de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri
Federația Rusă, avertizată să nu militarizeze Arctica
Federația Rusă a început să instaleze primul său cablu subacvatic de comunicaţii cu fibră optică în Arctica, în cadrul unui proiect de stat care are rolul să aducă internet de mare viteză în nordul îndepărtat bogat în hidrocarburi.
Moscova vrea să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii din nordul îndepărtat, unde şi-a extins prezenţa militară şi dezvoltă Ruta din Marea Nordului, pentru a deveni o cale maritimă majoră.
Expresul polar
Cablul, care ar trebui instalat până în 2026, va avea o lungime de 12.650 de kilometri, de-a lungul coastei nordice ruseşti, din Marea Barents până în portul estic Vladivostok, importantă bază militară, aeriană și navală.
Numit ”Expresul polar”, cablul va fi gestionat de compania de stat Morsviazsputnik, pentru a oferi internet stabil în porturile arctice, precum şi în peninsul Kamciatka şi Sahalin.
Şeful companiei care va produce şi instala cablul, Alexei Strelcenko, a spus că proiectul va costa 65 de miliarde de ruble (889 milioane dolari) şi va fi finanţat integral de stat.
Navele militare sunt folosite pentru apărarea revendicărilor în zona arctică
Arctica, pământ rusesc
Arctica este o zonă de influenţă a Rusiei, a proclamat în luna mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care avertizeaza Occidentul pe tema ambiţiilor sale în regiune. ”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a proclamat Lavrov, care denunţă veleităţi ofensive ale NATO şi Norvegiei în Arctica.
Arctica, un vast teritoriu cu condiţii extreme, în jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială dintre cele opt ţări riverane membre ale Consiliului Arcticii – Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda – vizând resursele naturale, căile de navigaţie şi poziţia strategică ale acesteia.
China, stat cvasi-arctic
Noua cursă geopolitică provoacă, spre marea nemulţumire a Washingtonului, apetitul Chinei, un simplu ”observator” în Consiliu, dar care se revendică drept un stat ”cvasi-arctic”.
În preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite şi-au arătat în mod clar voinţa de a se ridica împotriva ”agresivităţii” ruso-chineze, iar administraţia Biden pare să vrea să continue să-şi marcheze teritoriul.
”Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm asupra respectării regulilor internaţionale”, avertiza coordonatorul diplomaţiei americane în problema Arcticii,James DeHart, care sublinia ”îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.
Casa Albă schimbă macazul
Diplomația americană din era Trump a zdrunicant serios precedenta reuniune a Consiliului Arcticii, blocând pentru prima oară declaraţia finală a acestuia, din cauza refuzului SUA ca documentul să menţioneze modificările climatice.
Fostul președinte Trump El considera că ”retragerea regulată a banchizei deschide noi căi de trecere şi oferă noi oportunităţi comerciale”.
În privinţa acestui punct, mesajul american s-a schimbat în mod radical odată cu venirea lui Biden la putere, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre priorităţile sale.
”Deschiderea oceanului nu este numai un lucru bun. Ea implică totodată riscuri enorme”, a subliniat un înalt oficial american, relevând ultime studii care arată că încălzirea în Arctica ”atinge un ritm nu de două ori mai mare, ci de trei ori mai mare” decât cel al restului planetei.
Administraţia Biden vrea să pună pe tapet aceste probleme de mediu pentru a explora posibile cooperări cu Moscova, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Articii în următorii doi ani.
SUA avertizează Rusia să nu militarizeze Arctica
Apel împotriva militarizării
Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a cerut anterior ”evitarea unei militarizări” a Arcticii, un avertisment adresat Rusiei, care şi-a intensificat activităţile militare în această regiune strategică.
”Suntem îngrijoraţi de intensificarea anumitor activităţi militare în Arctica, care consolidează riscurile unor accidente sau unor calcule greşite şi subminează obiectivul împărtăşit al unui viitor paşnic şi durabil al regiunii”, a declarat şeful diplomaţiei americane. ”Sperăm ca acest tip de cooperare să continue şi ca Arctica să rămână o zonă de cooperare paşnică”, a declarat Blinken.
”Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza unor norme şi angajamente pe care ni le-am asumat şi să evităm declaraţiile care le slăbesc”, a adăugat el, răspunzând astfel unei întrebări despre declaraţii ale lui Lavrov referitoare la Arctica.
Antony Blinken a mai reproşat Rusiei ”revendicări maritime ilegale, mai ales cu privire la reguli privind tranzitul navelor străine pe ruta Nordului”, de-a lungul coastei ruseşti ale Arcticii. Aceste reguli ”sunt incoerente cu dreptul internaţional şi este un lucru căruia i-am răspuns şi vom continua să-i răspundem”, a subliniat el. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin ar dori relansarea relațiilor cu UE
Slovenia poate contribui la restabilirea relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul președinției sale la Consiliul UE, a declarat vicespeakerul Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov. Discursul a fost ținut la festivitatea dedicată Zilei prieteniei ruso-slovene, desfășurată la Pasul Vrsic, din Slovenia, informează agenția TASS, citată de mass-media de la București.
A fost pentru prima dată când ceremonia memorială de la capela rusă situată la Pasul Vrsic, din Alpii Sloveni, s-a desfășurat cu prilejul Zilei prieteniei dintre Rusia și Slovenia. Evenimentul a fost organizat de ambasada Rusiei la Ljubljana și de Societatea de prietenie ruso-slovenă.
”Este profund simbolic faptul că, în ajunul ceremoniei noastre festive, președinții Rusiei și Sloveniei au convenit să instituie Ziua prieteniei ruso-slovene, ce va fi marcată în fiecare an de acum înainte. Vladimir Vladimirovici Putin mi-a încredințat misiunea de a transmite încă o dată cuvinte sincere de mulțumire poporului sloven pentru această minunată inițiativă, înalt apreciată de ruși și care, suntem convinși, va deveni încă o tradiție bună care leagă țările și popoarele noastre”, a declarat, cu acest prilej, senatorul Konstantin Kosaciov.
Punct mort
”Mulțumim pentru contribuția substanțială la păstrarea memoriei istorice despre victimele acestor războaie sângeroase. Este expresia poziției noastre principiale și comune de a nu permite încercări de rescriere a istoriei, de a justifica infracțiuni care au provocat moartea a milioane de oameni”, a continuat politicianul rus.
”Începând cu 1 iulie anul curent, Slovenia asigură președinția Consiliului Uniunii Europene. Cunoscând spiritul constructiv al conducerii slovene, ar fi important să se facă tot posibilul pentru a smulge relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană din punctul mort în care se află ele astăzi”, a subliniat Kosaciov.
Potrivit spuselor sale, ”în acest context, un rol aparte îl joacă dialogul interparlamentar. Sunt convins că parlamentarii din Rusia și din Slovenia ar putea oferi un bun exemplu pentru un astfel de dialog, în interesele consolidării înțelegerii reciproce și a încrederii în Europa”, a apreciat senatorul rus.
Reamintim că relațiile dintre blocul comunitar și Federația Rusă au fost grav afectate de anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea și izbucnirea războiului din Estul Ucrainei. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Ministerul de Externe rus a anunţat marţi că l-a declarat persona non grata pe un diplomat eston, al cărui nume nu îl face public, ”pe baza principiului reciprocităţii”. Acesta este al doilea diplomat eston expulzat din Federaţia Rusă în mai puţin de o lună, într-o escaladare a scandalului de spionaj cu Tallinnul, în contextul relaţiilor deja tensionate dintre Moscova şi Uniunea Europeană.
Rusia l-a acuzat luna trecută pe unul dintre consulii Estoniei de activităţi de spionaj şi l-a expulzat, determinând Estonia să expulzeze la rândul său un diplomat rus.
Ambasadorul Estoniei la Moscova, Margus Laidre, a fost convocat marţi la sediul MAE rus, unde i s-a adus la cunoştinţă despre expulzarea diplomatului, care trebuie să părăsească teritoriul Rusiei în decurs de o săptămână.
Avertisment dur
„I-a fost transmis un protest ferm şi o notă care precizează că, pe baza principiului reciprocităţii, un angajat al misiunii diplomatice estone din Moscova este declarat persona non grata şi trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse într-o săptămână”, a precizat instituţia diplomatică rusă.
Totodată, MAE rus avertizează autorităţile estone împotriva ”complicării în continuare a situaţiei pe care au agravat-o deja la extrem”, adăugând că, în caz contrar, Moscova va răspunde într-un mod hotărât.
Statul baltic este membru al NATO și UE, remarcându-se prin politica dură dusă față de Federația Rusă. Scandalurile de spionaj dintre cele două state apar frecvemt. Tallinul acuză periodic Federația Rusă că folosește importanta comunitate rusolingvă din Estonia împotriva autorităților constituționale din fosta republică sovietică. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
„Vrem o relație pragmatică cu Rusia” a declarat președinta Maia Sandu într-un recent interviu cu publicația americană „American Purpose”. Lidera de la Chișinău dorește rezolvarea concretă a unor probleme de pe agenda bilaterală. Redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene, clarificarea statutului emigranților moldoveni din Rusia și evacuarea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană se numără printre acestea. Maia Sandu consideră că prezența trupelor și munițiilor rusești reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune”.
Planuri diplomatice
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu acordat publicației rusești Kommersant, că, atunci când va exista un nou guvern la Chișinău, se va putea lucra la organizarea unei întâlniri cu liderul Federației Ruse, Vladimir Putin. Cu acesta ar dori să discute despre situația din Transnistria, retragerea trupelor rusești și a muniției din această zonă.
„Suntem interesați de o conversație pragmatică de fond (cu Federația Rusă -n.n). Avem o agendă specifică cu privire la chestiunile pe care trebuie să le abordăm. Când va exista un nou guvern, acesta va începe să lucreze cu guvernul Federației Ruse, inclusiv organizarea unei întâlniri (cu președintele Federației Ruse) și o vizită”, a declarat președintele Republicii Moldova.
Întrebată ce subiecte ar discuta la un summit ruso-moldovean, Maia Sandu a spus că și-ar dori să abordeze subiectul retragerii trupelor și muniției rusești din Transnistria:
„Avem probleme economice și comerciale. Se pune problema deschiderii exportului de produse moldovenești în Rusia în cadrul acordului pe care îl avem în cadrul CSI. Există întrebări ale cetățenilor noștri care lucrează în Rusia. Probleme legate de securitatea și securitatea lor socială. Și, desigur, aceasta este o problemă transnistreană. Aspecte foarte importante în acest sens sunt îndepărtarea muniției de acolo și retragerea trupelor ruse. Acestea sunt chestiuni importante pe care trebuie să le discutăm. În ceea ce privește soluția la conflict, cred că ar trebui elaborată aici, în țară. Și atunci această decizie ar trebui discutată cu cei care participă la formatul 5+2 (la care participă negociatorii din Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, precum și UE și Statele Unite)”.
Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu
Summit CSI
Liderul de la Chișinău a evitat să răspundă tranșant dacă ia în calcul o participare la summit-ul țărilor CSI care va avea loc la finalul anului, spunând că „Trebuie să decidem care format va fi cel mai bun pentru noi pentru a discuta toate problemele atât cu președintele Rusiei, cât și cu guvernul. Când se va forma noul guvern, vom începe aceste discuții și vom găsi cel mai bun format despre care să vorbim și vom începe să lucrăm la agenda bilaterală”
Maia Sandu a mai vorbit și despre relația bună pe care o are Republica Moldova cu România, precum și despre ajutorul pe care l-a primit din partea României și în timpul pandemiei, dar și înainte de a deveni președinte.
Declarațiile Maiei Sandu vin în contextul în care de la Moscova s-au făcut auzite amenințări cu escaladarea conflictului din Transnistria, după succesul partidului PAS, pro-european, la alegerile de la Chișinău.
Vladimir Putin, sprijin politic pentru fostul președinte de la Chișinău Igor Dodon
Factorul transnistrean
Rusia va „consolida factorul transnistrean” dacă noul guvern al Republicii Moldova va alege să promoveze o linie antirusească, a amenințat a doua zi după alegerile parlamentare din Republica Moldova Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii.
Acesta a comentat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Republica Moldova, câştigate la un scor categoric de formaţiunea proeuropeană Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski (ultranaţionalist). Totuşi, a recunoscut deputatul rus, „va fi din ce în ce mai dificil de făcut aceasta, întrucât Transnistria se află acum blocată între două state în esenţă ostile”. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Administrația de la Tiraspol a anunțat că în regiunea transnistreană vor fi deschise 27 de secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federaţiei Ruse din 19 septembrie. Media de la Chișinău precizează că niciun alt stat nu a mai deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă.
În Transnistria vor fi deschise cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că baza de votanți a scăzut oficial, cu peste 7300 de persoane în ultimul un an și jumătate.
Ucraina a condamnat dur demersurile similare făcute de partea rusă în regiunea Donbas din estul separatist.
Pregătiri febrile
Șefa Comisie Electorale de la Tiraspol, Elena Gorodskaia, a precizat că patru dintre secțiile de vot vor activa timp de trei zile, pentru a facilita eficiența procesului de vot.
Presa de la Tiraspol mai scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus în afara granițelor Federaţiei Ruse.
Liderii transnistreni au promis că procesul electoral pentru alegerile din Duma de Stat se vor desfășura fără incidente pe teritoriul regiunii. O parte importantă a locuitorilor au cetățenia Federației Ruse, existând un exod masiv din regiune, mai ales al populației active.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Lipsă de reacție
Autoritățile de la Chişinău nu au avut nicio reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană.
La alegerile precedente pentru Duma de Stat, Ministerul de Externe de la Chişinău a „sugerat” autorităților ruse „să se abţină” de la deschiderea în regiunea transnistreană a secţiilor de votare. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.
Analiștii de la Chișinău nu se așteaptă ca Republica Moldova să aibă voința politică ori mijloacele de a împiedica deschiderea secțiilor de vot.
Test pentru Sandu
Deschiderea secțiilor de vot reprezintă un test serios pentru noua putere de la Chișinău. Parlamentul, controlat de partidul pro-prezidențial PAS, urmează să învestască noul Guvern în data de 5 august.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că își dorește o relație pragmatică cu omologul său rus, Vladimir Putin. Conform interviului acordat de președinta Maia Sandu publicației americană „American Purpose”, principalele probleme vizează atât relațiile bilaterale, cât și situația emigranților moldoveni ori redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene.
Maia Sandu a atins și subiectul retragerii trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană, pentru că prezența lor acolo reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune” a precizat Maia Sandu. (K.P.)
