Rusia provoaca ingrijorare la Baltica
Mai multe ţări din zona Mării Baltice şi-au manifestat preocuparea faţă de prezenţa sporită a forţelor militare ruse în această parte a Europei, a afirmat vineri şeful de Stat-Major al armatei estone, generalul Ants Laaneots, citat de agentiile de presa internationale. „Rusia şi-a sporit în mod semnificativ prezenţa sa în zonele sale occidentale şi a creat un nou comandament strategic care, după cum susţin proprii săi responsabili militari, este mai puternic decît fostul district Leningrad”, a declarat generalul Laaneots pe site-ul televiziunii publice ETV. „Acest fapt provoacă nelinişte în Finlanda şi Suedia, în cele trei ţări baltice, precum şi în Polonia”, a adăugat el. Redevenite independente de Moscova, Estonia, Letonia şi Lituania au aderat la NATO în 2004, cinci ani după admiterea Poloniei, în 1999. Aceste exerciţii coincid cu lucrările de construcţie în Marea Baltică a gazoductului Nord Stream prin care Rusia va aproviziona direct Europa de Vest, printre care şi Germania, un proiect strategic pentru Moscova.
Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat recent speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de „transparenta deplina”. „Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin „spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, „avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si „actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova. De asemenea, aproximativ 40 de membri ai Congresului american au facut apel la presedintele Barack Obama sa nu cedeze in fata rusilor pe tema scutului antiracheta din Europa si sa le refuze accesul la date sensibile pe acest subiect. Cei 39 de congresmeni americani si-au exprimat ingrijorarile intr-o scrisoare adresata presedintelui, pe tema veleitatilor de cooperare bilaterala a presedintelui Obama cu Moscova, care ar putea fi utilizata, in opinia lor, pentru a „submina” interesele securitatii nationale americane. Grupul, condus de senatorul Mark Kirk, l-a avertizat pe presedinte impotriva unui eventual drept de veto care ar putea fi acordat Moscovei privind scutul antiracheta. Ei se opun de asemenea unui eventual acces acordat Rusiei „la datele cele mai sensibile ale tehnologiei antiracheta americane”. Congresmenii au exprimat „ingrijorari grave” referitoare la informatiile de presa potrivit carora presedintele Obama ar lua in considerare sa furnizeze Rusiei date sensibile obtinute prin satelit sau informatii privind tehnologia legata de rachetele de interceptare. Congresmenii ii cer presedintelui asigurari ca astfel de demersuri nu vor fi efectuate de Washington.