UE, un miliard de Euro pentru vaccinul anti-COVID

UE, un miliard de Euro pentru vaccinul anti-COVID

Comisia Europeană sprijină dezvoltarea unui vaccin

Comisia Europeană sprijină dezvoltarea unui vaccin

Comisia Europeană promite un miliard de euro în cadrul eforturilor de descoperire a unui vaccin, de teste şi tratamente pentru noul coronavirus, la începutul unei conferinţe internaţionale a donatorilor, relatează DPA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este un efort al „echipei Europa”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a anunţat acest angajament, sugerând că suma include şi contribuţii ale statelor membre UE.

Sprijin german

„Amploarea răspunsului nostru trebuie să fie pe măsura crizei”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Acestea sunt zile întunecate, dar sunt şi zile care ne arată umanitatea”, a adăugat el.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat luni că Germania va contribui cu 525 de milioane de euro la fondul global care va fi folosit pentru descoperirea unui vaccin sau a unui tratament pentru COVID-19. „Vom contribui cu 525 de milioane de euro direct la această conferinţă a donatorilor şi vom continua să ne respectăm obligaţiile pentru sănătatea globală prin alocarea sumei de 1,3 miliarde de euro”, a spus Merkel.

Bun public global

Orice vaccin împotriva noului tip de coronavirus trebuie să fie considerat un „bun public global”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în timpul unei conferinţe internaţionale a donatorilor pentru susţinerea eforturilor în vederea dezvoltării unui asemenea vaccin, relatează mass-media de la Paris. Vaccinul ar trebui „să fie oferit întregii planete de către organizaţia pe care o vom alege”, a spus Macron, atenţionând că lumea este „într-o cursă contra cronometru” pentru salvarea de vieţi. „Confruntaţi cu COVID-19, ‘fiecare pentru sine’ ar fi cea mai mare greşeală”, a avertizat Emmanuel Macron, care a adăugat că actuala criză poate fi depăşită doar împreună.

Şeful statului francez a promis 500 de milioane de euro pentru a susţine finanţarea eforturilor în vederea găsirii unui vaccin, în plus la suplimentarea finanţării pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Papa Francisc a binecuvântat efortul internațional

Papa Francisc a binecuvântat efortul internațional

Binecuvântare papală

Papa Francisc a lansat duminică un apel la cooperare ştiinţifică internaţională în vederea descoperirii unui vaccin împotriva noului coronavirus şi a spus că un astfel de vaccin, dacă se va dovedi eficient, ar trebui să devină disponibil în lumea întreagă, relatează Radio Vatican, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Papa Francisc, care a rostit discursul său duminical din Biblioteca de la Vatican, în locul tradiţionalei cuvântări din piaţa Sfântul Petru din cauza măsurilor de izolare adoptate în Italia, a mulţumit tuturor angajaţilor din lumea întreagă care furnizează servicii esenţiale către populaţie.

Suveranul pontif a încurajat cooperarea internaţională pentru a combate criza şi noul coronavirus, care a infectat aproape 3,5 milioane de oameni şi a ucis peste 240.000 de persoane la nivel global. „De fapt, este important să unim unităţile ştiinţifice într-un mod transparent şi imparţial pentru a descoperi vaccinuri şi tratamente”, a precizat papa Francisc.

Liderul de la Vatican a mai spus că este de asemenea important „să garantăm accesul universal la tehnologiile esenţiale care permit fiecărei persoane infectate, în oricare parte a lumii, să primească tratamentul medical necesar”.

Duminică, papa Francisc şi-a exprimat sprijinul şi pentru o propunere lansată de un grup interreligios, cunoscut sub numele de Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, în vederea adoptării unei zile internaţionale pentru rugăciune şi post, pe 14 mai, pe durata căreia credincioşii din lumea întreagă vor putea să îl roage pe Dumnezeu să ajute omenirea să învingă pandemia de COVID-19. (Mihai Isac)

Share our work
Franța, urgență sanitară până la 24 iulie

Franța, urgență sanitară până la 24 iulie

Guvernul francez a decis astăzi prelungirea cu două luni, până la 24 iulie, a stării de urgenţă sanitară în vigoare pentru a lupta împotriva epidemiei de COVID-19, a anunţat ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, citat de mass-media franceză, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Introdusă în data de 24 martie, starea de urgenţă sanitară este prelungită deoarece ridicarea sa la 23 mai „ar fi prematură”, „riscurile de revenire a epidemiei” fiind „dovedite în cazul întreruperii bruşte a măsurile în vigoare”, se arată în proiectul de lege examinat sâmbătă în Consiliul de Miniştri şi care ar urma să fie înaintat începând de luni parlamentului de la Paris.

Sistem de informare

Textul stipulează cu prioritate condiţiile de carantină pentru persoanele care vin în Franţa şi care sunt infectate cu virusul. Proiectul de lege prevede de asemenea introducerea unui „sistem de informare” privind persoanele bolnave şi anturajul lor pentru o perioadă maximă de un an.

Propunerea urmăreşte „consolidarea cadrului juridic” şi „extinderea sa” pentru „a integra provocările relaxării măsurilor de izolare”, care ar urma să fie aplicată din data de 11 mai, a spus Olivier Véran la finalul consiliului de miniştri. „Va trebui să trăim pentru un timp cu virusul”, a subliniat el.

„Miza următoarelor luni va fi să învăţăm să trăim cu virusul”, a declarat şi ministrul de Interne, Christophe Castaner, aprig contestat pentru modul în care a gestionat criza.

Noul coronavirus a făcut 24.594 de morţi în Franţa, conform ultimului bilanţ oficial comunicat vineri seara.

Pisicile, infectabile cu virusul

Un prim caz recenzat în Franţa al unei pisici infectate cu COVID-19, cel mai probabil de la stăpânii ei, i-a făcut pe cercetători să le ceară bolnavilor de coronavirus să-şi limiteze contactele cu felinele lor pentru a le proteja.

Şcoala Naţională de Medicină Veterinară din Alfort (EnvA) îi sfătuieşte sâmbătă, într-un comunicat, pe proprietarii care au fost bolnavi de coronavirus şi care au pisici să limiteze contactele cu ele, să-şi pună mască atunci când se află în preajma lor şi să se spele pe mâini înainte de a le mângâia.

Unităţile de virologie din cadrul EnvA, Agenţiei Naţionale de Siguranţă Sanitară a Alimentelor, Mediului Înconjurător şi Muncii (Anses) şi Institutului Naţional pentru Cercetări în Agronomie (INRAE), în asociere cu Institutul Pasteur, au detectat o pisică în apropiere de Paris care a fost testată pozitiv la coronavirus.

Animalul, care prezenta simptome clinice de ordin respirator şi digestiv, este al patrulea caz de acest tip recenzat la nivel mondial, iar concluzia specialiştilor a fost că „cel mai probabil a fost infectată de stăpânii ei”. (N.G.)

Share our work
NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit la Marea Baltică

NATO, sprijinit la Marea Baltică

Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.

Contingente NATO

La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.

În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.

În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.

Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..

NATO, consolidat la Marea Baltica

NATO, consolidat la Marea Baltica

Moarte cerebrală

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.

La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)

Share our work
Germania, 50 de miliarde pentru apărare

Germania, 50 de miliarde pentru apărare

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu peste 6% (6,2%) mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvara acestui an, relatează mass-media de la Berlin, citând cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german. Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce această ţară mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de obiectivul intern de 2% prevăzut de NATO.

Summit strategic

Anunţul vine cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care distribuirea poverii financiare, subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni, se va afla din nou pe agenda discuţiilor.

Statele Unite au acuzat în mod repetat Germania că nu alocă suficienţi bani pentru apărare. Cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. Şi cifra pentru anul în curs, 2019, de 47,9 miliarde de euro, reprezintă o creştere faţă de cea anticipată în primăvară, la 1,39% de la 1,36% din PIB.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Programe ambițioase

Berlinul este implicat în susținerea financiară a mai multor programe militare de anvergură, inclusiv paneuropene, precum primul internet dedicat exclusiv armatei, denumit “Tactical Edge Networking” (TEN), un proiect olandezo-german.

Germania, una dintre principalele exportatoare de armament din Europa, dezvoltă o nouă clase de submarine diesel, diferite categorii de blindate grele și ușoare, sisteme de artilerie grea, etc.

Moarte cerebrală

NATO se află într-o perioadă delicată după criticile formulate la începutul lui noiembrie de preşedintele francez Emmanuel Macron, în sensul că Alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”. Cancelarul german Angela Merkel a ţinut să se distanţeze de această poziţie, afirmând că Alianţa atlantică reprezintă „pilonul central al apărării noastre”. (N.G.)

Share our work
Germania, 50 de miliarde pentru apărare

NATO, amenințat de pilonul european propus de Paris

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO, a sugerat miercuri ministrul francez al apărării, Florence Parly, invitată să comenteze declaraţia controversată a preşedintelui Emmanuel Macron despre ‘moartea cerebrală’ a Alianţei, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

Falanga europeană

Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Moarte cerebrală

Emmanuel Macron, care a făcut din ‘Europa apărării’ una din marile sale teme, a provocat la începutul lunii noiembrie un val de proteste în interiorul Alianţei atunci când, într-un interviu, a apreciat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’.

Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra.

Declaraţiile au fost criticate de cancelarul german Angela Merkel, președintele american Donald Trump şi de preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la fel ca numeroşi europeni, sunt sceptice faţă de posibilitatea ca Europa să facă faţă militar fără Statele Unite.

Demers european

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde recent unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare.

Potrivit agenţiei DPA, 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO, un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.

Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu.

25 pentru PESCO

Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO, existând o strategie de atragere și a altor țări membre ale blocului comunitar.
Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.

UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.

La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Miliarde pentru apărare

Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.

‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.

Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania.

Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia.
Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană. (N.G.)

Share our work