Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.

Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.

Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.

Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.

Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.

Erdogan-Putin, un duet inacceptabil pentru Casa Albă

Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă

Summituri importante

A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.

Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.

Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.

Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA

„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)

Share our work
Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Kremlinul şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina „doar în vorbe”, pentru că în realitate nu a retras mai mult de 10.000 de soldaţi mobilizaţi în martie-aprilie. Volodimir Zelenski a făcut  aceste acuzații într-o întâlnire cu o delegaţie a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev.

Zelenski a denunţat concentrarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei cu Rusia şi în Donbas (est), precum şi în Crimeea anexată. El a subliniat că atât la frontiera dintre cele două ţări, cât şi în peninsula „temporar ocupată”, Rusia şi-a suplimentat numărul de avioane şi de armament greu.

Desant senatorial american

Comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, i-a informat pe senatorii americani despre situaţia din Doneţk şi Lugansk. „Conducătorii ruşi merg înainte cu planurile lor de agresiune împotriva Ucraina”, a afirmat Homceak în cadrul discuţiei cu senatorii Jeanne Shaheen, Chris Murphy (democraţi) şi Rob Portman (republican).

Oficialul militar a indicat că Rusia menţine trupe în regiunile învecinate Rostov, Belgorod şi Voronej, pe lângă Crimeea.

El a denunţat, de asemenea, că miliţiile separatiste din Doneţk şi Lugansk continuă să atace poziţiile ucrainene. Pentru rebeli ar lupta un număr important de lunetişti provenind din Rusia.

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, mulțumiri pentru SUA

Zelenski a mulţumit SUA pentru sprijinul lor politic şi militar, în speranţa că acesta din urmă va creşte. El a cerut schimbarea formatului de sancţiuni împotriva Kremlinului.

„Actualele sancţiuni ale Uniunii Europene şi SUA împotriva Rusiei nu mai funcţionează. Rusia s-a obişnuit să trăiască cu ele, în timp ce anexează alte teritorii şi ameninţă Europa. Lumea civilizată nu trebuie să permită aşa ceva. Din acest motiv, consider că trebuie nu doar să exercităm presiune, ci şi să gândim un nou format de sancţiuni”, a declarat şeful statului ucrainean. Zelenski acuză frecvent Rusia că s-a retras doar în vorbe, citat de mass-media.

Semnal puternic

La rândul său, senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanţa trimiterii unui „semnal puternic” către Rusia. În acest mod aceasta ar putea să-și retragă toate trupele de la graniţa.

După mai multe săptămâni de tensiune cu Kievul, ceea ce a generat temeri privind izbucnirea unui nou conflict în estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat la sfârşitul lunii aprilie retragerea trupelor pe care Moscova le mobilizase în apropiere de frontiera ucraineană, sub pretextul unor exerciţii.

De atunci, Rusia acuză NATO că a contribuit la creşterea tensiunii militare odată cu majorarea numărului de trupe în regiune. Moscova a avertizat SUA să „stea departe” de Crimeea şi de Marea Neagră. (N.G.)

Share our work
Soarta Libiei, decisă la Berlin de marile puteri

Soarta Libiei, decisă la Berlin de marile puteri

Armata turcă, prezentă în Libia

Armata turcă, prezentă în Libia

Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.

„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.

Contingent turc

„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.

În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.

Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)

Share our work
Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.

„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.

„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el

Doleanțe prezidențiale

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.

Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.

„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.

Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Arme defensive

Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.

Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.

„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.

Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.

Critici politice

Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.

Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.

Ucraina nucleară

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.

„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Aspirații atlantice

Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)

Share our work
Republica Moldova, peste 3 milioane de alegători așteptați la urne

Republica Moldova, peste 3 milioane de alegători așteptați la urne

UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău

UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău

Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la urne în această vară în fosta republică sovietică. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 3.282.288 de alegători au dreptul să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Din numărul total, 2.786.368 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

În același timp, diferența de cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 237.322 de persoane. În zona controlată de autoritățile de la Tiraspol au domiciliul înregistrat 258.598 de cetățeni cu drept de vot.

Cifra de peste 3 milioane de alegători așteptați la urne în iulie este contestată de o parte a societății civile. Printre motivele invocate se numără migrația masivă a populației.

15 pentru Parlament

Până acum, CEC a înregistrat 9 concurenți electorali, iar 6 dosare se află în proces de examinare. În data de 14 mai a început perioada în care pot fi prezentate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021.  Verificarea documentelor depuse urmează să fie realizată în decursul a 7 zile. CEC va decide înregistrarea sau neînregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral.

Anterior secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, a declarat că numărul de secții de votare va fi majorat. Numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar putea ajunge la 2200 (cu 57 mai mult comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020).

O parte a societății civile a solicitat majorarea semnificativă a numărului de secții de votare pentru diaspora. (Mihai Isac)

Share our work