de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.
Silenzio stampa
Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.
Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.
Zugzwang politic
„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.
Scenarită politică
Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.
Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.
Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.
Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 2, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.
Agendă necunoscută
Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.
Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.
Miză electorală
În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.
O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 28, 2019 | Federatia Rusa, Știri
Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice
Ex-ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, și fostul ofițer al KGB, Mihail Golovatov, au fost condamnați în absenţă de Judecătoria din Vilnius (Lituania) pentru crime de război și crime împotriva umanității în dosarul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, când autoritățile sovietice au încercat să înăbușe mișcarea de independență a țării baltice, relatează mass-media de la Chișinău. Astfel, Iazov a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, Golovatiuc – la 12 ani, iar fostul șef al garnizonului Armatei sovietice din Vilnius, Vladimir Ushopcic, la 14 ani de pușcărie.
Potrivit materialelor cauzei, Iazov este acuzat că la finele anului 1990 a creat un grup organizat din 160 de militari și politicieni în scopul readucerii Lituaniei în componența URSS.
Plan diabolic
Procurorii susțin că Iazov a ordonat subalternilor săi să elaboreze un plan de preluare a puterii în Lituania, să pregătească lista obiectivelor strategice importante, inclusiv autoritățile publice centrale, mass-media și comunicații.
„La data de 11 ianuarie 1991 în cadrul implementării planului, cu ajutorul militarilor, a început agresiunea din partea Uniunii Sovietice și un conflict armat în Lituania”, se menționează în document.
Tot acolo se descrie atacul asupra Vilniusului și se acordă o atenție deosebită asaltului asupra Casei presei. Peste două zile, autoritățile sovietice au încercat cu forța să răstoarne autoritățile legitime ale Lituaniei care și-a declarat independența în martie 1990.
Militarii sovietici au ocupat și clădirea televiziunii lituaniene, acțiune în urma căreia 14 persoane au decedat, iar peste 1 000 au fost răniți.
În total, pe acest dosar sunt acuzați 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 20, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Mereu dependentă de gazul rusesc, Moldova va avea de trecut o grea încercare în 2019. Nu este niciun secret că puterea de la Kremlin a folosit întotdeauna arma energetică pentru a influența deciziile politice din țările dependente de livrările de gaze de la Gazprom. Fie prin prețurile oferite pentru gazele rusești, fie prin reducerea sau chiar sistări ale livrărilor.
De-a lungul anilor, gazul s-a dovedit poate cel mai influent instrument al Kremlinului în Europa. Moldova nu este o excepție de la această regulă, astfel că la începutul acestui an, Gazprom a majorat prețul gazului livrat acestei țări cu 25% comparativ cu cel din 2018. Astfel, prețul pentru gazele rusești va fi de 237 de dolari pentru mia de metri cubi.
Rușii aduc gaz în Moldova prin compania Moldovagaz.
Compania MoldovaGaz a fost formată în 1999 și are ca acționar majoritar Gazprom, cu 50% din acțiuni, Ministerul Economiei al Republicii Moldova cu 35,3% și regimul separatist de la Tiraspol din regiunea transnistreană, cu 13,4%. Alți câțiva acționari minoritari dețin circa 1,2%.
Chiar dacă a mărit prețul gazului cu 25%, Rusia nu a cerut încă subsidiarei sale Moldovagaz să anunțe autoritățile R. Moldova că se vor scumpi și facturile cetățenilor. Totul a fost ținut secret încă de la începutul anului 2019 pentru a nu diminua șansele forțelor proruse în perspectiva alegerilor parlamentare ce au avut loc pe 24 februarie. De altfel, recent au fost anunțate și noi scumpurile la energia electricată, după ce prețurile au fost micșorate în vara lui 2018, înainte de campania electorală pentru parlamentare.
De altfel, președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, a mers în campania electorală alături de Partidul Socialiștilor cu promisiunea ieftinirii gazelor rusești în cazul în care va ajunge acest partid la putere. Dodon s-a lăudat că a primit deja promsiuni de ieftinire de la președintele rus Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller despre acest subiect.
Mai mult, în urma negocierilor care se poartă în prezent, socialiștii au șanse bune să ajungă la guvernare, doar că Gazpromul nu numai că nu a micșorat, dar a și mărit factura de gaz a cetățenilor R. Moldova.
Începând cu 2013, România a încercat să tracteze Republica Moldova înspre UE și din punct de vedere energetic. În primul rând, datorită apropierilor istorice și culturale și în al doilea rând pentru a-și securiza cât mai bine frontierele cu un vecin care are aspirații și traiectorie europeană.
Bucureștiul a înțeles că nu numai lirismul faptului că ambele state vorbesc aceeași limbă și au avut o istorie comuncă este de ajuns. Astfel că, în 2013, România cu ajutorul UE, a demarat cel mai ambițios proiect de interconectare a R. Moldova la sistemul energetic european prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Proiectul a fost gândit în două faze de contrucție ce însumează 160 de kilometri. Dacă la început a fost vorba de amânări din partea României, în ultimii ani Chișinăul a fost cel care și-a sabotat propriul interes legat de securitatea energetică prin construirea acestei țevi alternative care să o racordeze energetic la UE.
Birocrația, corupția și lobby-ul puternic al Gazpromului pentru sabotarea proiectului l-au încetinit foarte tare. La toate acestea se adaugă și lipsa de interes a guvernului de la Chișinău de a reforma sistemul energetic.
Astăzi, termenul de finalizare a proiectului de până în 2020 este imposibil de atins din punct de vedere tehnic.
Chișinăul s-a angajat, în 2011, la Bruxelles, să implementeze aquis-ul comunitar și să introducă în propria legislație așa-numitul Pachet III Energetic al UE, până în 2015. Ulterior, a cerut o amânare până în 2020.
Cu toate acestea, Guvernul nu au făcut decât să tărăgăneze construcția gazoductului înspre UE.
România a făcut presiuni mari pentru ca gazoductul să fie construit până la finele lui 2019 sau începutul lui 2020, tocmai pentru a oferi R. Moldova alternativă la gazul rusesc. România poate livra anual fără probleme cantitatea de circa 1 miliard de metri cubi consumată în R. Moldova.
Gazoductul în cauză a fost prevăzut deja să poată transporta anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Cea mai mare problemă a R. Moldova legată de securitatea sa energetică este faptul că, la finele anului în curs, contractul R. Moldova cu Gazprom va expira și va trebui negociat unul nou în termeni nu tocmai favorabili pentru Chișinău.
Mai mult, Rusia și Turcia vor finaliza la sfârșitul lui 2019 gazoductul TurkStream. Proiectul este menit să aprovizioneze cu gaz Turcia și zona Balcanilor pe sub Marea Neagră.
Republica Moldova și Ucraina vor fi ocolite, iar gazoductul Trans-Balkan, construit la începutul anilor `90, va deveni aproape irelevant ca pondere în viitoarele negocieri ale Chișinăului cu Gazprom.
Fără alternativă energetică din România și fără a mai conta în drumul gazului rusesc spre zona Balcanilor, securitatea energetică a Republicii Moldova este total vulnerabilă.
În cazul în care se va perpetua starea politică de tensiune dintre Chișinău și Moscova, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, este foarte greu de crezut că Gazpromul nu va impune condiții draconice Chișinăului în cadrul viitorului contract pentru livrări de gaze din 2020.
Republica Moldova merge la viitoarele negocieri fără niciun as în mânecă, situație pe care Kremlinul o va exploata cu siguranță la finele anului. Semne se vad deja prin ultima majorare semnificativă la prețul gazelor cu 25% față de anul precedent. Chiar și la aproape 28 de ani de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, îmbrățisarea energetică a Moscovei ține Republica Moldova ca-ntr-o menghină.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.
Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică
India pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)
