Traversând frontierele. Peisajul propagandei în Estul Europei

Traversând frontierele. Peisajul propagandei în Estul Europei

Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Aceleași abordări, aceiași oameni, aceleași sperietori, aceleași dorințe de libertate, chiar o istorie similară, dar țări diferite și situația politică care este în joc. Lumea mass-media din statele Europei de Est se confruntă cu amenințări informaționale atât din exterior, cât și din interior, dar uneori autoritățile din aceste state devin parte a riscurilor externe, în special, prin implicarea în jocuri fatidice cu jurnaliști. Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia etc., în țările obișnuite ca mass-media să fie supusă atacurilor regimurilor comuniste și, prin urmare, astăzi această zonă este încă receptivă la astfel de tactivi. Uneori, amenințările externe sunt susținute de către actorii domestici.

Istoric, țările blocului comunist din Europa, unde regimurile comuniste au controlat în mod direct toată mass-media, au folosit propaganda pentru a menține controlul asupra societăților și a facilita rămânerea la putere a partidului de guvernământ. Cea mai mare parte a țărilor din Pactul de la Varșovia și țările din centura baltică, care au fost parte a URSS, astăzi sunt granița Europei de Est a lumii occidentale, atât ideologic, cât și militar. Dar, pentru Rusia, regiunea este o zonă de interes major. De aceea, a devenit ținta principală a propagandei ruse în războiul informațional global. Dacă urmărim ce se întâmplă și modul în care amenințările informaționale afectează Europa de Est, putem înțelegere mai bine o întregă strategie sofisticată care amenință societatea democratică din zilele noastre prin campanii agresive.

După căderea dictaturii în România anului 1989, nouă ordine internațională a început evolueze mult mai activ. Valul de extindere europeană din 2004, când au aderat statele din grupul de la Vișegrad și baltice, au dus la revizuirea agendei de politică externă a Moscovei. De aceea, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, țări despre care vom vorbi, și care făc parte din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări cruciale în domeniul informațional din partea Rusiei, unde valorile occidentale și tradiția democratică este considerată ostilă din punct de vedere ideologic. Rusia încearcă să își mențină influența pe teritoriul foștilor aliați aplicând o gamă variată de metode: să ofere ajutor financiar pentru partidele politice apropiate, să provoace tensiuni civile, să răspândească propagandă. Și un rol crucial în aceste procese îl joacă jurnaliștii.

Ucraina, poligon de testare

Cu toate acestea, după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a atacat Ucraina, a început o nouă eră a amenințărilor informaționale. Ucraina a devenit un poligon de testare pentru instrumentele și tehnicile de propagandă ale Rusiei, iar Kremlinul este considerat unul dintre principalii beneficiari ai răspândirii conținutului provocator. În acest sens, statele baltice au cea mai mare experiență în demersurile de a rezista unei astfel de influențe. Având experiența ocupației sovietice, statele baltice sunt observatori atenți ai Rusiei.

„Am lansat primele semnale încă din anul 2000, când domnul Putin a devenit liderul Rusiei”, – a explicat Ruslanas Iržikevičius, jurnalist lituanian.

Statele Baltice au reușit să contracareze acest lucru la nivel de legislație. Autoritățile de la Vilnius au început să aplice legea lituaniană care interzice distribuirea mesajelor bazate pe ură, discriminarea unor naționalități și promovarea războiului. Deciziile judecătorești au fost aplicate pentru cazuri individuale, unele programe mass-media sau chiar organe de presă (TV), care au fost interzise în Lituania pentru o perioadă limitată (de cele mai multe ori trei luni). De remarcat că acești pași în Lituania au fost susținuți de populație. Publicul a boicotat masiv companiile lituaniene care au cumpărat publicitate pe acele canale. Comunitatea vorbitoare de limbă rusă este un pilon puternic al activității de propagandă a rușilor și unul din principalele obiective este de a influența opiniile și obiectivele lor, necesare intereselor Moscovei. Aproximativ 15% din populația Lituaniei se uită prioritar la știrile difuzate de canalele de televiziune rusești.

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Exemple baltice

Până acum, în Estonia, propaganda străină a fost redusă în cea mai mare parte la site-urile marginale care se adresează populației de limbă rusă, vizând în principal 30% din populație. Estonia trece printr-o perioadă în care societatea, devenită polarizată, iar discuțiile manipulatoare din mass-media sunt uneori susținute de forțe motivate politic. Deși propaganda externă este ridicată și promovată prin intimidări interne.

Foarte des narațiunile informaționale externe sunt susținute de clasa politică internă. Motivele unei astfel de imixtiuni sunt deopotrivă sprijinirea partidelor politice radicale, dat și impunerea agendei rusești în dezbaterile politice externe. Despre un astfel de fenomen au relatat experți bulgari și maghiari. Dar, de asemenea, cazul maghiar se distinge printr-un control masiv al mass-media de către partidul de guvernământ. Ungaria merge și mai departe cu controlul intern al mijloacelor de informare care propagă surse toxice externe.

Dictatura Fidesz

„În total, peste 500 de mijloace media controlate de guvern se asigură că ‘Fidesz’ va domina discursul politic cu retorica sa anti-Vest, anti-imigrație, pro-rusă bazată pe știri false și teorii ale conspirației care încadrează ONG-urile independente și opoziția politică ca inamici ai statului. Doar pentru a face o comparație: în 2015, autoritățile controlau doar 23 de organe mass-media. În Ungaria, adevărata problemă este creată de activiștii pro-ruși locali, diseminatorii dezinformării rusești. În plus, canalul principal al dezinformărilor rusești este mass-media pro-guvernamentală mainstream”, a declarat Edit Zgut.

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Fake-news marca PSD

Jurnaliștii români, consideră că propriul guvern este implicat în acțiuni de manipulare a societății. Jurnaliștii români au declarat că partidele de guvernământ au devenit amenințarea principală la adresa jurnalismului echitabil și a libertății presei din țară. În aceste condiții, importanți politicieni români au folosit forța împotriva jurnaliștilor pentru a îi obliga să se conformeze. Jurnaliștii români consideră că mediul informațional român este protejat oarecum de manipulările externe, dar, în același timp, actualul guvern PSD devine principalul producător de propagandă și știri false din țară. Oricum, prin gama de vulnerabilitate în fața fenomenului Fake-News, România este încă pe primul loc pe fondul țărilor europene, potrivit datelor Eurobarometrului.

„În România, majoritatea narațiunilor antidemocratice provin de la actori interni, vocile străine provocatoare și manipulatoare sunt destul de bine izolate de public”, a declarat Cristian Iohan Ștefănescu, jurnalistul de la Digi FM.

Între timp, narațiunile propagandistice răspândite pentru a obține polarizarea societății sunt problemele legate de consolidarea NATO, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și așa-numitele „valori tradiționale”.

În acest fel, radicalizarea și fragmentarea societății rămân principalul obiectiv al propagandei ruse. Este o metodă eficientă de a menține publicul în tensiune. Printre factorii și canalele semnificative de răspândire a propagandei sunt minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care sunt înfățișate ca fiind victime ale căror dreptaturi sunt încălcate. Ascunzându-se în spatele oamenilor, autoritățile rusești desfășoară campanii informaționale folosind surse binecunoscute, sponsorizate de stat, pentru a atinge obiective clare. Cum ar fi influențarea alegerilor ori edificarea unei rețele de partide radicale în tot spațiul european, finanțate de partea rusă. (Marianna Prysiazhniuk)

Share our work
Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Aproximativ 10.000 de militari, politisti, pompieri, gardieni si vamesi au protestat sambata la Budapesta impotriva masurilor de austeritate luate de guvernul Viktor Orban. Guvernul FIDESZ, care se bucura de sprijinul unei majoritati confortabile in parlament, a lansat recent un pachet de reforme fiscale destinat mentinerii deficitului comercial la 3% din PIB, plafon impus de Uniunea Europeana. Printre masurile controversate se numara reducerea perioadei de acordare a ajutorului de somaj, inasprirea conditiilor de acordare a pensiilor persoanelor cu dizabilitati si renuntarea la pensionarea anticipata. Sindicatele politistilor, militarilor, pompierilor si vamesilor si-au unit fortele intr-o actiune comuna de protest, desfasurata in fata cladirii parlamentului, cerand, printre altele, mentinerea actualelor prevederi legale privind sistemul de pensii. De asemenea, participantii la miting au mai cerut si marirea salariilor, pentru a compensa pierderile rezultate in urma celor patru ani in care acestea au fost inghetate, dar si mentinerea actualelor pensii ale celor trecuti in rezerva. “A venit timpul sa fim de neclintit, pentru ca ni s-a luat totul… ne-au mai ramas doar pensionarea anticipata si onoarea si nu ii vom lasa sa le ia si pe astea”, a declarat, in uralele multimii, Kornel Arok, liderul Sindicatului Independent al Pompierilor (HTFSZ). In timpul marsului catre parlament, protestatarii au deschis mai multi hidranti si au folosit fumigene si sirene. De asemenea, au purtat un cosciug si pancarte cu mai multe mesaje, printre care se putea citi: “Vrem salarii europene, nu austeritate”. “Am depus juramantul de credinta in aceasta piata, acum 30 de ani, dar niciodata nu am crezut ca o sa ma intorc aici in aceste conditii”, a declarat, pentru Reuters, un politist in rezerva care a preferat sa nu isi decline identitatea. “Suntem foarte hotarati, pentru ca nu avem de ales. Este de neimaginat ce le face guvernul unor oameni de care are nevoie in fiecare zi…care isi risca viata zi de zi”, a spus, la randul sau, Attila Acs, un pompier pensionat. Membrii sindicatelor din domeniul apararii si ordinii publice sunt decisi sa protesteze pana cand guvernul Orban le va garanta printr-un acord ca li se vor respecta cererile.

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Proteste si impotriva modificarii Constitutiei

Si alte sindicate, dar si partidele de opozitie si societatea civila au organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, o serie de manifestatii la Budapesta, pentru a protesta fata de masurile de austeritate si noua Constitutie controversata pe care o vrea premierul Viktor Orban. Partidele de opozitie – verzi-stanga (LMP), socialisti (MSZP) – si Carta Democratica, o organizatie neguvernamentala apropiata socialistilor si condusa de fostul premier Ferenc Gyurcsany, s-au alaturat miscarii, pentru a protesta fata ceea ce ei numesc „Constitutia unipartita”. Pentru criticii sai, textul denumit de presa „Constitutia Orban”, este o crima la adresa libertatii si constituie, inainte de toate, un mijloc pentru premier de a-si consolida puterea. Contestatarii spun ca aceasta incalca libertatile fundamentale, este discriminatorie si antidemocratica. Oamenii adunati in centrul Budapestei au ascultat discursuri, prin care a fost criticat guvernul condus de Viktor Orban si proiectul viitoarei Constitutii, elaborat de partidul de guvernamant FIDESZ. In discursul sau, Ferenc Gyurcsany a afirmat ca actualul premier a tradat republica, ca a calcat in picioare libertatea presei, ca foloseste o parte a procurorilor in scopuri politice, ca intimideaza instantele si ca izoleaza Ungaria de Europa. Parlamentul de la Budapesta voteaza luni proiectul noii Constitutii. Una dintre modificarile aduse Constitutiei limiteaza atributiile Curtii Constitutionale. Potrivit proiectului, Curtea nu va mai putea decide pe viitor in privinta chestiunilor privind bugetul decat in anumite conditii, transmite Radio Romania Actualitati. Astfel, Curtea Constitutionala va putea controla si anula legi referitoare la buget sau taxe numai in cazul in care prevederile acestora aduc atingere demnitatii oamenilor, dreptului la protectia datelor personale, libertatii gandirii, constiintei si religiei sau drepturilor aferente cetateniei ungare.

Secretarul general al ONU atentioneaza Ungaria

Ungaria trebuie sa consulte institutiile internationale in legatura cu noua sa Constitutie, a precizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, citat de Agerpres. „Stiu ca exista ingrijorari la nivel international” in legatura cu noua Constitutie a Ungariei, a declarat Ban Ki-moon la Budapesta, dupa o intrevedere cu presedintele ungar Pal Schmitt. „As aprecia ca guvernul ungar sa accepte sfatul altor institutii, din Ungaria, de pe langa Consiliul Europei sau Natiunile Unite”, a adaugat secretarul general al ONU. Desi orice tara este libera sa-si stabileasca propria Constitutie, „cand astfel de legi sunt adoptate, este responsabilitatea guvernului sa se asigure ca aceasta respecta toate angajamentele internationale, intre care protectia libertatii de expresie si a mass-media”, a insistat Ban Ki-moon.

Militarii, politistii, gardienii si pompierii au protestat si miercuri

Aproximativ 100 de militari activi si in rezerva au protestat miercuri, 13 aprilie, in fata parlamentului din Budapesta, fata de masurile de austeritate ale guvernului Orban si proiectului noii Constitutii. Membrii Sindicatului Militarilor (HOSZ – Honvédszakszervezet) au denuntat faptul ca militarii din Ungaria sunt prost platiti si ca executivul doreste sa ii lase si fara ultimul drept, acela al trecerii in rezerva inainte de termen. Potrivit presedintelui organizatiei, Janos Czövek, militarii unguri lupta pentru drepturile lor, mai ales ca, in ultmii ani, veniturile lor nu numai ca nu crescut, ci chiar au scazut in termeni reali cu pana la 35-40 la suta. In aceste conditii, sustine reprezentantul HOSZ, militarii din Ungaria se confrunta cu grave probleme financiare. Actiunea de protest a militarilor a avut si un moment inedit, organizatorii aducand mai multi soldatei de jucarie in fata cladirii parlamentului din Budapesta. De asemenea, potrivit agentiei maghiare de presa MTI, tot miercuri, in timpul unei conferinte de presa, sindicalistii din politia maghiara au denuntat politica guvernului Viktor Orban. Presedintele Sindicatului Independent din Politiei (FRSZ), Geza Pongo, a declarat ca, in primele zece luni de mandat, guvernul FIDESZ a lovit in politisti prin intermediul a zece masuri diferite. Printre acestea se numara introducerea unei prevederi care permite disponibilizarea politistilor fara nici un fel de explicatie, dar si interzicerea dreptului fostilor politisti de a candida la alegerile locale sau parlamentare. Geza Pongo a mai denuntat si introducerea unor reglementari stricte legate de viata privata de politistilor, precum si introducerea unei “verificari a bunei-credinte“, care permite unor agenti provocatori sa testeze cinstea politistilor aflati la datorie. Liderul sindical a reamintit ca, sambata, 16 aprilie, la Budapesta, politistii, pompierii, vamesii, gardienii din inchisori si pompierii vor protesta fata de planurile guvernului Orban de a le limita drepturile si beneficiile.Angajatii din aceste structuri doresc ca drepturile lor sa fie mentinute si dupa trecerea in rezerva, salariile sa fie indexate in functie de inflatie, sa le fie platite orele suplimentare, sa beneficieze de echipamente de protectie eficiente si sa aiba conditii mai bune in domeniul sanatatii.

Share our work
Ungaria, sub semnul extremismului de dreapta

Ungaria, sub semnul extremismului de dreapta

Extremism-Jobbik

Ungurii sunt invitati, astazi, sa isi voteze viitoarea configuratie politica a Legislativului de la Budapesta. Conform ultimelor sondaje de opinie, formatiunea de centru-dreapta Fidesz, condusa de fostul premier Viktor Orban, cu un caracter nationalist pronuntat, este favorita sa castige 60% dintre mandate. Pentru locul al doilea, ambele cotate cu circa 20%, se afla Partidului Socialist si Jobbik (partid ultranationalist de extrema dreapta). Acesta din urma este o formatiune de extrema-dreapta sustinut de extremisti paramilitari imbracati in negru este pe cale de a obtine câstiguri dramatice duminica la alegerile legislative din Ungaria, reflectând avansarile recente ale partidelor de anti-imigranti de-a lungul Europei, informeaza AP. Jobbik a obtinut capital prin trezirea nationalismului si reAnvierea sentimentelor antisemite si anti-rome, analistii acordând acestei formatiuni cele mai mari sanse de a obtine cele mai multe voturi dupa Fidesz, 17 la suta potrivit unui sondaj Gallup.

Catastrofa politica

Ascensiunea Jobbik va atrage dupa sine o catastrofa pentru Socialistii la putere, facuti raspunzatori de o majoritate zdrobitoare pentru situatia economica grava in tara. Potrivit sondajelor, socialistii vor obtine mai putin de 20 la suta din voturi, un revers uluitor fata de 43 la suta obtinute in 2006. In timp ce Fidesz si Socialistii s-au aflat pe scena politica incepând de la primele alegeri democratice in 1990, Jobbik este relativ un nou venit, intrând acolo la ultimele alegeri pentru Parlamentul European când a obtinut aproape 15 la suta din voturi, aproape de trei ori mai mult decât orice alt partid de extrema-dreapta din Ungaria dupa sfârsitul comunismului.

Antisemitism si rasism

Adeseori, comemteaza AP, evreii si tiganii au servit in mod traditional drept tapi ispasitori in Europa de Est pentru locuitorii majoritari in vremuri grele. Jobbik a reusit sa incite nationalismul extrem traditional cu o baza relativ redusa si pe sustinatorii antisemiti câstigând electorat in satele unde lipsa locurilor de munca si tâlhariile legate de saracie au exacerbat tensiunile cu tiganii, sau romi, cum mai sunt ei numiti. La ascensiunea lui Jobbik a contribuit si popularitatea Garzii Maghiare (Magyar Garda), o grupare extremista ale carei uniforme amintesc de cele purtate in anii 1940 de Crucea cu Sageti, partidul nazist din Ungaria in perioada razboiului. Cofondator al Garzii a fost liderul Jobbik Gabor Vona, desi el nu mai este un membru activ. Ea a fost desfiintata anul trecut de tribunal pentru incalcarea legii asupra operatiunilor in grup si asocierii, dar ea continua sa existe sub un nume nou, noteaza AP. “Imi voi tine promisiunea de a ma duce in parlament in prima zi intr-o vesta a Garzii”, a declarat Vona la mitingul de inchidere a campaniei electorale la Budapesta. Cele mai multe actiuni de confruntare ale Garzii au fost o serie de marsuri prin mici orase provinciale si sate pentru intimidarea marii lor populatii de romi si a opri ceea ce Jobbik denumeste a fi “crima tiganeasca”, in mare parte furtisaguri marunte prea numeroase si considerate prea minore de politie.

Crimele extremismului

O serie fara precedent de omoruri in 2008 si 2009 a facut sase victime printre romi, reflectând adâncimea urii contra acestei minoritati. “Alegatorul este foarte diferit in partea de nord-est a tarii”, a declarat analistul Csaba Toth de la Republikon Institute. “Multi si-au pierdut locurile de munca si voteaza pentru Jobbik numai datorita sentimentului anti-romi. Ei se simt cel mai amenintati de minoritati, sa traiasca lânga ele… si cred ca din banii lor le sunt acelora acordate ajutoarele sociale”, adauga el. Printre altele, vorbitorii la mitingurile electorale ale partidului Jobbik au alimentat adesea sentimente antisemite printre suporterii lor. Potrivit sondajelor, Fidesz ar putea obtine o majoritate de doua treime in legislativul de 386 de locuri, ceea ce i-ar permite sa modifice Constitutia si alte legi necesare implementarii unor reforme adesea amânate in administratiile locale si sistemul electoral. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a noului guvern va fi sa scoata Ungaria dintr-o recesiune adânca, cu o economie contractata de 6,3 la suta in 2009 si o rata a somajului ajungând la un nivel istoric de 11,4 la suta luna trecuta. Ungaria a primit un imprumut de 20 de miliarde de euro (27,5 miliarde de dolari) de la Fondul Monetar International si alte institutii la sfârsitul anului 2008, permitându-i sa isi protejeze moneda si sa evite o volatilizare financiara, dar a fost fortata sa implementeze o serie de reduceri si de masuri de austeritate pentru a mentine deficitul bugetar sub control.

Angoasa maghiara

Unul dintre cei mai avizati experti si cunoscatori ai situatiei politice din Ungaria este Laszló Földényi, scriitor, eseist, figura de frunte a intelectualitatii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, intr-un recent interviu, cateva repere apte sa duca la o posibila dezlegare a angoasantei enigme maghiare, informeaza Deutsche Welle. Földényi porneste de la premiza ca in intreaga istorie a Ungariei nu a existat o situatie in care diversele partide politice sa ajunga pe cale rationala la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca dusman. Prin urmare frustrati, ungurii si-au pierdut increderea in democratie si in eficienta reformelor. Fiindca, deja la finele veacului al XVIII-lea, cAnd imparatul Iosif al II-lea a incercat sa-si aplice reformele si in Ungaria, aristocratia maghiara s-a opus. Pana in istoricul an 1989, tara a fost guvernata in stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fara resemnare si tragism, ca ungurii nici nu ar fi avut sansa de a invata democratia. Chiar daca populatia Ungariei nu trebuie imaginata ca fiind monolitica, persista, pAna si in formele actuale de capitalism, tendinte semifeudale, inclinatii paternaliste, solutii etatiste la nivelul conducerii, influentate insa tocmai de preferintele algatorilor. Janos Kadar, promotorul asa numitului “Gulaschkomunismus”, se bucura si azi de popularitate, iar Victor Orban il imita pe fostul lider comunist, pana si in gesturi si miscari, mai sustine Földényi.

Puseuri iredentiste

Scriitorul maghiar revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind ca in ultimii 800 de ani, tara nu a mai cAstigat nici o batalie importanta, ca si azi ungurii sunt traumatizati de consecintele pacii de la Trianon, ca utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimenteaza si puseele de iredentism, si cele de nationalism si antisemitism. Acestea din urma sunt generate si de faptul ca, spre deosebire de restul tarilor, Ungaria nu s-a confruntat nici in timpul comunismului, nici dupa aceea, cu adevarat, temeinic si profund, cu grava ei implicare in Holocaust. Populismul de extrema dreapta, care se manifesta ingrijorator acum, nu este contracarat pe masura de societatea civila.

Share our work