de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia este interesată de modernizarea Flotei sale la Marea Neagră, lucru care nu poate fi făcut fără acordul Kievului. Ucraina speră că ar putea negocia în context o reducere a preţului la gaz.
Faptul că negocierile privind modernizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Neagră ar putea fi finalizate până la sfârşitul anului a fost anunţat încă în iulie de comandantul flotei, contraamiralul Aleksandr Fedotenkov. Problema a apărut deoarece în acordurile iniţiale, semnate în 1997, era stipulat că înlocuirea tehnicii cu una nouă poate avea loc doar cu acordul părţii ucrainene şi într-un format care să nu ducă la înlocuirea tipurilor şi claselor de arme existente cu altele diferite. În acel moment se vorbea despre retragerea Flotei Ruse până în 2017 şi din acest motiv părţile nu-şi făceau planuri pe termen foarte lung, scrie prsa rusă.
Însă, începând din 2010, când au fost semnate acordurile de la Harkov, situaţia s-a schimbat: prezenţa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungită până în 2042, cu posibilitatea prelungirii şi mai mari a acordului. A început să se pună acut problema privind înlocuirea navelor şi tehnicii învechite cu modele noi. Flota de la Marea Neagră, care se transformă într-un morman de fiare vechi, nu mai poate să-şi onoreze principalul obiectiv: să asigure interesele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagră şi Marea Mediterană. Schimbarea modelelor învechite cu unele de acelaşi tip, chiar dacă în stare de luptă, ar fi inutilă. De aceea, partea rusă a luat cursul spre o înnoire calitativă a Flotei de la Marea Neagră.
Noi submarine
Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a dat de mai multe ori publicităţii planuri ample privind întărirea Flotei de la Marea Neagră, însă toate aceste planuri se loveau de necesitatea obţinerii unei permisiuni din partea Ucrainei. La rândul său, Kievul tărăgăna negocierile, fără a refuza direct partea rusă, însă făcând aluzie la necesitatea unor concesii de răspuns: de exemplu, în problema reducerii preţului la gaz.
În prezent, la baza Flotei de la Marea Neagră există un submarin învechit, iar ministerul Apărării al Federaţiei Ruse planifică să aducă în locul lui şase noi modele de tip 636. Primul dintre noile submarine ar urma să fie gata spre sfârşitul lui 2013. Părţii ucrainene i se cere să permită majorarea cantitativă a acestui tip de tehnică, iar aceasta îi oferă Kievului posibilităţi pentru negocieri cu Moscova.
Vara aceasta, Curtea Constituţională a Ucrainei i-a redat parlamentului dreptul de a denunţa acordurile internaţionale. Opoziţia ucraineană şi-a declarat ferm intenţia de a anula acordurile de la Harkov, în condiţiile în care doar Rusia câştigat din semnarea lor, consolidându-şi prezenţa la Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană a pierdut: în pofida reducerii de 100 dolari pe mia de metri cubi prevăzută în acorduri, preţul la gaz se majorează constant.
de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Polonia încearcă să obţină o reducere a preţului inacceptabil pe care îl plăteşte pentru gazele naturale importate din Rusia, acest preţ fiind prea ridicat în comparaţie cu tariful mediu pe care statele occidentale îl plătesc Rusiei.
Ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a afirmat miercuri la Varşovia, în faţa unei comisii parlamentare, că preţul mediu plătit pe piaţa Europei occidentale pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale oscilează între 360 şi 420 de dolari, în timp ce Polonia plăteşte peste 500 de dolari.”Preţul pe care îl plătim pentru 1.000 de metri cubi este fără îndoială prea ridicat”, a spus ministrul, considerând această situaţie „inacceptabilă”, întrucât „este unul dintre preţurile la import cele mai ridicate pe piaţa europeană, ceea ce trebuie să se schimbe în mod substanţial”.
Polonia achiziţionează de la compania rusă Gazprom cea mai mare parte din gazele naturale necesare consumului intern. Aceste importuri se realizează în virtutea unui acord pe termen lung cu tarife indexate după cele ale petrolului. În condiţiile în care în ultimii ani preţurile europene la gaze au rămas la niveluri relativ stabile, cotaţiile petrolului au crescut, de unde rezultă şi o creştere a preţului plătit de Polonia pentru gazele ruseşti. În plus, oscilaţiile monedei poloneze faţă de dolar au amplificat creşterea preţurilor carburanţilor livraţi din Rusia. Situaţia descrisă de ministrul polonez explică sprijinul susţinut al Varşoviei pentru investigaţia lansată de Comisia Europeană împotriva companiei Gazprom, pe care o acuză de abuz de poziţie dominantă şi de stabilirea preţurilor la gaze în funcţie de cele pentru petrol.
de Anatol Terzi | sept. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Problema livrării gazului rusesc în Republica Moldova a fost principala temă pe ordinea de zi a întrevederii de marţi a premierului rus Dmitri Medvedev cu omologul său de la Chişinău, Vlad Filat, dar nu s-a ajuns la un rezultat.
Dmitri Medevedev a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, după întrevederea celor două delegaţii, că a făcut „o propunere complexă” colegilor de la Chişinău şi a expus toate argumentele, inclusiv ce ţin de pachetele energetice ale Uniunii Europene. Republica Moldova negociază cu partea rusă încheierea unui nou contract de livrare a gazelor de aproximativ un an, vechiul contract expirând la 1 ianuarie curent. Cei doi premieri au discutat şi despre îmbunătăţirea logisticii livrării vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Dmitri Medvedev a declarat că a dat indicaţii personale în acest sens, menţionând că în prezent nu există probleme în privinţa calităţii vinurilor moldoveneşti. Referitor la semnarea contractului pentru livrarea gazului, Dmitri Medvedev a menţionat că nu există contradicţii, ci doar viziuni diferite.
Pachet de propuneri
„Eu am înaintat un pachet de propuneri partenerilor noştri şi am discutat intens acest subiect, aducând toate argumentele, inclusiv asupra pachetelor energetice. Am spus că avem relaţii bune cu UE, circuit comercial mare, vrem regim liberalizat de vize, dar avem şi viziuni diferite, inclusiv în ceea ce ţine de pachetele energetice. Din păcate, modul cum sunt formulate şi se implementează lovesc în interesul Rusiei şi al companiilor ruse, inclusiv al „Gazprom”. Din acest motiv, suntem nevoiţi să ţinem cont şi de statutul de membru al unor asemenea organizaţii, inclusiv de participarea în Comunitatea Energetică. Am făcut propunerile pentru viitor şi sper că partenerii moldoveni le vor aprecia şi îşi vor prezenta viziunea lor”, a spus Dmitri Medvedev.
Premierul Vlad Filat a spus că ar fi fost foarte simplu dacă problema respectivă era discutată doar prin prisma cooperării economice, menţionând că nu este o problemă dificilă, dar este nevoie de o abordare complexă. Vlad Filat s-a referit aici la condiţiile de livrare, precum şi la situaţia din acest domeniu din stânga Nistrului. „Este important ca noi să discutăm şi sper că ne vom apropia de momentul când vom conveni asupra principiilor şi vom semna Acordul interguvernamental în domeniul energetic, care va sta la baza livrărilor de gaz din Federaţia Rusă, dar şi la baza soluţionării problemelor ce vizează domeniul energetic”, a spus Vlad Filat.
Au fost semnate mai multe acorduri
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a avut marţi, la Moscova, o întrevedere cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Cei doi oficiali au avut o întrevedere tete-a-tete, care a fost urmată de o întrevedere în plen a delegaţiilor. În cadrul acesteia s-a discutat despre relaţiile dintre cele două state la etapa actuală şi importanţa menţinerii în continuare a unei dinamici pozitive pe toate dimensiunile. După întrevederea celor două delegaţii, a avut loc ceremonia de semnare a Acordului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Ministerul de Interne din Federaţia Rusă, a Acordului de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor din Republica Moldova şi Ministerul Dezvoltării Regionale din Federaţia Rusă, precum şi a Regulamentului privind crearea unei comisii formată din istorici moldoveni şi ruşi. Ulterior, Vlad Filat şi Dmitri Medvedev au susţinut o conferinţă de presă.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Gazul natural livrat prin conducta South Stream va fi mai scump decât cel livrat prin conductele terestre dar va reuşi să atragă clienţi pentru că le va garanta o sursă de aprovizionare mai sigură şi mai flexibilă, a declarat luni un oficial de la Gazprom.
Gazoductul South Stream – proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI – este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina. „Estimările noastră este că diferenţa de preţ dintre preţul gazelor naturale la hub şi cele livrate prin South Stream va fi de doi dolari pentru fiecare milion de British thermal units”, a declarat responsabilul pentru formarea preţurilor la Gazprom Export, Serghei Komlev.
Criticii conductei South Stream, un proiect ale cărui costuri sunt estimate la 20 de miliarde de dolari, susţin că este un proiect mult prea scump şi prea mare pentru o piaţă care este bine aprovizionată şi are puţine perspective de creştere. În schimb, Serghei Komlev susţine că scăderea producţiei domestice de gaze naturale în Europa va duce la creşterea importurilor de gaze naturale. „Scăderea producţiei europene deschide uşa pentru noi producători care să aprovizioneze Europa şi cred că există loc suficient pentru fiecare producător pe piaţa europeană”, a declarat Komlev.
În ultima vreme dezvoltarea aşa numitelor tehnici neconvenţionale, cum este fracturarea hidraulică, a dus la creşterea producţiei de gaze naturale în SUA şi la scăderea preţurilor pe piaţa din America de Nord. Însă Gazprom susţine că situaţia de pe piaţă din SUA este una temporară şi că legătura dintre preţul la gaze naturale şi cel la petrol nu va dispărea, ci chiar va fi întărită având în vedere concurenţa venită din partea vehiculelor care utilizează gaze naturale lichefiate.
Gazprom deţine 50% din proiectul South Stream, 20% aparţin grupului italian Eni, în timp ce grupul francez EDF şi grupul german Wintershall deţin fiecare câte 15%. Recent, directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, a spus că lucrările la gazoductul South Stream vor demara în acest an, debutul livrărilor fiind programat pentru 2015. Decizia finală de investiţii în proiectul South Stream este programată să fie luată în luna noiembrie 2012.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat marţi directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. „I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. „Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
Elshad Nassirov şi-a exprimat speranţa că până la finele lunii iunie se va ajunge la un acord cu Turcia cu privire la conducta TANAP. Potrivit lui Nassirov, proiectul TANAP ar fi mai mic şi mai ieftin decât Nabucco, dar ar putea fi extins ulterior dacă va fi nevoie. În situaţia în care proiectul TANAP va primi aprobarea finală, Elshad Nassirov crede că proiectul Nabucco West (o versiune mai scurtă a conductei iniţiale care ar face legătura între Austria şi graniţa Bulgariei cu Turcia) are 50% şanse să fie selectat în cursa cu conducta South East Europe Pipeline (SEEP), susţinută de BP.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. La mijlocul acestei luni, consorţiul Nabucco a înaintat consorţiului Shah Deniz II o propunere privind construcţia unui gazoduct numit Nabucco Vest, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten (Austria) şi mai departe. Nabucco Vest va beneficia de acelaşi cadru legal existent ca şi conceptul de bază Nabucco, şi anume de Acordul Interguvernamental, Acordurile de Sprijin ale Proiectului şi derogări privind accesul terţilor, şi va avea exact aceeaşi rută ca şi acesta pe teritoriul Uniunii Europene.
