de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.
„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.
„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el
Doleanțe prezidențiale
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.
Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.
„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.
Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.
Zelenski, așteptări mai mari de la Germania
Arme defensive
Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.
Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.
„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.
Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.
Critici politice
Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.
Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.
Ucraina nucleară
Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.
„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.
În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.
Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.
Aspirații atlantice
Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.
Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.
Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău
Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la urne în această vară în fosta republică sovietică. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 3.282.288 de alegători au dreptul să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Din numărul total, 2.786.368 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.
În același timp, diferența de cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 237.322 de persoane. În zona controlată de autoritățile de la Tiraspol au domiciliul înregistrat 258.598 de cetățeni cu drept de vot.
Cifra de peste 3 milioane de alegători așteptați la urne în iulie este contestată de o parte a societății civile. Printre motivele invocate se numără migrația masivă a populației.
15 pentru Parlament
Până acum, CEC a înregistrat 9 concurenți electorali, iar 6 dosare se află în proces de examinare. În data de 14 mai a început perioada în care pot fi prezentate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021. Verificarea documentelor depuse urmează să fie realizată în decursul a 7 zile. CEC va decide înregistrarea sau neînregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral.
Anterior secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, a declarat că numărul de secții de votare va fi majorat. Numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar putea ajunge la 2200 (cu 57 mai mult comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020).
O parte a societății civile a solicitat majorarea semnificativă a numărului de secții de votare pentru diaspora. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri
Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest
Rusia va desfăşura aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare în apropierea graniţelor sale occidentale până la sfârşitul acestui an, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. Înaltul oficial rus, citat de RIA Novosti, a declarat că aceste măsuri sunt implementate ca răspuns la acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. Kremlinul își fortifică granițele occidentale, trezind îngrijorarea statelor vecine.
„Acţiunile colegilor noştri occidentali distrug sistemul de securitate mondial şi ne obligă la contramăsuri adecvate”, a declarat Şoigu. „Îmbunătăţim în mod constant componenţa de luptă a forţelor noastre armate. Aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare vor fi formate în Districtul militar Vest până la sfârşitul anului”, a reiterat el. Şoigu a mai adăugat că ameninţarea militară continuă să crească în direcţia strategică occidentală.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a Colegiului ministerului rus al Apărării.
Acuzații dure
Ţările NATO conduse de SUA şi-au intensificat zborurilor aviaţiei lor strategice în zonă. Navele NATO echipate cu rachete ghidate intră sistematic în Marea Baltică, iar numărul exerciţiilor efectuate de ţările membre ale Alianţei este în creştere în apropierea frontierelor ruse, a enumerat Şoigu.
Şoigu a precizat că măsurile organizatorice luate de Rusia „sunt sincronizate cu furnizarea de armament şi tehnică modernă”.
„În acest an, este planificată furnizarea a aproximativ 2.000 de echipamente noi trupelor acestui district” militar.
„În ultimii ani, numărul de exerciţii a crescut de 1,5 ori. În prezent au loc cele mai mari exerciţii din ultimii 30 de ani, Defender Europe-2021, a care participă până la 40.000 de militari. Obiectivul este de a pune la punct transferul unei divizii întregi din SUA în Europa”, a spus ministrul rus. Șoigu consideră că SUA şi NATO continuă să-şi extindă cadrul de pregătire operaţională şi de luptă lângă graniţele Rusiei.
Anterior au apărut speculații că Rusia va desfăşura noi formaţiuni şi unităţi militare și în alte regiuni.
Semnale neplăcute
În acelaşi timp, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat luni că Rusia va trimite SUA o serie de semnale „neplăcute” în zilele următoare şi că Washingtonul nu se arată dispus să discute toate problemele acumulate în relaţiile bilaterale la summitul ruso-american la nivel înalt luna viitoare.
Comentariile ministrului intervin la o zi după ce preşedintele Biden a spus că va face presiuni asupra omologului său Putin. Biden dorește ca Putin să respecte drepturile omului. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
La un eventual consiliu NATO-Rusia, situaţia din Ucraina este primul subiect ce ar fi discutat, a declarat, luni, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO.
„În ceea ce priveşte agenda unui eventual Consiliu NATO-Rusia, Ucraina este subiectul numărul unu de pe agendă, deoarece nu vorbim doar de mobilizarea de trupe de acum câteva săptămâni, ci a început în 2014, cu anexarea ilegală a Crimeei, cu războiul din estul Ucrainei, cu militarizarea Crimeei şi folosirea sa ca trambulină pentru proiectarea puterii, nu doar în regiunea extinsă a Mării Negre, ci şi în Mediterană, în multe alte destinaţii. Trebuie să discutăm despre asta şi este un subiect care ne face să luăm măsuri de descurajare şi apărare a teritoriilor şi populaţiilor noastre”, a afirmat oficialul NATO.
Ofertă refuzată
Geoană a precizat că în urmă cu câteva zile a făcut o propunere pentru o asemenea reuniune părţii ruse. Moscova a refuzat oferta Alianței.
El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, şi preşedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.
„Personal, în ultimul an şi ceva, am transmis câteva cereri, în mod repetat, către partea rusă legat de reuniunea Consiliului NATO-Rusia, pentru că aceasta este cealaltă cale. (…) Din nefericire, până în prezent, Rusia nu a răspuns pozitiv legat de reuniunea Consiliului Rusia – NATO. Cea mai recentă ofertă le-am făcut-o acum câteva zile”, a arătat Geoană.
„În ceea ce priveşte Ucraina, NATO susţine ferm declaraţia de la Summitul de la Bucureşti în ceea ce priveşte politica Uşilor Deschise (Open Door Policy – n.r.). Anticipăm reafirmarea politicii Uşilor Deschise în comunicatul final al Summitului NATO. Încă se negociază, nu mă pot pronunţa asupra limbajului în sine, dar acest aspect va fi acolo”, a punctat acesta.
Nave militare NATO participă frecvent la exerciții comune cu Ucraina
Încurajări pentru Ucraina
El a spus că nu anticipează decizii la Summitul NATO, programat la jumătatea lunii viitoare. „Cred că încurajarea Ucrainei să continue reformele interne, în timp ce investim în parteneriatul cu această ţară, este cea mai bună soluţie şi îi încurajăm pe partenerii noştri din Ucraina şi Georgia să păstreze drumul spre modernizare şi să se pregătească în privinţa aspiraţiilor lor de a intra în comunitatea euro-atlantică”, a arătat Mircea Geoană.
„Ştim că Rusia este foarte atentă la ce facem şi parte din mesajul nostru public este că NATO este pregătită să descurajeze şi să apere întregul teritoriu aliat şi cred că Steadfast Defender este o altă dovadă excelentă a interoperabilităţii noastre, a capacităţii de transport pe distanţe lungi, a personalului şi echipamentelor de cea mai nouă generaţie”, a subliniat oficialul.
În relaţia cu Rusia, a apreciat că Alianţa se adaptează. „Da, acţiunile Rusiei sunt destabilizatoare. Din nefericire, vedem o Rusie care devine mai represivă pe plan intern în ceea ce priveşte oponenţii politici şi mai agresivă pe plan extern. (…) Ne adaptăm la aceste realităţi”, a mai spus el.
Ciucă, declarații dure
La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a menţionat că „regiunea Mării Negre este un punct fierbinte, luând în considerare mobilizarea militară rusă în Crimeea şi în Marea Neagră şi toate celelalte aspecte discutate”.
„Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa Alianţei”, a subliniat el.
Şeful Statului Major al Apărării a amintit că România are o nouă Strategie Naţională de Apărare.
„Cred că reflectă foarte bine cum vedem această situaţie din regiune. Respectiva Strategie Naţională de Apărare menţionează clar că acţiunile din Crimeea, militarizarea acestei zone şi anexarea sa ilegală are consecinţe în ceea ce priveşte felul în care vedem securitatea naţională în regiunea Mării Negre”, a spus Daniel Petrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 21, 2021 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală din Transnistria a solicitat Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse și Ambasadei Rusiei în Moldova „să deschidă în regiune un număr mai mare de secții de votare la alegerile pentru Duma de Stat din 19 septembrie”. Potrivit mass-media locală, șeful Comisiei Electorale Centrale din regiune, Elena Gorodeţcaia, a înaintat o astfel de cerere colegilor săi ruși în timpul vizitei sale la Moscova.
Potrivit acesteia, acest lucru este necesar „pentru a crește capacitatea secțiilor de votare și pentru confortul alegătorilor”.
Sute de mii de cetățeni ruși
„Formarea secțiilor de votare suplimentare va crea condiții de siguranță (în timp de pandemie -„I.”) pentru votul alegătorilor și pentru activitatea comisiilor electorale”, a argumentat Gorodeţcaia în cadrul unei întâlniri cu membrul Comisiei Electorale Centrale a Federația, Pavel Andreev.
Menționăm că la ultimele alegeri din Federația Rusă din 2016, în Transnistria au fost deschise 22 de secții de votare. La vot au participat aproximativ 55,7 mii de locuitori ai regiunii, care au cetățenie rusă. În Transnistria locuiesc peste 200 de mii de cetățeni ai Federației Ruse. (N.G.)
