Herzog, serate diplomatice la Amman

Herzog, serate diplomatice la Amman

Liderul de la Ierusalim, tatonări diplomatice la Amman

Liderul de la Ierusalim, tatonări diplomatice la Amman

Preşedintele israelian Isaac Herzog s-a întâlnit în secret cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei la Amman, întrevedere ce a avut loc pe fondul unei încălziri a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

”Săptămâna trecută am avut cu regele Iordaniei o conversaţie foarte lungă, am fost în palatul lui o seară întreagă. A fost o întâlnire extraordinară”, a declarat preşedintele Herzog într-un interviu, din care au fost difuzate extrase de către canalele de televiziune israeliene sâmbătă seara, la o oră de mare audienţă.

Semnale strategice

Interviul urmează să fie difuzat integral duminică, în ajunul Anului Nou Evreiesc, semnal clar al unei schimbări de strategie în epoca politică post-Netanyahu.

”Iordania este o ţară foarte importantă. Am un respect imens pentru regele Abdullah, un mare lider şi un actor regional foarte important” a declarat preşedintele israelian, potrivit unui comunicat.

Textul se referă la o ”întrevedere călduroasă”, la invitaţia regelui Iordaniei, şi în cursul căreia cei doi lideri au discutat ”probleme strategice, la nivel bilateral şi regional”.

Greaua moștenire Bibi

”Printre lucrurile pe care le-am discutat se află subiectele aflate în centrul relaţiilor dintre ţările noastre, în special un acord privind importul de produse agricole (…) problemele energetice, dezvoltarea durabilă şi soluţii la criza climatică pe care le putem promova împreună”, a adăugat comunicatul.

Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în timpul guvernării fostului prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu. (K.P.)

Share our work
Ierusalimul tatonează diplomatic liderii palestinieni

Ierusalimul tatonează diplomatic liderii palestinieni

Ierusalim, noi eforturi diplomatice

Ierusalim, noi eforturi diplomatice

Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avut duminică o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah, în Cisiordania ocupată, aceasta fiind prima întrevedere la acest nivel după instalarea la putere a premierului israelian Naftali Bennett, în iunie.

Gantz s-a deplasat duminică la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene, pentru discuţii cu liderul palestinian centrate pe securitate şi economie, au precizat luni surse oficiale.

Sprijin american

Această întâlnire a avut loc la câteva ore după revenirea lui Bennett din SUA, unde a avut o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a cerut reluarea negocierilor dintre Israel și tabăra palestiniană.

Gantz, care conduce un partid centrist membru al guvernului israelian de coaliţie, l-a asigurat pe Abbas că „Israelul caută să ia măsuri menite să întărească economia Autorităţii Palestiniene”. „Ei au discutat de asemenea despre mijloacele de ameliorare a securităţii şi situaţiei economice în Cisiordania şi în Fâşia Gaza” şi „au convenit să continue dialogul”, precizează un document al Ministerului Apărării israelian.

Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham

Presedintele SUA, Donald Trump, a avut o relație apropiată cu Benjamin Netanyahu

Moștenirea Bibi

Relaţiile dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană s-au deteriorat în decursul ultimilor ani. O parte a mass-media internațională, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, la putere între 2009 şi 2021 şi dispreţuit de palestinieni, nu a realizat niciun efort substanţial pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, autorizând expansiunea continuă a coloniilor evreieşti în Cisiordania, considerate ilegale de justiţia internaţională.
Succesorul său, Naftali Bennett, este
considerat un naţionalist radical, care se opune creării unui stat palestinian şi care este un fost lider al unui grup de presiune al coloniştilor evrei. Cabinetul său a subliniat că executivul lui Bennett, format din partide începând de la extrema dreaptă până la dreapta naţionalistă, nu are nicio intenţie de a demara noi negocieri de pace cu palestinienii.

Politică palestiniană

Înalţi responsabili israelieni au semnalat intenţia guvernului de la Ierusalim de a întări Autoritatea Palestiniană în faţa islamiştilor aflaţi la putere în Fâşia Gaza. Hamas a câștigat teren în mediile palestiniene din Orientul Mijlociu și importanta diasporă.

Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. În Israel, tirurile de rachete dintre Fâşia Gaza s-au soldat cu 13 morţi. (K.P.)

Share our work
Gaza, noi atacuri incendiare Hamas

Gaza, noi atacuri incendiare Hamas

Hamas, noi atacuri incendiare

Hamas, noi atacuri incendiare

Armata israeliană a întreprins lovituri aeriene asupra Fâşiei Gaza duminică dimineaţa, după ce baloane incendiare au fost lansate dinspre enclava palestiniană asupra teritoriului israelian.

„Raidurile au vizat un complex militar al Hamas, utilizat pentru fabricarea de arme şi pentru antrenamente, precum şi intrarea într-un tunel terorist adiacent (oraşului) Jabalia”, potrivit unui comunicat al armatei israeliene. „Loviturile (aeriene) au fost întreprinse ca represalii la lansările de baloane incendiare de către Hamas asupra teritoriului (israelian) şi la revoltele violente care au avut loc” sâmbătă, precizează comunicatul.

Proteste Hamas

În timpul serii de sâmbătă, au izbucnit confruntări între armata israeliană şi palestinieni, aceştia din urmă răspunzând apelului mai multor grupări palestiniene din Gaza de a protesta împotriva blocadei impuse de aproape 15 ani de Israel asupra enclavei palestiniene suprapopulate. Armata israelienă a recurs la gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare, în timp ce manifestanţi dădeau foc la pneuri.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Fâşia Gaza, 11 palestinieni au fost răniţi în timpul confruntărilor de sămbătă seara, în timp ce pompierii israelieni au raportat la rândul lor că baloane incendiare lansate din Gaza au declanşat incendii de vegetaţie în Israel. Până în acest moment nu au fost evaluate prejudiciile materiale provocate.

Vânt de război

Timp ce peste un an, începând cu martie 2018, manifestaţii săptămânale au avut loc lângă bariera frontalieră, pentru a cere sfârşitul blocadei şi „dreptul la reîntoarcerea” palestinienilor forţaţi la exil după înfiinţarea statului Israel, în 1948.

Statul israelian acuză Hamas de toate acţiunile întreprinse asupra teritoriului său dinspre enclavă, unde locuiesc două milioane de oameni.

Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. (K.P.)

Share our work
Gaza, noi atacuri incendiare Hamas

Human Rights Watch acuză Hamas de crime de război împotriva civililor israelieni

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Grupurile armate palestiniene din Fâşia Gaza care au lansat în luna mai rachete în direcţia unor zone rezidenţiale din Israel au comis „crime de război”, a acuzat organizaţia non-guvernamentală Human Rights Watch (HRW).

Între 10 şi 21 mai, în cursul războiului dintre statul evreu şi grupuri armate din Gaza, inclusiv mişcarea Hamas, tirurile de rachetă dinspre enclava palestiniană s-au soldat cu 13 morţi, majoritatea absolută fiind civili.

HRW notează că „rachetele şi obuzele lansate de grupurile armate palestiniene nu dispun de sisteme de ghidaj, ceea ce le face foarte lipsite de precizie cînd sînt lansate în direcţia unor zone unde se află civili”. Aceste tiruri au provocat un „număr nedeterminat” de victime chiar în interiorul Fîşiei Gaza, subliniază organizaţia.

„Lansarea de rachete pentru a ataca zone civile reprezintă crimă de război”, consideră HRW într-un comunicat. Eric Goldstein, director HRW pentru regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord.

Tribunal contestat

Sursa citată a menţionat că „eşecul autorităţilor Hamas şi al guvernului israelian de a-şi trage forţele la răspundere pentru presupuse crime de război scoate în evidenţă importanţa Curţii penale internaţionale (CPI)”.

Această instanţă a anunţat la începutul acestui an deschiderea unei anchete cu privire la presupuse crime de război comise în teritoriile palestiniene. Iniţiativa este respinsă de Israel, dar salutată de palestinieni. HRW a acuzat deja la sfîrşitul lui iulie Hamas şi Israelul de „presupuse crime de război”. Hamas a asigurat că s-a străduit să „evite să ia drept ţintă civili”. Diplomaţia israeliană i-a calificat pe cercetătorii ONG-ului drept „propagandişti care se dau drept apărători ai drepturilor omului, dar nu merită să fie luaţi în serios”. (K.P.)

Share our work
Gaza, noi atacuri incendiare Hamas

Israel, din nou sub teroarea rachetelor

Gaza, fortăreața Hamas

Gaza, fortăreața Hamas

Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.

Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.

Diplomația rachetelor

Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.

Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.

La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul Trump

Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.

Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.

În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)

Share our work