numita „rută vestică” a aprovizionării cu gaze în viitorul apropiat cu China, a declarat vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici în cadrul discuțiilor din comisiile interguvernamentale sino-ruse privind cooperarea în domeniul energiei și a combustibililor. „Problema (rutei vestice -n.r.) nu au fost discutate în detaliu (la întâlnire -n.r.). A fost menționat, pe de op arte, interesul în ceea ce privește construcția infrastructurii rămase de terminat, pe de altă parte, abordările legate de implementarea proiectului sunt diferite. S-a decis ca discuțiile să continue într-un format mai puțin oficial pentru astăzi, cu toate că principalele discuții sunt așteptate în cadrul vizitei directorului Gazprom Alexei Miller”, a declarat acesta.
În prezent, Gazprom construiește gazoductului „Puterea Siberiei”, care va pompa gaz din giganticul depozit de petrol și gaz condensat de la Chayanda în regiunea Iakutia și din depositul de gaze condensate de la Kovikta în regiunea Irkuțk din estul Siberiei pentru livrări de gaz pentru piața internă (via Habarovsk și Vladivostok) și mai departe pentru exporturi în China. Secțiunea gazoductului destinată Chinei va fi construită lângă Blagovelchensk. „Ruta estică” a gazoductului trebuie să livreze 38 de miliarde de metri cubi anual de gaz natural către China pentru următorii 30 de ani.
În 2017, Gazprom a investit în gazoductul „Puterea Siberiei” nu mai puțin de 2,7 miliarde de dolari, deși costurile inițiale au fost aproximate unde la 1,3 miliarde de dolari.
Parteneriatul dintre China și Rusia pentru construirea și operarea gazoductului în zonele de frontieră a fost cuprins în cadrul unui acord interguvernamental ce datează din 13 octombrie 2014. În 2015, Gazprom și compania chineză CNPC au semnat un acord pe baza condițiilor de bază a livrărilor de gaze din vestul Siberiei către China via „ruta vestică” (conducta „Puterea Siberiei -2). Inițial, livrările au fost concepute pentru 30 de miliarde de metri cubi pe an. De asemenea, în 2015, cele două companii au semnat un memorandum privind livrările de gaz rusesc dinspre Extremul Orient rus către China. Pe 25 iunie 2016, Gazprom și CNPC au mai semnat un memorandum privind depozitarea de gaze și energie electrică în China.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE
Ministerul Energiei de la București a emis, săptămâna trecută, autorizaţia de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Oneşti-Gherăşti şi Gherăşti-Leţcani. Acest proiect este o parte a planului România de exploatări viitoare a resurselor energetice din Marea Neagră, care apoi să poată fi distribuite, inclusiv în Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect s-ar completa numărul conductelor existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă, R. Moldova fiind în prezent dependentă de gazele rusești, furnizate de Gazprom.
„Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României. Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.
Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, a informat Ministerul Energiei, precizând că bneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).
Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Rep. Moldova) şi vor contribui la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. „Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova”, se precizează în comunicat Ministerului Energiei de la București.
de Razvan Iorga | iul. 13, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE
Premierul de la Kiev, Volodimir Groisman, a declarat în cadrul unei ședințe de guvern, că Ucraina ar trebui să devină un stat independent energetic până în 2020. „Misiunea noastră este să devenim independenți până în 2020”, a declarat Groisman. Șeful cabinetului de miniștri de la Kiev a afirmat că Ucraina trebuie să își sporească producția de gaze naturale și să reducă consumul de energie, în paralel cu îmbunătățirea calității folosirii acestora.
În prezent, Ucraina este dependentă de gazele rusești, iar Moscova lucrează la mai multe proiecte energetice, cum ar fi Nord Stream 2, care să ocolească Ucraina în drumul livrărilor de gaze către Europa și să nu mai folosească sistemul ucrainean de conducte pentru acest lucru. S-a vorbit tot mai mult în ultimii ani de conectarea Ucrainei la sistemul energetic european, chiar și de varianta achiziționării de gaze naturale din România.
de Razvan Iorga | iun. 28, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, Știri
Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk
Pretinsa procuratură de la Tiraspol a deschis pe numele lui Evgheni Șevciuk un dosar penal în legătură cu suspiciuni privind delapidări din fondurile publice și spălări de bani la scară mare. Banii ar fi provenit dintr-un fond special destinat plății pentru consumul de gaze rusești. Procuratura regimului separatist de la Tiraspol a cerut ridicarea imunității acestuia, deoarece ar figura într-un dosar penal pentru „furtul bunurilor statului în proporții deosebit de mari”. Decizia a fost luat apoi de către așa-zisul Parlament transnistrean. Procurorul de caz a declarat în fața pretinșilor deputaţi de la Tiraspol că Șevciuk a înființat un fond de stabilizare pe care au fost virate 83 de milioane de ruble transnistrene din contul special al gazelor naturale, pe care se acumulează plățile pentru gaz.
Procurorul a declarat, conform presei de la Tiraspol, că Șevciuk a înființat un fond de stabilizare pe care au fost virate 83 de milioane de ruble transnistrene din contul special al gazelor naturale, pe care se acumulează plățile pentru gaz. Chiar dacă în regiunea separatistă foştii lideri îşi păstrează imunitatea pe viaţă, aceasta poate fi ridicată cu votul a 2/3 din „deputați”, aşa cum s-a întâmplat astăzi, în cazul lui Şevciuk.
Acesta a fost acuzat constant în ultimii ani că ar fi delapidat banii publici, în marea lor majoritate, zeci de milioane trimise anual de Moscova pentru plata de pensii și salarii în regiune. Chiar în timpul campaniei electorale ale așa-ziselor prezidențiale de peste Nistru, Krasnoselski l-a amenințat deschis pe Șevciuk că-l va trage la răspunde pentru delapidările masive din fondurile publice.
