de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia
Marea Neagră, interese strategice majore
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor. Inițiativa a fost criticată de opoziţia politică şi de apărătorii de mediu.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Ambiții strategice
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, pe care dorește să îl termine într-un timp cât mai scurt.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
https://www.youtube.com/watch?v=TcGwFBH_46M
Critici dure
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare masivă, pe fondul slăbirii economiei în timpul anului pandemic 2020.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Myanmar vrea să achiziționeze noi submarine clasa KILO
Liderul statului asiatic, generalul Min Aung Hlaing, a avut la Moscova o întâlnire cu secretarul consiliului rus de securitate naţională, Nikolai Patruşev, la finalul căreia a fost anunţată o consolidare a cooperării între Rusia şi Myanmar.
Potrivit unui comunicat emis de consiliul rus de securitate naţională, cei doi responsabili au evocat ”cooperarea ruso-birmaneză în combaterea terorismului, precum şi subiecte legate de ingerinţa inadmisibilă a altor state în afacerile interne ale Myanmarului”. Ei au ”confirmat voinţa de consolidare a cooperării bilaterale”, mai menţionează textul citat.
Colaborare militară
Oficiali din Myanmar au declarat că, după întâlnirea cu Patruşev, generalul Min Aung Hlaing a avut o întrevedere cu directorul general al companiei ruse de export de armament Rosoboronexport, Aleksandr Mikeiev, pentru a discuta despre o eventuală cooperare militară şi tehnică.
Statul asiatic este interesat de achiziționarea unor sisteme complexe de armament, inclusiv submarine KILO, tancuri și avioane de luptă. Partea rusă va acorda asistență și pentru dezvoltarea proiectelor navale ale flotei din Myanmar.
Interesul statului asiatic pentru dezvoltarea flotei militare vine pe fondul conflictelor cu vecinii pentru controlul unor importante resurse energetice. Myanmar, India, Bangladesh și Thailanda sunt implicate în diferite conflicte pentru controlul Golfului Bengal și resurselor energetice aferente.
Myanmar este confruntat și cu o criză politică și un nou război civil de facto după lovitura de stat de acum câteva luni. Înlăturarea lui Win Myint, liderul civil de la Naypyidaw, a dus la formarea unui Guvern și Parlament în exil. Noile structuri au solicitat deja statelor ONU recunoașterea legitimității lor. Demersurile lor nu au avut rezultatul așteptat, mai ales din partea vecinilor Myanmar.
Generalul Min Aung Hlaing alături de premierul indian Shri Narendra Modi
Sprijin pe axa Beijing-Moscova
Autoritățile conduse de generalul Min Aung Hlaing pot conta pe sprijinul Federației Ruse și al Chinei, membrii permanenți în Consiliul de Securitate al ONU. Cele două au blocat orice demers de aplicare a unor sancțiuni împotriva Myanmar.
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluţie neconstrângătoare ce condamnă lovitura de stat din Myanmar şi cere ”tuturor statelor membre să împiedice afluxul de arme” către această ţară. Textul a fost adoptat cu votul a 119 ţări, alte 36 abţinându-se, printre acestea din urmă fiind de asemenea China şi Rusia.
Beijing are interese majore economice, politice și militare în statul vecin. O parte dintre analiști consideră Myanmar o colonie de facto a statului chinez.
Flota statului asiatic este în plin proces de modernizare
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană a adăugat 8 membri ai juntei militare aflate la putere în Myanmar şi patru societăţi birmaneze din sectoarele exploatării lemnului şi pietrelor preţioase pe lista sa cu sancţiuni împotriva acestei junte care pe 1 februarie a preluat puterea în urma unei lovituri de stat.
Mai mulţi miniştri şi vice-miniştri, precum şi procurorul general din Myanmar au fost adăugaţi pe această listă, potrivit unui comunicat european. De asemenea, ”ţintind sectoarele pietrelor preţioase şi lemnului, aceste măsuri vizează restrângerea capacităţii juntei de a obţine profit din resursele naturale ale Myanmarului, fiind în acelaşi timp concepute astfel încât să nu afecteze în mod nejustificat populaţia”, se menţionează în acelaşi text.
Respectiva listă cuprinde acum în total 29 de persoane şi 6 entităţi. Persoanele sancţionate au interdicţie de călătorie în UE şi le sunt îngheţate activele din blocul comunitar.UE a mai decis blocarea în continuare a oricărui sprijin financiar destinat Myanmarului şi de care ar putea beneficia direct junta care a înlăturat-o de la putere pe şefa guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi a reprimat manifestaţiile ce au urmat loviturii de stat, provocând peste 860 de morţi, potrivit unei organizaţii de asistentă pentru deţinuţii politici. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
SUA impune sancțiuni Republicii Belarus
Casa Albă impune noi sancțiuni Republicii Belarus, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către autoritățile de la Minsk. SUA s-a alăturat astfel UE, Marii Britanii şi Canadei.
Conform unei declaraţii a Departamentului american al Trezoreriei, 16 persoane şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni ca răspuns faţă de acţiunile guvernului de la Minsk. Acestea sunt acuzate de ”escaladare a violenţei şi represiunii, inclusiv nechibzuita deturnare forţată a unui zbor comercial Ryanair şi arestarea jurnalistului Roman Protasevici”.
Pretext britanic
În acelaşi timp, Londra a anunţat că ”Marea Britanie, în paralel cu SUA, Canada şi UE a impus sancţiuni împotriva a şapte persoane şi unei entităţi din cadrul regimului belarus, ca răspuns faţă de arestarea jurnalistului Roman Protasevici şi a (prietenei sale) Sofia Sapega, în urma deturnării ilegale a zborului Ryanair din 21 mai”.
La rândul lor, miniştrii de externe din statele UE au decis în unanimitate o nouă serie de sancţiuni împotriva Belarusului. Au fost astfel adăugate 78 de nume, inclusiv miniştri și membri ai familiei Lukaşenko, precum şi 8 entităţi pe lista celor sancţionaţi.
Vor fi interzise în UE importul de potasiu şi produse petroliere din Belarus, plus sancţiuni ce vizează sectorul financiar şi alte măsuri cu caracter economic.
Sancţiunile împotriva unor oficiali belaruşi sau persoane din anturajul preşedintelui Lukaşenko constau în interdicţii de călătorie şi îngheţarea eventualelor active ale acestora în ţările care adoptă aceste măsuri.
Federația Rusă și China rămân printre cei mai importanți ai actualelor autorități de la Minsk. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Arhiva, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Preşedintele american, Joe Biden, a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt „liniile sale roşii”, cu ocazia summit-ului de azi. „Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar vom răspunde dacă Rusia continuă activităţile sale”, a declarat preşedintele american în cursul conferinţei de presă organizate la finalul summitului NATO, la Bruxelles.
Pe de altă parte, Biden l-a caracterizat pe Putin ca fiind „un adversar sau cineva care ar putea fi un adversar”, un tip „inteligent” şi „dur”.
„Îi voi arăta clar preşedintelui Putin că există domenii în care putem coopera, dacă alege asta”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
„Dacă va alege să nu coopereze şi să acţioneze aşa cum a făcut-o în trecut în legătură cu securitatea cibernetică şi alte activităţi, vom răspunde, vom răspunde pe măsură”, a spus preşedintele american, adăugând că va „clarifica unde sunt liniile roşii” pentru Putin.
Tatonare geopolitică
Este prima întrevedere între cei lideri de la rpeluarea mandatului de către Joe Biden. Discuția va începe la 13:15 ora locală, și va dura într-o componență flexibila pâna la orele 18. După această liderii Rusiei și SUA vor oferi detalii în timpul conferințelor de presă. Se așteaptă, că cele mai discutate subiecte vor fi Ucraina și Belarus, dar și subiectul controlului armamentelor și respectării drepturilor omului.
Reamintim că anterior liderii NATO au adoptat o declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.
Amenințări și provocări
Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.
Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.
Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.
„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.
Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.
Agenda 2030
Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.
De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.
Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.
NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)
