de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o „ameninţare directă” la adresa sa, a declarat Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.
„De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski la rampă
Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că „eliberarea” Crimeii este un „obiectiv” şi o „filosofie” naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară.
„O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele – inclusiv recurgerea la forţă – pentru a atenta la teritoriul rus”, a afirmat cu toate acestea Peskov.
Denunţând o „retorică agresivă” din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Războiul declarații
Peskov a estimat că „posibilitatea unei acţiuni militare” ucrainene în estul separatist „rămâne ridicată”. „Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact”, a opinat el.
„Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi”, a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.
Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.
Frația armelor Minsk-Moscova
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, Lukașenko a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.
„Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, a indicat el.
Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze „în două etape în viitoarele două luni”, începând din iarnă.
„Totul este pregătit”, a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Lukașenko, supărat pe Ucraina
Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus.
Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.
UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un „război hibrid” prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe.
Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală.
Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a „acoperi” complet graniţa de sud cu Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Rusia, care desfăşoară forţe în jurul frontierelor Ucrainei, trebuie să înţeleagă că un nou atac asupra acestei ţări ar fi prea costisitor, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
„Principalul obiectiv e să împiedicăm noi acţiuni agresive ale Rusiei. Pentru asta, Moscova trebuie să înţeleagă clar ce pierderi politice, economice şi umane va suferi în cazul unei noi etape de agresiune”, a avertizat şeful diplomaţiei de la Kiev într-o informare televizată.
Ucraina, Statele Unite şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un posibil atac al Rusiei împotriva vecinilor din sud. Kremlinul a respins astfel de sugestii ca false.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din interiorul şi din jurul estului Ucrainei sau de la graniţa dintre Belarus şi Polonia va escalada, a declarat joi cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă comună la Berlin cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a mai spus că UE trebuie să dea dovadă de unitate în chestiuni precum folosirea de către Belarus a migranţilor ca „armă” împotriva Poloniei şi desfăşurarea de către Rusia a unor trupe în apropiere de graniţa sa cu Ucraina.
„Orice agresiune suplimentară împotriva suveranităţii Ucrainei va avea un cost mare”, a afirmat cancelarul german, adăugând că detensionarea situaţiei ar trebui să fie întotdeauna prima opţiune.
La rândul său, Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să impună noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk în cazul în care criza de la graniţa dintre Polonia şi Belarus va escalada.
„Trebuie să pregătim noi sancţiuni, inclusiv în privinţa comerţului”, a spus premierul polonez, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Grupul rus Gazprom a anunţat că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare.
Gazprom dezvoltă în prezent noi depozite pentru producţia de gaze naturale, inclusiv în Peninsula Yamal, care potrivit estimărilor Guvernului de la Moscova ar conţine peste o cincime din rezervele mondiale de gaze naturale.
Power of Siberia
În 2022, alte proiecte importante care vor fi finanţate de Gazprom sunt conducta Power of Siberia spre China precum şi facilităţi de procesare a gazelor naturale precum şi lucrări de mentenanţă pentru actuala reţea de gazoducte.
Potrivit Gazprom, anul viitor cheltuielile sale de capital ar urma să se situeze la 1.427 miliarde ruble, iar 253 miliarde de ruble vor fi alocate pentru investiţiile financiare pe termen lung şi 77 miliarde de ruble pentru achiziţionarea de active. De asemenea, împrumuturile companiei sunt estimate la 272,79 miliarde ruble în 2022.
În luna septembrie a acestui an, Gazprom, companie controlată de Kremlin, şi-a revizuit în creştere investiţiile pentru 2021, până la 1.185 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile de capital au fost majorate la peste 1.000 de miliarde de ruble, de la suma de 864 miliarde ruble aprobată în luna decembrie a anului trecut.
Companie strategică
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.
Gazprom rămâne o armă remarcabilă, componentă integrantă a strategiei politice implementată de Federația Rusă la nivel mondial. Recentele dificultăți întâmpinate de UE și Ucraina au dovedit încă odată importanța companiei pentru Kremlin. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Rusia a anunţat suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum şi a misiunii NATO la Moscova. Decizia a fost luată după ce NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj.
„În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie.
Acțiune dură
Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa militară occidentală. O măsură similară va afecta și misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.
De asemenea, Lavrov a anunţat că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.
Spionaj pe bandă rulantă
Aceste anunţuri oficiale vin la scurt timp după noi acuzaţii reciproce de spionaj. La începutul lui octombrie, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei. Aceștia au fost acuzați că erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”.
NATO a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.
Rusia a respins toate acuzaţiile privind implicarea sa în atacul contra lui Serghei Skripal şi fiicei sale.
Înainte de 2018, reprezentanţa diplomatică a Rusiei la NATO fusese deja limitată la cel mult 30 de membri. Măsura a venit ca răspuns la interferenţa Moscovei în Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
SUA va sprijini armata georgiană
SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.
Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.
Supărare la Moscova
Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.
Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.
„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.
Turneu strategic
SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.
„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.
După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.
Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)
