Kremlinul, noi acuzații de spionaj la adresa Londrei

Kremlinul, noi acuzații de spionaj la adresa Londrei

Serviciile de securitate ruse (FSB) au acuzat British Council, agenţia britanică pentru educaţie şi cultură, de colectarea de informaţii militare de la refugiaţii ucraineni, relatează mass-media internațională.

Ținta British Council

Într-un comunicat, FSB a asigurat că în Marea Britanie, British Council, „prin intermediul organizaţiilor aflate sub controlul său”, colectează informaţii referitoare la regiunea ucraineană Herson, parţial ocupată de forţele ruse.
„Au fost stabilite cazuri în care această organizaţie străină foloseşte refugiaţi ucraineni care trăiesc în Regatul Unit pentru a obţine informaţii militare şi politice prin conexiunile lor în regiunea Herson”, acuză FSB.
Potrivit acestei surse, un locuitor al oraşului Novaia Maiacika, ocupat de armata rusă, a apelat la autorităţile de ocupaţie pentru a denunţa această presupusă crimă.
FSB afirmă că efectuează „verificări” în regiune şi avertizează asupra unor posibile urmăriri penale pentru „colaborare confidenţială cu un guvern”, infracţiune pedepsită cu opt ani de închisoare.
Această instituţie, fondată în 1934, este agenţia internaţională britanică dedicată domeniilor educaţiei şi relaţiilor culturale. Finanţată prin asistenţă publică, aceasta susţine că funcţionează independent de guvernul britanic.
În 2018, autorităţile ruse au ordonat interzicerea British Council în Rusia, după ce Londra a acuzat serviciile ruse că au încercat să îl otrăvească pe fostul agent secret Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, Iulia, în Marea Britanie.

Relații încordate

Relațiile dintre Federația Rusă și Regatul Unit au fost, de-a lungul timpului, marcate de mai multe scandaluri de spionaj notabile, reflectând tensiunile dintre cele două țări pe scena internațională.

Otrăvirea lui Alexander Litvinenko (2006) a reprezentat o problemă gravă în relațiile bilaterale ruso-britanice. Fost ofițer al serviciului secret rus (FSB) și critic al președintelui Vladimir Putin, Alexander Litvinenko a murit în Londra după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, un izotop radioactiv. Regatul Unit a acuzat oficiali ruși de implicare în asasinarea sa, ceea ce a dus la tensiuni diplomatice între cele două țări.

În 2010, Regatul Unit și Rusia și-au expulzat reciproc diplomați în urma unor acuzații de spionaj. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele runde de expulzări care au avut loc de-a lungul anilor.

Cazul Sergei Skripal (2018) a reprezentat un alt punct de cotitură. Fost ofițer GRU (serviciul de informații militare rus) și agent dublu pentru Marea Britanie, Sergei Skripal și fiica sa, Yulia, au fost otrăviți în Salisbury, Anglia, cu un agent neurotoxic, parte din grupa Noviciok. Guvernul britanic a acuzat Rusia de tentativă de asasinat, ceea ce a dus la o nouă criză diplomatică și la expulzarea masivă de diplomați ruși din Regatul Unit și aliații săi.

În afara cazurilor specifice de spionaj, relațiile dintre cele două țări au fost tensionate și de acuzații reciproce de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Serviciile de informații britanice au acuzat în repetate rânduri entități rusești de încercări de a influența procese democratice din Regatul Unit, inclusiv referendumul Brexit și alegerile generale.

Aceste incidente reflectă complexitatea relațiilor internaționale și rolul spionajului în politica globală, evidențiind mizele înalte și consecințele adesea dramatice ale jocurilor de putere dintre Marea Britanie și Federația Rusă.

Acord denunțat

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a denunţat miercuri un acord între Uniunea Sovietică şi Marea Britanie care permitea pescarilor britanici să pescuiască în Marea Barents, din zona arctică, drept răspuns la sancţiunile Occidentului din cauza războiului în Ucraina şi în special ca represalii la sprijinul deosebit al Londrei pentru Kiev.
„Acest acord a permis pescuitul în apele Mării Barents, în largul coastei peninsulei Kola şi a insulei Kolguev, a fost vorba de preferinţe unilaterale pentru pescarii britanici”, a declarat ministrul adjunct rus al agriculturii, Maxim Uvaidov, în timpul sesiunii parlamentare.
Prin această decizie, Rusia ar urmări să afecteze economia britanică, având în vedere că – aşa cum a declarat deputata Roza Cemeris, membră în Comisia pentru afaceri externe din Dumă – „numai în cursul anului trecut au fost capturate peste 500.000 de tone de peşte în cadrul acestui acord”.
Este vorba de denunţarea primului acord, semnat de Uniunea Sovietică, a cărui moştenitoare este Rusia din punct de vedere al dreptului internaţional, cu o altă ţară.
Acest acord a fost semnat la 25 mai 1956 şi, prin urmare, a fost în vigoare timp de peste 67 de ani.
Preşedintele Dumei ruse, Viaceslav Volodin, a declarat că decizia de a denunţa un astfel de acord bilateral de lungă durată „nu este întâmplătoare”, referindu-se la deteriorarea totală a relaţiilor dintre Moscova şi Londra.
Deputaţii ruşi au anunţat că următorul acord sovietic care ar putea fi denunţat este aşa-numitul acord Baker-Şevarnadze, semnat în 1990, care a delimitat zonele economice şi platoul continental din mările Bering şi Ciukotsk între Uniunea Sovietică şi SUA.

Share our work
CIA: Serviciile secrete ruse vor să răstoarne guvernul de la Chișinău

CIA: Serviciile secrete ruse vor să răstoarne guvernul de la Chișinău

Comunitatea de informații din SUA consideră că persoane cu legături cu serviciile secrete ruse intenționează să organizeze proteste în Republica Moldova, pentru a încerca să promoveze o insurecție împotriva guvernului de la Chișinău, cu scopul final de a vedea o administrație mai pro-rusă instalată acolo, au spus oficialii Casei Albe, potrivit CNN.

„SUA consideră că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova, care caută legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, a spus John Kirby, coordonatorul Consiliului Național de Securitate pentru comunicații strategice, scrie CNN.

SUA văd, de asemenea, semne că actorii legați de guvernul rus ar putea oferi instruire pentru manifestanții anti-guvernamentali din Republica Moldova.

De asemenea, administrația Biden consideră că Moscova lucrează pentru a semăna dezinformare cu privire la stabilitatea generală a Republicii Moldovei.

Potrivit surseu citate, un exemplu a fost afirmația Ministerului rus al Apărării potrivit căruia Ucraina plănuia să invadeze Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, susținută de Moscova. Oficialii americani au spus că aceste acuzații sunt „nefondate, false și creează o alarmă fără temei”.

„Administrația Biden nu vede nicio amenințare militară imediată pentru Republica Moldova”, au spus oficialii.

Dar SUA urmăresc îndeaproape activitățile Rusiei în Republica Moldova și se declară îngrijorate de eforturile continue ale Moscovei de a destabiliza Europa.

SUA declasifică acum aceste informații într-un efort de a descuraja Rusia să-și continue planurile, au spus oficialii, similar cu modul în care SUA declasifică în mod regulat informațiile despre intențiile Rusiei în Ucraina, cu scopul de a-i expune planurile.

Share our work
Războiul spionilor Kremlin-NATO: intermezzo baltic

Războiul spionilor Kremlin-NATO: intermezzo baltic

Ofensiva FSB amenință statele NATO

Ofensiva FSB amenință statele NATO

Lituania şi Norvegia, state membre NATO, au făcut vineri un schimb de spioni cu Rusia la frontiera ruso-lituaniană, după ce preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a graţiat doi spioni ruşi, decizie urmată de un gest de reciprocitate din partea Moscovei, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În această vineri dimineaţă, operaţiunea de schimb a fost efectuată cu succes. Cetăţenii lituanieni Jevgenij Mataitis şi Aristidas Tamosaitis şi cetăţeanul norvegian Frode Berg au ajuns cu bine în Lituania”, a declarat în faţa presei şeful serviciilor de informaţii lituaniene Darius Jauniskis.

Fiasco norvegian

La Oslo, premierul norvegian Erna Solberg a salutat eliberarea lui Frode Berg, care a fost condamnat anul acesta în Rusia pentru spionaj, fiind acuzat că a încercat să obţină informaţii secrete despre submarinele nucleare ruseşti. ”Suntem bucuroşi că Frode Berg se întoarce acum acasă în Norvegia ca un om liber. Doresc să le mulţumesc autorităţilor lituaniene pentru cooperarea şi eforturile lor pentru a-l elibera pe Berg”, a spus Erna Solberg.

Mass-media norvegiană a relatat pe larg despre acest caz, acuzând serviciile secrete de la Oslo de incompenență. Înalți oficiali din comunitatea de intelligence din statul nordic, citați de Dagbladet, și-au asumat eșecul operațional. Sursele citate au mai declarat că Frode Berg colabora de câțiva ani cu serviciile norvegiene de resort, iar Aftenposten a meționat folosirea de către acesta a unui telefon cu tehnologie de criptare avansată.

Surse politice de la Oslo, citate de agenţia lituaniană de presă BNS, au precizat că Norvegia, stat membru NATO, este îngrijorată de creșterea semnificativă a spionajului rus și dorește implementarea unor măsuri suplimentare pentru îngrădirea fenomenului.

Schimb tripartit

Tot vineri, şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, i-a graţiat pe cetăţenii ruşi Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseenko, care beneficiază de o lege adoptată joia trecută de parlamentul de la Vilnius. Actul normativ a fost primul pas către un posibil schimb tripartit de spioni între Lituania, Rusia şi Norvegia, a relatat mass-media lituaniană.

Filipcenko a fost condamnat în 2017 la zece ani de închisoare pentru spionaj, furnizarea de informaţii false în vederea obţinerii unui document, falsificarea de acte de identitate şi uz de fals pentru trecerea ilegală a frontierei, arată decretul prezidenţial de graţiere. Conform aceluiaşi document, Moiseenko a fost condamnat, tot în 2017, la o pedeapsă cu închisoarea de zece ani şi jumătate pentru spionaj şi deţinere ilegală de arme.

Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova

Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova

Ofensiva FSB

Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.

Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.

Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse. (N.G.)

Share our work
Ucraina vrea bază navală britanică permanentă la Marea Neagră

Ucraina vrea bază navală britanică permanentă la Marea Neagră

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.

Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.

Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.

Asistență militară NATO

Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.

La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.

Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.

Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică

Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică

Presiuni britanice

Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.

Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.

„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.

Noi baze navale

Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019.
”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”.
Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.

Acuzații ruse

Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.

“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.

Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.

Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Echo în Marea Neagră

O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.

Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind  trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..

Invazie rusă, evitată

Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.

Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.

“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.

Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.

În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.

Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))

Share our work
Kremlinul ridică miza în războiul ostatecilor. Marinarii ucraineni capturați duminică, evacuați din Crimeea

Kremlinul ridică miza în războiul ostatecilor. Marinarii ucraineni capturați duminică, evacuați din Crimeea

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Marinarii ucraineni capturați duminică de FSB în Marea Neagră sunt evacuați din peninsula Crimeea, după ce un tribunal din Simferopol i-a plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, relatează rbc.ua, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit rbc.ua, care citează avocații marinarilor, toți sunt evacuați în Moscova,  în închisoarea Lefortovo, urmând ca ulterior să ajungă în alte regiuni ale Federației, inclusiv zona siberiană. Concomitent, marinarii care au fost răniți au fost transportați din spitalul din Kerci în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Simferopol.

Tactică obișnuită

Oficialitățile de la Kiev au declarat, pentru KARADENIZ PRESS, că nu sunt surprinse de decizia autorităților ruse, evacuarea ostatecilor ucraineni în interiorul Federației Ruse fiind o practică standart a Moscovei în ceea ce privește majoritatea cetățenilor Ucrainei aflați în închisorile rusești, sub diferite pretexte.
Reamintim că duminică flota militară rusă a Mării Negre și unități FSB au atacat trei nave ucrainene în apropierea strâmtorii Kerci, care face legătura dintre Marea Azov și Marea Neagră. În urma tacului rușii au capturat navele și 24 de marinari ucraineni. La 28-29 noiembrie un tribunal din Simferolop a plasat toți prizonierii în arest pentru două luni.
NATO, UE, SUA, dar și organizațiile internaținale au cerut Moscovei eliberarea tuturor prizonierilor capturați duminică, lucru refuzat de autoritățile ruse.

6 tipuri de atacuri

Marinarii ucraineni, capturați pe 25 noiembrie în strâmtoarea Kerci, au fost supuși la 6 tipuri de atacuri diferite, a declarat vicepreședintele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Oleg Frolov, la o conferinta de presa susținuta la Kiev. „Navele ucrainene au devenit ținte pentru militarii ruși care în mod cinic și-a exersat abilitățile în utilizarea diferitelor tipuri de arme. De fapt, marinarii ucraineni au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la 6 tipuri de atacuri”, a spus Frolov.
Oficialul SBU a remarcat că remorcherul „Jana Kapu” a fost lovit de nava ruseasca „Don”. Totodata, a avut loc lansarea asupra navelor a doua rachete anti-nava de catre un avion multi-rol Su-30, si alte doua rachete de catre un elicopter de asalt Ka-52. În plus, rușii au folosit arme navale de calibru mare – a fost supus foculului timoneria, unde se aflau marinarii.
La final au recurs la abordaj cu forțele speciale Spetsnaz, împotriva marinarilor ucraineni fiind folosita forta fizică excesiva.
Potrivit lui Frolov, al șaselea tip de violență se produce în prezent – „presiunea fizică și psihologică și arestarea ilegală a tuturor celor 24 de marinari, precum și ascunderea de informații cu privire la starea de sănătate a celor trei prizonieri raniti în timpul atacului armat al Rusiei”. (N.G.)

Share our work