Libia: CNT pregateste deja alegerile. Franta expulzeaza diplomatii lui Gaddafi
Franta a ordonat ca 14 fosti diplomati libieni, loiali colonelului Muammar Gaddafi, sa paraseasca teritoriul francez in urmatoarele 48 de ore, a anuntat purtatorul de cuvant al ministerului francez de externe. De asemenea, conducerea rebelilor libieni, Consiliul National de Tranzitie, a anunta ca pregateste “foaia de parcurs” si viitoarele alegeri ce vor fi organizate dupa caderea lui Gaddafi. Un purtator de cuvant a guvernului de la Paris a precizat ca diplomatii, care au lucrat in ambasada libiana inainte ca aceasta sa fie inchisa luna trecuta, au fost declarate “persoane non grata”. Multi dintre acestia s-au folosit de statutul de diplomat ca o acoperire. Franta le reproseaza diplomatilor libieni „comportamente si activitati incompatibile cu rezolutiile ONU si contrare protectiei de care beneficiaza populatia civila”, precizeaza ministerul francez de externe. Cei 14 diplomati libieni au fost investiti in functie de regimul colonelului Muammar Gaddafi, regim care nu mai este considerat legitim de catre guvernul de la Paris, francezii recunoscand Consiliul National de Tranzitie al opozitiei, transmite RRA. Ambasadorii libieni in Franta si la UNESCO au anuntat, pe 25 februarie, ca vor demisiona pentru a condamna actele de reprimare din Libia. Franta si Marea Britanie fac presiuni pentru o inasprire a bombardamentelor NATO asupra fortelor loiale colonelului Muammar Gaddafi, in vederea protejarii civililor libieni.
Alegeri prezidentiale?
Unul dintre liderii Consiliului National de Tranzitie (CNT) libian a detaliat in fata Grupului de Contact privind Libia, joi, „foaia de parcurs” politica respectata de rebelii libieni, care prevede alegeri prezidentiale la sase luni dupa plecarea colonelului Muammar Gaddafi. Mahmoud Jibril, „premierul” CNT, a explicat in fata presei straine ca „foaia de parcurs” este un raspuns al Consiliului „la intrebarile venite din diferite capitale privind soarta Libiei daca regimul Gaddafi ar cadea maine”. „Este o preocupare legitima: Libia este o tara mare, strategica din punct de vedere geografic, o poarta intre Africa si Europa, o legatura intre est si vest, dar si din punct de vedere economic, din cauza rezervelor sale petroliere importante pentru Occident in general”, a precizat el. Jibril a subliniat ca „exista un risc mare de divizare” a tarii, transmite Mediafax. In acest context, procesul pentru a obtine deblocarea averilor clanului Gaddafi „ar trebui realizat in mod accelerat, pentru ca acesti bani ne-ar ajuta sa punem in practica” foaia de parcurs, a insistat el. „Am mentionat astazi alegerile. Vom contacta in termen scurt ONU, pentru a organiza alegeri in orasele eliberate”, a adaugat el. „Scopul nostru este sa dam mai multa credibilitate orientarilor noastre pentru o democratie autentica”, a precizat acesta. Potrivit lui Jibril, prima etapa va fi infiintarea unui congres national pentru a stabili o noua Constitutie pentru Libia. Aceasta va interveni la numai 45 de zile dupa ce Gaddafi va parasi puterea. Apoi va fi organizat un referendum pentru a aproba Constitutia, apoi alegeri parlamentare vor fi organizate, in termen de patru luni. Doua luni mai tarziu, vor fi alegeri prezidentiale, potrivit lui Jibril. Intrebat despre forma pe care ar putea sa o ia viitorul regim, Jibril a observat ca „asta nu trebuie sa decida” el. „Daca poporul libian vrea sa restaureze monarhia, aceasta va fi alegerea”, a raspuns el, intrebat daca este luata in considerare revenirea la monarhie, inlaturata de Gaddafi in 1969. Guvernul care va supraveghea intregul proces democratic va fi format din membri ai Consiliului National de Tranzitie, dar si din tehnocrati ai regimului Gaddafi, militari de rang inalt, ofiteri ai serviciilor de informatii si un judecator.
CPI va cere mandate internationale de arestare
Procurorul Curtii Penale Internationale Luis Moreno-Ocampo a anuntat, miercuri, in fata Consiliului de Securitate al ONU, ca va cere trei mandate de arestare pentru crime impotriva umanitatii comise in Libia. Moreno-Ocampo nu a identificat persoanele vizate de mandate de arestare, dar mai multi diplomati au indicat ca liderul libian Muammar Gaddafi va fi probabil pe lista. Procurorul a afirmat ca „dovezile stranse sunt suficiente pentru a crede ca atacuri extinse si sistematice impotriva populatiei civile au fost si continua sa fie comise in Libia, inclusiv omoruri si persecutii, care sunt crime impotriva umanitatii”. El a adaugat in fata celor 15 state membre ale Consiliului de Securitate ca numarul mortilor de la inceputul conflictului este de ordinul miilor. „Eforturile pentru disimularea crimelor au facut dificila numararea victimelor”, a adaugat Moreno-Ocampo. „Mortii au fost luati de pe strazi si din spitale”, a precizat el. Procurorul a adaugat ca ancheteaza de asemenea moartea a zeci de africani in capitala rebelilor libieni, Benghazi, ucisi de o „multime furioasa” care credea ca este vorba despre mercenari platiti de liderul libian Muammar Gaddafi. Procurorul a explicat ca Guvernul libian a inceput sa se pregateasca sa contracareze manifestatiile cu mai multe saptamani inaintea inceputului lor, pe fondul revoltelor din Egipt si Tunisia. „Inca din ianuarie, mercenari au fost recrutati si condusi in Libia”, a precizat el. Moreno-Ocampo a adaugat ca va cere mandatele de arestare in saptamanile urmatoare si a afirmat ca detine declaratiile unor martori, inregistrari video si fotografii, ca dovezi pentru a sustine acuzatiile.
Franta si Italia au declarat miercuri ca se vor alatura Marii Britanii in trimiterea de ofiteri de legatura pentru a sprijini armata rebelilor din Libia, o initiativa despre care analistii militari sustin ca reprezinta un semn ca nu va exista un sfarsit rapid si usor pentru razboiul din aceasta tara, scrie presa de peste ocean. Deplasarea ofiterilor de legatura – probabil a unui numar care nu depaseste 40 de persoane – indica totodata ca, doar o combinatie intre o presiune militara exercitata de fortele aeriene, o presiune eonomica exercitata asupra guvernului si o forta rebela mai coordonata si mai bine organizata, il va convinge in cele din urma pe colonelul Muammar Gaddafi ca singura sa optiune este sa renunte. Trimiterea de consilieri in Libia este cel mai recent semn al problemelor pe care le intampina campania NATO din aceasta tara, care a inceput in forta cu un atac american, dar care a parut sa se diminueze odata ce comanda operationala a fost transferata NATO la 31 martie, transmite Agerpres. Noile tactici folosite de fortele colonelului Gaddafi – amestecarea cu populatia civila, camuflarea armelor si conducerea de camionete in loc de vehicule militare – i-au impiedicat pe pilotii NATO sa gaseasca obiectivele vizate. In acelasi timp, artileria si tancurile lui Gaddafi au atacat orasul Misrata, controlat de rebeli, cu bombe cu dispersie, care au fost interzise de catre o mare parte din lume, ridiculizand misiunea principala a NATO de a proteja civilii. Diviziunile din cadrul NATO par sa afecteze strategia Aliantei in Libia la fel de mult ca noile tactici ale colonelului Gaddafi, este de parere Robin Niblett, directorul Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale din Londra. Doar sase din cele 28 de tari membre participa in prezent la loviturile aeriene din Libia. Franta si Marea Britanie sunt la originea a jumatate dintre acestea, iar Danemarca, Norvegia, Belgia si Canada sunt responsabile pentru restul. Tari importante precum Italia si Spania au dat inapoi, in timp ce altele au trimis avioane doar pentru a sprijini zona de excludere aeriana sau pentru a ajuta la implementarea embargoului asupra armelor. Obama, care a exclus ideea desfasurarii trupelor americane in Libia, a anuntat miercuri ca va autoriza o suma 25 de milioane dolari pentru fortele de opozitie libiene, destinata echipamentului militar aditional, fara a include armele.
Violentele declansate la Misrata la sfarsitul lunii februarie s-au soldat cu cel putin 1.000 de morti si 3.000 de raniti, au indicat luni surse medicale din orasul libian controlat de insurectia impotriva liderului Muammar Gaddafi, informeaza agentiile de presa internationale. In jur de 80% sunt civili, le-a declarat ziaristilor administratorul principalului spitalul din localitate, Khaled Abu Falgha. Doar in cursul zilei de duminica si-au pierdut viata 17 persoane, 71 fiind ranite, in marele oras-port, situat la 200 de kilometri est de Tripoli. Ranile cele mai grave au fost provocate de gloante cu fragmentatie, o arma interzisa utilizata recent de forte loiale colonelului Gaddafi, afirma miscarea rebela si organizatia Human Rights Watch. Campania aeriana a NATO vizand apararea vietii civililor libieni, care a fost aprobata de ONU, nu a reusit sa puna capat bombardamentelor loialiste, dar a blocat infrangerea insurectiei anti-Gaddafi, declansata la 15 februarie, estimeaza majoritatea comentatorilor politici si militari. La Paris, ministrul apararii Gerard Longuet a insistat ca misiunea NATO in Libia este ingreunata, deoarece nu dispune de informatii suficiente de pe teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat, vineri, increzator ca statele membre vor pune la dispozitia operatiunii din Libia mai multe avioane de lupta. ‘Avem indicatii ca tarile vor veni cu ceea ce este necesar. Sper sa obtinem mijloacele necesare intr-un viitor foarte apropiat’, a afirmat Rasmussen in cadrul unei conferinte de presa, in cea de-a doua si ultima zi a reuniunii ministrilor de externe aliati de la Berlin. ‘Am sperante ca vor fi puse la dispozitia NATO mijloace de atac suplimentare’, a declarat la randul sau ministrul britanic de externe, William Hague. Marea Britanie si Franta au insistat pe langa ceilalti aliati din NATO sa furnizeze un numar suplimentar de avioane capabile sa loveasca fortele terestre loiale liderului libian Muammar Gaddafi, dupa ce SUA si-au limitat participarea la operatiune, iar rebelii libieni s-au pronuntat pentru o actiune mai ferma din partea NATO. Deocamdata insa, SUA si aliatii europeni din NATO au respins apelurile franceze si britanice de a contribui mai activ la misiunile din Libia. Oficiali ai NATO au afirmat ca ar mai fi nevoie de circa 10 aeronave de atac, iar un oficial francez a indicat ca tarile care ar putea face mai mult sunt Italia, Spania, Olanda si Suedia.
Fostul sef al diplomatiei libiene Moussa Koussa, refugiat in Marea Britanie, a declarat luni pentru postul BBC ca Libia ar putea sa devina ‘o noua Somalie’ daca conflictul se prelungeste. ‘Le cer tuturor partilor sa evite sa antreneze Libia intr-un razboi civil’, a declarat fostul ministru de externe la postul de radio BBC. Un conflict prelungit ar provoca ‘o varsare de sange de o asemenea amploare, incat Libia ar deveni o noua Somalie’, a adaugat el. ‘Refuzam o diviziune a Libiei’, ‘unitatea Libiei este esentiala pentru orice solutie si orice reglementare’ a conflictului, a adaugat Koussa. Fostul sef al diplomatiei libiene, care a fost si sef al serviciilor de informatii libiene intre 1994 si 2009 si om de incredere al colonelului Muammar Gaddafi, a ajuns la Londra la 30 martie, dupa ce a fugit de la Tripoli, transmite Agerpres. La randul sau, Seif al-Islam, unul din fiii lui Muammar Gaddafi, a avertizat intr-un interviu ca ‘a vorbi despre plecarea’ liderului libian este ‘pur si simplu ridicol’, chiar daca a consimtit ca tara are nevoie de ‘sange nou’. ‘El nu vrea sa controleze tot, are o varsta inaintata. Vrem sa aducem in prim-planul scenei o noua elita, o elita formata din tineri care guverneaza tara, care gestioneaza afacerile locale. Vrem sange nou, iata ceea ce vrem pentru viitorul Libiei. Dar a vorbi despre plecarea ghidului este pur si simplu ridicol’, a declarat Seif al-Islam. De la inceputul insurectiei, ‘totul s-a schimbat’ in tara, a adaugat el. ‘Libia viitorului va fi complet diferita de Libia pe care ati cunoscut-o pana in prezent, cu ghidul, cu Seif, cu poporul, cu estul, cu vestul, cu sudul Libiei, suntem cu totii o familie unita si vom construi o noua Libie’, a mai spus fiul lui Gaddafi. Regimul liderului libian a acceptat ‘foaia de parcurs’ propusa in acest weekend de Uniunea Africana (UA), care prevede incetarea imediata a ostilitatilor, facilitarea transportului ajutorului umanitar si lansarea unui dialog intre partile din Libia in vederea unei tranzitii. Rebelii libieni au respins insa acest armistitiu, afirmand ca se opun oricarei medieri care nu prevede o plecare a lui Muammar Gaddafi. Costul interventiei militare a Statelor Unite ale Americii in Libia a atins 608 milioane de dolari, a anuntat luni un responsabil al Ministerului american al Apararii. Estimarea acopera o perioada care merge de la inceputul loviturilor internationale aeriene din Libia, la 19 martie, pana la 4 aprilie, a declarat responsabilul citat sub acoperirea anonimatului. Responsabili americani au indicat anterior ca interventia militara in Libia a antrenat, pana la 28 martie, un cost suplimentar de 550 de milioane de dolari pentru Pentagon. In ceea ce priveste costurile Fortelor aeriene americane in Libia, acesta este de circa patru milioane de dolari pe zi, a indicat saptamana trecuta responsabilul acestei arme, Michael Donley. El a estimat totusi ca suma va scadea probabil mult dupa retragerea avioanelor de lupta americane angajate pe acest front. Dupa ce a tergiversat multa vreme luarea unei decizii de a interveni in Libia, SUA au preluat conducerea coalitiei internationale, cedand ulterior comanda NATO la 31 martie si limitandu-se la un rol de sustinere pentru operatiunile aeriene.
Turcia depune eforturi pentru elaborarea unei „foi de parcus” menite sa inceteze focul in Libia, a declarat recent premierul turc, Recep Tayip Erdogan. Erdogan a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca Turcia a purtat in aceasta saptamana convorbiri cu trimisul special al liderului libian, Muammar Gaddafi. La sfarsitul lunii martie, Erdogan sustinea ca interventia militara a puterilor occidentale in Libia nu trebuie sa transforme tara africana intr-un nou Irak. Mai mult – sublinia, la Ankara, premierul turc – participarea NATO la aceste atacuri nu trebuie sa serveasca la “redistribuirea” bogatiilor si resurselor libiene. Erdogan a facut atunci o comparatie intre operatiunea internationala din Libia si invazia din Irak din 2003, remarcand ca, in cei opt ani trecuti de la inceputul interventiei impotriva lui Saddam Hussein, in Irak “a fost distrusa o civilizatie” si “au murit peste 1 milion de oameni”. Potrivit lui Erdogan, “NATO trebuie sa mearga in Libia pentru a arata ca Libia apartine libienilor, si nu pentru a imparti altora resursele subterane si bogatiile tarii”. “Foaia de parcurs” – mentionata de Recep Tayip Erdogan – in afara de incetarea focului, are in vedere retragerea trupelor lui Muammar Gaddafi din orase, construirea „spatiului umanitar credincios” in scopul oferirii asistentei poporului libian si promovarea imediata a „procesului reformei democratice multilaterale” pe baza intereselor legale ale poporului libian.