de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat joi seară Franţa şi Germania că nu ajută Turcia să lupte contra separatiştilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
„Occidentalii nu vor ca noi să rezolvăm această problemă. Le-am spus-o clar, Germania nu vrea, Franţa nu vrea şi ele nu ne ajută în această problemă”, a declarat Erdogan , într-un interviu televizat. „Ţările scandinave primesc fără restricţii” PKK, a mai denunţat Erdogan, acuzându-le că nu îi extrădează pe liderii mişcării urmăriţi în Turcia. „Pe de o parte, aceste ţări se exprimă în faţa Uniunii Europene şi clasează PKK pe lista lor de organizaţii teroriste, iar de cealaltă ele îi autorizează pe reprezentanţii acestora să circule liber în ţările lor”, a insistat şeful guvernului turc. „Lliderii PKK sunt sub protecţia voastră şi voi le toleraţi activităţile”, a acuzat el.
Aşa cum a mai făcut cu o zi înainte într-un alt interviu televizat, Erdogan a repetat totuşi joi seară că este dispus să redeschidă negocierile cu PKK, considerat de Turcia, SUA şi UE în special organizaţie teroristă. În ultimul an, confruntările s-au intensificat în mod semnificativ între PKK şi armata turcă. La ofensivele rebelilor, Ankara răspunde cu operaţiuni de represalii ale armatei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat săptămâna trecută că armata a ucis circa 500 de rebeli kurzi ai PKK în decurs de o lună în sud-estul Turciei. ”În cursul ultimei luni, în total, circa 500 de terorişti au fost neutralizaţi în operaţiunile lansate în regiunea din sud-estul ţării, a declarat Erdogan în cursul inaugurării unei şcoli la Denizli, utilizând termenul obişnuit la autorităţile turce de ”terorist” pentru a desemna PKK. ”În ultimele 10 zile, 123 de terorişti au fost neutralizaţi numai în provincia Hakkari”, la graniţa cu Irakul şi Iranul, a precizat premierul.
de Razvan Iorga | sept. 6, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
O militantă a grupului feminist ucrainean Femen, care a tăiat o cruce din lemn din centrul Kievului, în semn de susţinere pentru trupa rusă Pussy Riot, s-a refugiat în Franţa, din cauza presiunilor serviciilor de securitate şi Bisericii, a anunţat miercuri organizaţia din care face parte. „Organizaţia a decis să o evacueze pe militanata (Inna) Chevtchenko la Paris pentru a-şi continua activitatea”, a anunţat Femen. Pe 17 august, Chevtchenko a tăiat cu un fierăstrău electric o cruce din lemn amplasată în centrul Kievului în memoria victimelor represaliilor staliniste. Ea a spus că doreşte astfel să protesteze faţă de condamnarea celor trei membre Pussy Riot la doi ani de închisoare, care a avut loc în aceeaşi zi, pentru participarea formaţiei la o manifestare anti-Putin, sub formă de „rugăciune punk”, organizată într-o catedrală din Moscova în luna februarie. „Timp de două săptămâni, de la doborârea crucii, Inna a fost permanent supravegheată”, au mai spus reprezentanţii grupului, precizând că au decis să o trimită pe aceasta la Paris de teamă „să nu fie arestată”. Într-un mesaj video difuzat miercuri pe site-ul grupului său, Inna Chevtchenko a făcut un apel la „tăierea crucilor pentru a salva Rusia”. „Prea puţin contează ce fel de cruce va cădea sub fierăstrăul nostru, că e ortodoxă sau catolică”, a declarat aceasta, adăugând că doborârea crucilor este „un act politic şi ateu” pentru „a protesta faţă de fuziunea dintre Biserică şi stat”. Grupul Femen, fondat la Kiev în 2008, ce revendică 300 de militante, este cunoscut pentru manifestaţiile în sânii goi pentru promovarea drepturilor femeilor şi contra prostituţiei, turismului sexual şi agenţiilor matrimoniale internaţionale. Pe 21 februarie, cinci femei care purtau cagule pe faţă au ocupat altarul Catedralei Hristos Mântuitorul din Moscova. Imitând o rugăciune, ele au invocat-o, pe ritmuri punk, pe Fecioara Maria, rugând-o „să îl alunge pe Putin” (de la putere, n.r.) şi au fost în cele din urmă evacuate de agenţii de securitate. Trei dintre membrele formaţiei Pussy Riot – Nadejda Tolokonnikova, în vârstă de 22 de ani, Ekaterina Samuţevici, în vârstă de 30 de ani, şi Maria Alehina, în vârstă de 24 de ani – au fost identificate şi condamnate pe 17 august la doi ani de închisoare fiecare, „huliganism” şi „incitare la ură religioasă”, o pedeapsă care i-a adus guvernului rus numeroase critici din străinătate. Acestea au făcut ulterior apel.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia a interpelat autorităţile franceze în legătură cu introducerea în unele manuale şcolare a unor detalii referitoare la genocidul împotriva armenilor, Ankara denunţând ”alegaţiile care nu reflectă realitatea”.
Ambasada Turciei din Paris a transmis o notă diplomatică Ministerului francez de Externe şi o scrisoare Ministerului Educaţiei pentru a se plânge în legătură cu cel mai mare loc acordat în acest an şcolar în manualele de colegiu şi de liceu genocidului împotriva armenilor din 1915-1917, potrivit Anadolu. În notă şi scrisoare, citate de agenţie, Turcia îşi exprimă ”reacţia faţă de alegaţiile care nu reflectă realitatea şi sunt prevăzute în mod partizan în manualele de istorie”. Afirmaţiile din manuale ”nu se bazează pe date imparţiale” şi ”acordă loc unor false documente”, adaugă aceste mesaje, semnate de ambasadorul turc în Franţa, Tahsin Burcuoglu.
În notă şi scrisoare este evocată, de asemenea, nemulţumirea provocată de aceste manuale în rândul familiilor de origine turcă ce trăiesc în Franţa şi care au copii ce învaţă în şcolile franceze. Turcia recunoaşte masacrele comise împotriva armenilor în perioada 1915-1917, susţinând cifra de 500.000 de morţi, în teritoriile administrate în acea vreme de Imperiul Otoman, din care a rezultat Turcia, dar respinge termenul de genocid. Armenii avansează în schimb cifra de 1,5 milioane de morţi şi vorbesc de genocid. Potrivit Zaman, Ankara deplânge îndeosebi referirile din manualele franceze la telegrame atribuite în acea epocă unuia dintre liderii otomani, Talat Paşa, pe care le consideră ca fiind false.
Relaţiile franco-turceşti sunt presărate de crize repetate de la adoptarea, în 2001, de către Parlamentul francez a unei legi care recunoaşte genocidul comis împotriva armenilor, urmată de tentative legislative eşuate pentru a pedepsi negarea lui. Ultima, adoptată în decembrie 2011 de către Parlament cu sprijinul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, a fost invalidată în februarie de către Curtea Constituţională. Succesorul său, Francois Hollande, şi-a confirmat totuşi în iulie angajamentul privind sancţionarea negării genocidului armean. Potrivit unei asociaţii armene din Franţa, un proiect de lege va fi prezentat în toamnă de către guvernul francez.
de Anatol Terzi | iul. 8, 2012 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Şeful serviciilor secrete iraniene, ministrul Heydar Moslehi, a afirmat vineri că Germania şi Franţa sunt implicate în asasinarea unor cercetători iranieni din sectorul nuclear.
Până la această dată Iranul a îndreptat astfel de acuzaţii numai către serviciile de spionaj din SUA, Marea Britanie şi Israel. „În aceste două reţele implicate în asasinate am descoperit conexiuni între serviciile de informaţii din Germania, Franţa, Marea Britanie, Israel, SUA şi alte servicii regionale”, a declarat oficialul iranian fără să menţioneze care ar fi acestea din urmă.
Un număr de patru cercetători iranieni care lucrau la programul nuclear al Teheranului au fost ucişi în ultimii doi ani, ultimul dintre ei fiind asasinat anul acesta în luna ianuarie. SUA au negat orice implicare, în timp ce oficialii israelieni au refuzat să comenteze subiectul. În încercarea de a determina Iranul să renunţe la programul nuclear, statele occidentale i-au impus sancţiuni economice. Negocierile dintre autorităţile de la Teheran şi Grupul 5+1, alcătuit din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie) plus Germania, sunt în impas.
Unii analişti consideră că declaraţia şefului serviciilor secrete iraniene este un semnal că Iranul nu intenţionează să cedeze în negocierile cu Grupul 5+1, din care fac parte şi statele pe care le-a menţionat, în timp ce alţii estimează că afirmaţiile sale ascund o luptă internă în cadrul administraţiei de la Teheran, unde ar exista opinii divergente cu privire la oportunitatea de a încheia o înţelegere cu statele occidentale, prin care Iranul să renunţe la ambiţiile de a construi arme nucleare.
Un sondaj realizat în cursul acestei săptămâni de Reţeaua de Ştiri a Republicii Islamice Iran arată că peste 60% dintre iranieni ar dori o suspendare a activităţilor de îmbogăţire a uraniului în schimbul ridicării sancţiunilor economice, 20% dintre ei sprijină ideea închiderii strâmtorii strategice Ormuz pentru a riposta faţă de statele occidentale, iar 18% consideră că Iranul trebuie să reziste în faţa sancţiunilor şi să continue programul nuclear.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia l-a invitat pe preşedintele francez François Hollande în vizită la Ankara şi a anunţat joi că îşi va retrage măsurile impuse Franţei în urma unor tensiuni legate de problema genocidului armean.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a invitat pe preşedintele Hollande să efectueze o vizită în Turcia în cadrul unei întâlniri avute la Rio de Janeiro, cu prilejul summitului asupra dezvoltării durabile Rio+20, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Premierul Erdogan a amintit cu această ocazie că ultima vizită de stat a unui preşedinte francez în Turcia a fost în urmă cu 20 de ani.
François Hollande a declarat, la rândul său, că o astfel de vizită ar fi un “privilegiu”, fiind favorabil acesteia, precizează Anadolu. Potrivit sursei, cei doi lideri au reiterat importanţa deschiderii unei noi pagini în relaţiile dintre Turcia şi Franţa. Ulterior, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu a indicat că sancţiunile impuse Parisului “nu mai sunt de actualitate”, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către François Hollande.
“Domnul Erdogan a dat instrucţiunile necesare după întrevederea sa cu preşedintele Hollande (…) Sancţiunile nu mai sunt de actualitate datorită noii poziţii a Franţei”, a subliniat Ahmet Davutoglu într-un interviu. Acesta a mai precizat că va efectua o vizită la Paris la 5 iulie.
După adoptarea unui proiect de lege de către Adunarea Naţională franceză la sfârşitul anului trecut care sancţiona negarea genocidului armean în perioada 1915-1917, a cărui existenţă este contestată de Turcia, Ankara şi-a suspendat cooperarea sa politică şi militară cu Franţa. Legea a fost ulterior declarată neconstituţională de către Consiliul Constituţional al Franţei. În ciuda anunţării acestor sancţiuni, cooperarea politică a continuat totuşi între cele două ţări, în special în dosare precum cel al situaţiei din Siria.
