Turcia, amenințată cu un război diplomatic de SUA

Turcia, amenințată cu un război diplomatic de SUA

Unitatea NATO, amenințată de criza dintre Turcia și SUA

Unitatea NATO, amenințată de criza dintre Turcia și SUA

SUA au anunţat vineri că îi dau Turciei termen până la sfârşitul lunii iulie pentru a renunţa la achiziţia de sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400, pe care ele le consideră incompatibile cu noul lor avion F-35 pe care Ankara vrea de asemenea să-l cumpere, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Dacă până la 31 iulie Turcia nu renunţă la sistemele S-400, piloţii turci care se antrenează în prezent în SUA pe F-35 vor fi expulzaţi şi acordurile de subcontractare atribuite unor întreprinderi turce pentru fabricarea de F-35 vor fi anulate, a declarat pentru presă adjuncta secretarului american pentru apărare însărcinată cu achiziţiile, Ellen Lord.

S-400 aruncă în aer NATO

Intenţia Ankarei de a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.

Directorul conglomeratului militaro-industrial rus Rostec, Serghei Cemezov, a declarat recent că livrările de sisteme de apărare antiaeriană ruse S-400 pentru Turcia, care provoacă furie la Washington, sunt prevăzute să înceapă „în două luni”. „Totul este în ordine, cred că în următoarele două luni vom începe livrările”, a declarat el într-un interviu pentru postul de televiziune NTV, citat de agenţiile de presă ruse, în marja Forumului Economic de la Sankt-Petersburg.

Erdogan insistă pentru consolidarea colaborării militare pe linia Ankara-Moscova

Erdogan insistă pentru consolidarea colaborării militare pe linia Ankara-Moscova

Șantajul F-35

„Plăţile de avans au fost realizate, creditul a fost înregistrat, echipamentele sunt fabricate. În plus, am terminat deja formarea” de militari turci care vor folosi S-400, a continuat el.

Dorinţa Ankarei de a cumpăra sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliate în cadrul NATO. Armata SUA are temeri în special că sistemele ruseşti vor reuşi să străpungă secretele tehnologice ale avioanelor sale militare de ultimul tip F-35, pe care Ankara de asemenea intenţionează să le cumpere în noiembrie.

Însă, în pofida presiunilor Washingtonului, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a reiterat încă o dată săptămâna aceasta că „nu se pune problema de a da înapoi” în ceea ce priveşte achiziţia rachetelor S-400. (M.B.)

Share our work
S-400, reduta geopolitică pentru Erdogan

S-400, reduta geopolitică pentru Erdogan

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.

Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.

Războiul declarațiilor

Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.

Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.

Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.

Întâlnire dificilă

Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.

‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.

A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400

Amenințare directă

Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.

Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)

Share our work
Turcia vrea să fenteze SUA pentru S-400

Turcia vrea să fenteze SUA pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a propus miercuri omologului său american Donald Trump înfiinţarea unui ‘grup de lucru comun’ privind achiziţionarea prevăzută de către Ankara a sistemelor de apărare antirachetă ruseşti S-400, în pofida avertismentelor SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În cursul unei discuţii telefonice cu Donald Trump, şeful statului turc a ‘reiterat propunerea (Ankarei) privind înfiinţarea unui grup de lucru comun cu privire la proiectul Turciei de a se dota cu rachete S-400 din Rusia pentru a răspunde nevoilor sale de securitate naţională’, a declarat directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.

Relații tensionate

Ankara anunţase încă din aprilie 2019 că a făcut o astfel de propunere Washingtonului, dar că iniţiativa sa a rămas fără răspuns, a menționat oficialul turc. În timpul discuţiei telefonice, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în cadrul summitului G20 de la sfârşitul lunii iunie în Japonia, a adăugat Altun.

Acordul privind achiziţionarea de către Turcia a sistemelor S-400 pune la grea încercare relaţiile deja tensionate cu SUA.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.

SUA apreciază că acordul cu Rusia încheiat de Turcia, ţară membră a NATO, constituie o ameninţare pentru apărarea occidentală.

Momeala F-35

Washingtonul a somat Ankara să aleagă între sistemele S-400 ruseşti şi avioanele de vânătoare F-35 americane, din care Turcia doreşte să achiziţioneze 100 de exemplare.

La începutul lunii aprilie 2019, Washingtonul a suspendat livrările de echipamente terestre legate de utilizarea F-35, un avion conceput să comunice în timp real cu sistemele militare ale NATO, inclusiv cu sistemele de apărare antirachetă.

Ministrul turc al apărării a reiterat la 21 mai poziţia ţării sale pe tema achiziţionării rachetelor ruseşti, afirmând că Ankara se pregăteşte pentru a face faţă eventualelor sancţiuni americane.

Washingtonul a propus Ankarei rachete americane Patriot ca alternativă la S-400, dar discuţiile dintre cele două ţări pe această temă par să fie în impas. (M.B.)

Share our work
Ankara, război diplomatic cu Trump

Ankara, război diplomatic cu Trump

Turcia, nou conflict diplomatic cu SUA

Turcia, nou conflict diplomatic cu SUA

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Turciei a criticat vehement, conţinutul unui comunicat al Departamentului de Stat american asupra unei întrevederi între miniştrii de externe turc şi american, declarând că documentul nu reflectă realitatea schimburilor între cei doi oameni politici, informează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Comunicatul publicat (miercuri) de Departamentul de Stat şi elaborat în mod clar înainte de întrevederea dintre ministrul de externe Mevlut Cavusoglu şi secretarul de stat Mike Pompeo nu doar că nu reflectă conţinutul întrevederii, ci şi conţine subiecte care nici măcar nu au fost abordate”, a declarat Hami Aksoy într-un comunicat. „Alianţa noastră cere în mod firesc ca asemenea comunicate să fie elaborate cu mai multă grijă”, a adăugat el, fără a preciza la ce pasaje se referă.

Cavusoglu şi Pompeo au discutat la Washington în marja acţiunilor prilejuite de cea de-a 70-a aniversare a NATO, organizaţie din care ambele ţări fac parte.

Comunicat cu bucluc

Într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA, publicat în urma întrevederii, Pompeo îl atenţionează pe omologul său turc împotriva „potenţialelor consecinţe devastatoare ale unei acţiuni militare turce unilaterale” în Siria.

Ankara a ameninţat de mai multe ori că va lansa o ofensivă împotriva miliţiilor kurde siriene, pe care le consideră „teroriste”, dar care sunt aliate ale Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic.

Comunicatul informează, de asemenea, că secretarul de stat american şi-a exprimat în faţa şefului diplomaţiei turce întreaga sa „îngrijorare în legătură cu potenţiala achiziţionare de către Turcia” a unui sistem rus de apărare antirachetă S-400.

Buturuga S-400

Ankara vrea să cumpere, în acelaşi timp, sisteme ruseşti S-400 şi aparate americane F-35, însă SUA nutresc temeri că acest lucru ar putea pune în pericol secretele tehnologice ale sistemelor lor F-35, avioane de vânătoare ultrasonice. Prin urmare, Administraţia Trump a suspendat săptămâna aceasta livrarea de echipamente pentru avioanele sale în Turcia.

Secretarul de stat american și-a mai exprimat şefului diplomaţiei de la Ankara „îngrijorarea legată de posibila achiziţie de către Turcia” a sistemului de apărarea antirachetă rusesc S-400. Această dispută a dus deja la un dur schimb de replici de la distanţă între cele două ţări la începutul săptămânii. (M.B.)

Share our work
F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale, odata cu acceptarea achizitionarii de avione multirol F-16, eventual, din Portugalia.
Sedinta CSAT de joi, 27 septembrie, a dovedit, inca o data, ca, indiferent de fortele politice aflate la guvernare, Romania este atrasa intr-o spirala a dezastrului. Din furnizor de securitate, asa cum s-a putut in anii premergatori aderarii la NATO si pana acum, tara noastra ar putea deveni un consumator de securitate. Si-ar incalca astfel multele acorduri si angajamente semnate pana acum, Romania coborand in ochii aliatilor sai euro-atlantici. Insa, cel mai grav, situatia de fata pune in pericol securitatea nationala.

De peste opt ani, se vorbeste frecvent si foarte serios despre faptul ca flota militara de vanatoare a Fortelor Aeriene (alcatuita din MiG-21) este in pragul depasirii perioadei de exploatare. Mai multe grupuri de interese, de pe ambele maluri ale Atlanticului, au oferit Romaniei cat mai multe variante. Unele mai “avantajoase” decat altele. La drept vorbind, toate ofertele au fost o alta incercare de jefuire a bugetului Romaniei si angajarea sa in cheltuieli ce se vor intinde pe foarte multi ani. Insa, ca de obicei, guvernele de la Bucuresti, care s-au perindat la putere in ultimii opt ani, si, in mod special presedintele Traian Basescu, au optat spre varianta americana: avioane F-16 Second Hand, in perspectiva achizitionarii, intr-un viitor “mediu” a unei flote de avioane de generatia a V-a.
Romania ar putea plati in jur de 600 de milioane de dolari, in cinci ani, pentru 12 avioane de tip F-16 achizitionate la mana a doua din Portugalia, iar prima transa pe care statul roman ar trebui sa o plateasca anul viitor ofertantilor este de 70 de milioane de dolari.

“Realitatile economice si realitatile pietei la ora actuala ce ofera posibilitatea unei achizitii de 12 aparate in serviciu in situatia in care decizia politica ramane ferm orientata pentru aparatul de generatia a V-a. Daca dorim un aparat de generatia a IV-a nou ramane sa vedem de unde gasim surse de finantare. Oferta portugheza se cifreaza in jur de 600 de milioane de dolari intr-un orizont de timp de cinci ani de zile, deci nu se dau toti banii odata, aceasta este un alt avantaj. Graficul de pret prezentat de partea portugheza, grafic pe care noi l-am luat serios in calcul, ar estima o prima transa de 70 de milioane de dolari, anul viitor. Avioanele ar urma sa fie livrate dupa terminarea procesului de instruire al pilotilor, incepand cu 2016″, a declarat recent ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu.
Ministrul a precizat ca cele 12 avioane F-16 au 3.500 de ore de zbor si mai au o rezerva de 4.000-4.500 de ore de zbor, ceea ce inseamna 200 de ore de zbor pe avion, suficient cat sa ne asigure resursele necesare pentru urmatorii 20 de ani. De asemenea, Corneliu Dobritoiu a declarat ca Romania nu ar trebui sa rateze achizitia avioanelor de tip F-16 din Portugalia deoarece “nu mai sunt oferte de F-16 pe piata”, iar Romania este in concurenta cu Bulgaria. Dobritoiu a spus ca, in acest caz, Portugalia va aplica regula “primul venit, primul servit”.

Prin achizitia aparatului de zbor de tip F-16, Romania reduce foarte mult costurile in ceea ce priveste infrastructura pentru avionul de generatia a V-a, aparatul de tip F-35, in conditiile in care ambele au acelasi producator, a declarat ministrul Apararii Nationale, Corneliu Dobritoiu. Insa, la fel ca si in cazul predecesorilor sai, demonstratia nu prea sta in picioare. Pentru ca, peste 20 de ani, avioanele F-35 s-ar putea sa fie depasite de generatia a VI-a, daca nu chiar a VII-a.
Chiar si un cititor mai putin informat sau preocupat de domeniul avioanelor militare a aflat deja care este tendinta statelor dezvoltate. Dintre care, bineinteles, se distanteaza SUA. Urmeaza, in maximum un deceniu, era avioanelor multirol fara pilot, binecunoscutele drone. In 20 de ani, vor fi frecvente avioanele fara pilot autonome. In ultimii 20 de ani, tehnologia a cunoscut si cunoaste salturi neasteptate chiar si pentru multe dintre persoanele care se considera avizate.
Avioanele fara pilot urmeaza sa fie inlocuite cu o noua generatie de roboti mai rapizi si mai inteligenti care vor opera fara interventia umana, beneficiind de o autonomie tot mai mare. La ora actuala, avioanele fara pilot de tip Predator si Reaper sunt controlate, uneori la o distanta de mii de kilometri, de catre un pilot prin intermediul unei manse. Insa, in contxtul investitiilor masive ale Pentagonului in „autonomia” sistemelor de armament robotizate, oamenii de stiinta prevad ca, in viitor, dispozitive aeriene, terestre sau submarine vor opera cot la cot cu omul, cu o supervizare minima. In opinia lui Peter Singer, un expert in armament robotic si autorul lucrarii „Wired for War”, rolul omului „trece de la cel de operator la distanta la cel de supervizor sau «manager», care lasa tot mai mult fraiele” robotului. In urmatorul deceniu, progresele informatice ar urma sa permita avioanelor fara pilot sa zboare in mod autonom, ca „extreme robotice” ale avioanelor clasice, prevede Werner Dham, un fost conducator al cercetatorilor din cadrul fortelor aeriene. In desertul din Arizona au inceput deja experimente cu elicoptere de atac de tip Apache, care zboara in formatie cu elicoptere fara pilot.

Asa ca, in timp ce strategii militari americanii pregatesc autonomia dronelor militare, Romania vrea sa cumpere in 2012-2013 (si sa dea in folosinta prin 2016) avioane F-16, care sunt concepute in deceniul al saselea al secolului trecut. Principalul punct pe ordinea de zi a sedintei CSAT din 27 septembrie, cel referitor al achitia de avioane F-16 din Portugalia, a fost dezbatut de membrii CSAT si a fost adoptata „Conceptia de realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana” in cadrul programului „Avion multirol al Fortelor Aeriene” in concordanta cu interesele esentiale de securitate ale tarii si cu angajamentele asumate de Romania in cadrul organizatiilor europene si nord-atlantice.
Daca acest contract se va semna intre Guvernul Romaniei si Guvernul Portugaliei, vom avea de fapt niste avioane cumparate la mana a treia, deoarece aeronavele au fost luate Second Hand de portughezi, din SUA. Ele au fost folosite de US Air Force si au stat si la rezerva de avioane AMARC aproximativ 5 ani, inainte de a fi donate Portugaliei, in 1999, in cadrul programului Peace Atlantis II.
Interesanta este, insa, pozitia exprimata public de ambasada americana, care sustine ca Guvernul SUA considera ca decizia CSAT privind achizitia avioanelor multirol este un pas in directia modernizarii Fortelor Armate romane, ceea ce va creste interoperabilitatea cu NATO si va ajuta Romania sa-si indeplineasca obligatiile in cadrul Aliantei. Daca acesta este binele pe care ni-l pregateste un aliat si un partener strategic, ar fi interesant de aflat ce ne pregatesc dusmanii!

Share our work